Just another WordPress.com site

* O toxină celulară mai puţin cunoscută ne subminează grav sănătatea. Însă există metode de a reacţiona contra ei. În primul rând, vitamina B*

Când se discută despre riscurile ce ne ameninţă sănătatea, ne-am obişnuit să-i întâlnim menţionaţi pe cei patru “răufăcători” principali: hipertensiunea, obezitatea, diabetul şi colesterolul mărit. Însă, mai nou, trebuie să adăugăm încă unul: toxina celulară numită homocisteină. Ea este cercetată abia din anul 1992 şi numeroşi specialişti o consideră mai periculoasă decât colesterolul, întrucât face să crească enorm riscul de infarct, demenţă senilă, accident vascular cerebral şi depresie.

Substanţa ia naştere ca un produs intermediar al proceselor metabolice desfăşurate, secundă de secundă, în miliardele de celule ce alcătuiesc organismul nostru. Se descompun materiile de care corpul nu mai are nevoie şi se formează altele, de însemnătate vitală pentru buna sa funcţionare. În acest context, apare homocisteina, un metabolit toxic, preluat în circuitul sanguin. Organismul încearcă să-l neutralizeze şi pentru aceasta îi sunt indispensabile vitaminele B6, B12 şi acidul folic.

Tocmai aici, oamenii se confruntă cu una din carenţele importante ale alimentaţiei moderne, care nu le mai asigură un aport suficient de substanţe bioactive. Tinerii consumă prea multe substanţe de tip fast food, iar vârstnicii asimilează din ce în ce mai greu vitaminele din alimentele ingerate. Consecinţa: nivelul homocisteinei urcă, în fiecare zece ani, cu aproximativ 10%, astfel încât persoanele cu vârste cuprinse între 85 şi 95 de ani, ajung să depăşească limita normală chiar cu 60%.

Valorile crescute provoacă daune considerabile, în primul rând în sistemul circulator. Toxina distruge pereţii arterelor şi favorizează formarea cheagurilor de sânge, urmările fiind devastatoare: studiile confirmă faptul că nivelul ridicat al homocisteinei sporeşte riscul de deces cu până la 33%. Şi invers: în condiţiile unor valori normale, riscul de a suferi o depresie scade cu nu mai puţin de 50%.

Femeile şi dietele lor de slăbit

Se poate spune că avem de-a face cu un paradox. Tocmai în ţările dezvoltate, cu economie prosperă, mulţi oameni prezintă un deficit sever de substanţe bioactive. Un studiu recent arată că doar un sfert din tinerele femei europene (Categoria de vârstă 19-36 de ani) dispun de vitamina B6 în cantitate suficientă. 76% din ele nu-şi asigură nici măcar aportul minim recomandat de nutriţionişti. De vină este mai ales obsesia siluetei perfecte, care duce la un abuz de diete şi chiar la regimuri drastice de înfometare.

Alimente fără vitamine

Uneori însă, nici alimentaţia echilibrată şi nici prepararea corectă a alimentelor nu ne protejează cu adevărat contra deficitului de substanţe biologic active. Vina o poartă, printre altele, recoltarea legumelor şi fructelor înainte de coacere, iradierea lor pentru a le împiedica să se strice, precum şi durata mare a depozitării şi transportului (în special la fructele şi legumele din import).

O altă problemă: monoculturile şi excesul de îngrăşăminte chimice au sărăcit solul în asemenea măsură încât în zilele noastre alimentele nu mai posedă decât 20-30% din nutrienţii pe care îi conţineau odinioară. Şi prelucrarea industrială elimină o parte din substanţele hrănitoare importante. Cerealele măcinate şi transformate în făină albă pierd până la 60% din cantitatea de vitamină B6, iar orezul decorticat şi lustruit- circa 50%. În ce priveşte preparatele fast food, acestea reprezintă practic o hrană “mortală, complet lipsită de vitamine.

Bolile favorizate de homocisteină

*Accident vascular cerebral – Valorile crescute ale homocisteinei indică un risc major de accident vascular cerebral. Dacă sunt readuse în limite normale, pericolul se diminuează cu 82%.

Ateroscleroza – Chiar şi o creştere uşoară a nivelului homocisteinei sporeşte de trei-patru ori riscul de formare a ateroamelor. Dacă valoarea urcă numai cu 5 micromoli/litru, pericolul de deteriorare a vaselor de sânge este cu 80% mai mare la femei şi cu 60% la bărbaţi.

Cancer de colon – Cu cât este mai mare cantitatea de vitamina B6 prezentă în sânge, cu atât se diminuează riscul cancerului de colon. Studiile ştiinţifice dovedesc că el se reduce până la 49%.

Cancer de sân – Femeile aflate în premenopauză, care ingerează cantităţi foarte mici de vitamina B12, prezintă un risc major de carcinom mamar.

Colopatii – 80% dintre suferinzii de boala Crohn sau de colită ulcero-hemoragică au un deficit de acid folic.

