Pe urmele tatălui (36)

Gândurile o copleșeau, iar instinctul o făcea să apese prea tare pedala de accelerație. Trecea neatentă prin intersecții și depășea pe linia continuă ca și cum mașina poliției ar avea dreptul să încalce orice reguli, deși nu era în misiune și nu avea semnalele pornite. Noroc că mulți dintre ceilalți participanți la trafic erau cam obișnuiți cu stilul de a conduce din partea agenților, încetinind de la sine și trecând cu vederea neregulile, mai mult de frică și mai puțin din respect.

Nici nu-și dădea seama de ce se grăbea, doar acționase în legitimă apărare și n-avea mustrări de conștiință. Totuși, analizând mai profund, și-a dat seama că simțea nevoia de înțelegerea cuiva, care să-i confirme că nu a greșit, nu a încălcat legea și nici etica profesională. Poate doar puțin…, însă spera că motivele sunt întemeiate, nu din cauza emoțiilor, ci a circumstanțelor. Polițistul nu avea voie să acționeze sub impulsul emoțiilor, trebuia să-și mențină mereu sângele rece și să aleagă cea mai bună soluție de fiecare dată. Chiar și când e viața lui în pericol. Însă ea nu era un Robocop fără inimă și fără teamă, ci un om cu emoții firești și reacții care nu pot fi întotdeauna cele mai indicate. Niciun manual nu te poate pregăti pentru toate modalitățile în care s-ar putea să-ți fie amenințată viața și, evident, modul concret în care trebuie să te comporți. Oricum, oamenii sunt diferiți și fiecare răspunde altfel atunci când secundele de viață îi sunt numărate și trebuie să ia decizii rapide. I-a fost frică de moarte și această amenințare a împins-o la unele decizii anormale, începând cu minciuna că are telefonul pornit pe înregistrare. O încercare disperată de a-și speria agresorul, care n-a ținut și a trebuit să găsească rapid o altă cale.

Cu astfel de frământări a ajuns Delia în curtea secției de poliție, pustie la acea oră de amiază. Un motiv de mulțumire că nu trebuia să dea ochii cu ceilalți colegi, mereu curioși și sarcastici în expresii. Marele Mic era și el singur în birou, iar intrarea tinerei agente l-a întrerupt dintr-un ”dolce far niente” pe care și-l permitea în această perioadă a zilei. De aici și mormăitul nedefinit cu care a răspuns la bătaia în ușă, iar apoi nemulțumirea vădită să o vadă.

– Parcă trebuia să fiți în…, și se uită printre hârtiile împrăștiate din fața lui.

– … Mara, îl completă Delia, surescitată. Acolo unde m-ați trimis tocmai cu Cosmin, nu știu din ce cauză.

– Hooo…, că tu ai cerut să-l însoțești în această investigație. Mi-a spus-o clar colegul tău.

– Iar dumneavoastră ați luat-o de bună, continuă în același ton tânăra, luând loc pe scaunul din față și încercând să-și potolească bătăile inimii.

– Și de ce n-aș face-o?, se miră comisarul. Se întâmplă ceva între voi, iar eu nu știu? V-ați certat și de aceea vii singură la raport?

– Credeam că șeful ar trebui să știe sau să miroasă astfel de conflicte, dar se dovedește încă o dată că el află ultimul, veni un răspuns, ceva mai calm, dar cu amărăciune. Poate ar fi trebuit să mă descarc în fața dumneavoastră, înainte de a se ajunge atât de departe. Sau ar fi fost