Demenţă senilă – Când valoarea homocisteinei depăşeşte 14 micromoli/litru, se dublează riscul de apariţie a maladiei Alzheimer.

Depresie – La femeile mai în vârstă, lipsa vitaminei B12 dublează pericolul de declanşare a unei depresii. Şi carenţa de acid folic provoacă o stare de deprimare profundă, afectând totodată capacitatea de concentrare şi memorare.

Diabet – Bolnavii de diabet sunt deosebit de sensibili la creşterea nivelului de homocisteină. Le este afectat nivelul nervos şi se produc tulburări ale circulaţiei periferice, cum este aşa-numitul “picior diabetic”.

Infarct – Surplusul de homocisteină sporeşte riscul de infarct miocardic cu până la 70%. În schimb, femeile care îşi asigură un aport masiv de acid folic şi vitamină B12, reduc riscul de infarct la jumătate.

Malformaţii congenitale – Deficienţele canalului medular la nou-născuţi (ex. splina bifida) se numără printre cele mai frecvente malformaţii congenitale (1 la 1000 de naşteri). Prin administrarea zilnică a 400 micrograme de acid folic în timpul sarcinii, se pot preveni 50-70% din malformaţiile congenitale.

Neurastenie – Deja o creştere minimă a nivelului homocisteinei poate duce la tulburări cerebrale, dereglând echilibrul psihic şi provocând stări de epuizare.

Osteoporoza – Potrivit unui studiu al cercetătorilor din Boston, frecvenţa fracturilor de col femural este mai mare la femeile aflate la menopauză care au un nivel ridicat al homocisteinei.

Parkinson – Homocisteina distruge ireversibil anumiţi receptori din creier, ceea ce favorizează apariţia maladiei Parkinson.

Tromboza – Homocisteina lezează pereţii vaselor de sânge, favorizează depunerile de colesterol “rău” (LDL) şi sporeşte riscul de opturare a vaselor. La o cincime din pacientele cu tromboză, homocisteina depăşeşte limita normală. Dacă într-o venă de la picior se desprinde un cheag de sânge, se poate ajunge la temuta embolie pulmonară.

Tulburări de somn – Excesul de homocisteină perturbă la nivelul creierului secreţia de neurotransmiţători, în special pe cea a serotoniei. Persoana devine agitată şi irascibilă, adoarme greu şi are întreruperi de somn în cursul nopţii.

Un trio de forţă pentru dvs.

Ştiinţa modernă cunoaşte 20 de vitamine, toate fiind extrem de importante. Mai ales fără B6, B12, şi acid folic, nu funcţionează aproape nimic în organismul uman. Şi iată unde le puteţi găsi.

1. Vitamina B6

Aduce o contribuţie esenţială la formarea hemoglobinei (care transportă oxigenul în sânge), la procurarea rapidă a energiei necesare organismului şi la transmiterea influxurilor nervoase.

Se găseşte în: nuci, raci, sardine, heringi, carne de vită şi de viţel, banane, avocado, hrişcă.

Doza zilnică recomandată: Femeile au nevoie de 1,2 mg, gravidele şi mamele care alăptează – de 1,9 mg. Necesarul zilnic al femeilor poate fi acoperit, de exemplu, cu două banane.

2. Vitamina B12

Este indispensabilă pentru formarea globulelor roşii, pentru construirea structurii celulare şi transportul oxigenului în sânge. Reglează înmagazinarea în muşchi a energiei obţinute din alimentele ingerate.

Se găseşte în: heringi, midii, sardine, stridii, crabi, carne de pui şi de vită, brânză, ouă de găină, lapte, lebărvuşt cu un procent redus de grăsime.

Doza zilnică recomandată: Adulţii necesită 3 micrograme, gravidele 3,5, iar mamele în perioada de alăptare 4 micrograme. Pentru aceasta sunt suficiente circa 100 g de somon sau 100 g de brânză Camembert. Şi 300 ml lapte acoperă necesarul zilnic.

Simptome de carenţă: Pot apărea arsuri pe limbă, o coloraţie gălbuie a mucoaselor, senzaţia de stomac plin, eructaţii acide sau probleme gastrice. Dar se manifestă şi simptome cu caracter mai curând general, cum sunt oboseala extremă, dificultăţile de concentrare sau o diminuare evidentă a rezistenţei la efort fizic.

3. Acidul folic

Această vitamină, cunoscută altădată şi sub denumirea de B9 sau vitamina M, joacă un rol important în diviziunea celulară şi în sinteza acizilor nucleici (purtători ai informaţiei genetice). De asemenea, ea ajută la scăderea nivelului prea ridicat al homocisteinei în sânge, reducând astfel riscul de apariţie a bolilor vasculare.

Se găseşte în: roşii, varză, spanac, sparanghel, fenicul, fetica, andive şi salata verde. E prezent în cantitate însemnată şi în germenii de cereale, mazăre, linte, boabe de soia şi căpşuni.

Doza zilnică recomandată: Pentru adulţi este suficient un aport de 40o micrograme, pentru gravide şi mame care alăptează – 600 micrograme. Aceasta corespunde cu patru roşii de mărime mijlocie sau 180 g varză creaţă, ori 100 g carne de pui.

Simptome de carenţă: Anemie însoţită de dureri de cap, oboseală şi ameţeli, dar şi diaree. Sistemul imunitar formează mai puţini anticorpi. Mult mai grave sunt însă urmările constatate la femeile gravide: un deficit de acid folic provoacă adesea malformaţii la nou-născuţi.

Principalii furnizori de vitamine B

Carnea de pui e săracă în grăsimi, bogată în proteine şi conţine circa 123 micrograme acid folic şi 0,53 vitamina B6 la 100 g.

Seminţele de susan sunt benefice pentru sănătate, căci 100 g cuprind 0,79 miligrame vitamina B6.

Racii ne întăresc sistemul imunitar datorită celor 25 micrograme de vitamina B12 la 100 g carne.

Varza creaţă este unul din cei mai valoroşi furnizori de acid folic, cu 187 micrograme la 100 g. În acelaşi timp, ea conţine o cantitate mai mare de proteină vegetală de bună calitate decât orice alt soi de varză.


Pieptul de curcan ne oferă 0,46 miligrame vitamina B6 la 100 g. În plus, are avantajul de a fi o carne săracă în grăsimi.

Ouăle furnizează cam 2,4 micrograme vitamina B12 la 100 g. astfel fiind mai sănătoase decât îşi închipuie multă lume. Conţin într-adevăr colesterol, însă numai o parte din el trece în sânge. Aşadar, putem mânca liniştiţi un ou pe zi.

Salata de andive, o delicatesă în timpul iernii, combate cu succes homocisteina, cu 109 micrograme acid folic la 100 g. Cam 250 g acoperă în întregime necesarul unei zile.

Macrourile – În carnea grasă a acestor peşti de mare găsim 0,63 miligrame vitamina B6 la 100 g. Dar şi 0,3 până la 1,6 g acizi graşi Omega 3, care ajută la scăderea tensiunii arteriale.

Carnea de viţel e foarte slabă şi ne pune la dispoziţie 0,4 miligrame vitamina B6 la 100 g. Atenţie: evitaţi carnea albicioasă ori de un roz palid, pentru că de obicei este de calitate inferioară.

Brânza moale reprezintă o sursă excelentă de vitamina B12 – 3 micrograme la 100g. Pe lângă aceasta, în ea se află şi o mare cantitate de calciu, care protejează oasele împotriva osteoporozei.

Seminţele de floarea soarelui – mici, dar pline de forţă: 100 g cuprind 0,4 miligrame vitamina B6. Şi nu numai atât. Ele conţin, în proporţie de 90% acizi graşi nesaturaţi, cât se poate de sănătoşi.

Carnea de vită – Cu 2 până la 3 micrograme vitamina B12 la 100 g, un biftec mic reuşeşte să acopere necesarul zilei.

Bananele ne dau 0,35 miligrame vitamina B6 la 100 g şi, printre altele, reglează şi nivelul glicemiei.

Spanacul ne menţine în formă maximă, cu 145 micrograme acid folic la 100 g, oferindu-ne de asemenea multă vitamină C şi betacaroten.

Heringii furnizează, pe lângă preţioşii acizi graşi Omega 3, 14 micrograme vitamina B12 la 100 g.

Avocado este fructul cu cel mai bogat conţinut de grăsimi, însă n-avem motive să ne temem de el, ci dimpotrivă. În afară de o cantitate apreciabilă de vitamina B1, el ne aduce şi 0,5 miligrame vitamina B6 la 100 g. Iar acizii săi graşi mono şi polinesaturaţi ajută la scăderea colesterolului.

Varza de Bruxelles ar trebui fiartă în foarte puţină apă cu sare, pentru a nu-i distruge valorosul conţinut de acid folic, de 182 micrograme la 100 g.

Conopida e departe de a fi apreciată la justa ei valoare. Alături de 125 micrograme acid folic la 100 g, ea mai conţine multă vitamină C şi o serie de minerale. Dacă prezintă pete maronii, înseamnă că a fost depozitată în condiţii improprii şi a pierdut o parte din vitamine.

Ficatul este, fără nici un dubiu, cea mai bună sursă de vitamină B12, cu 70-80 micrograme la 100 g. Însă el ne mai oferă încă o vitamină din aceeaşi familie – şi anume B5, care deţine un rol important în metabolismul lipidelor.

Germenii de grău furnizează cantitatea record de 304 micrograme de acid folic la 100g. La aceasta se adaugă şi un anumit procent de vitamină B6, care acţionează sinergic cu acidul folic. Şi alţi germeni, cum ar fi boabele de soia încolţite, sunt surse minunate de acid folic.

 

*

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 351 other followers

%d bloggers like this: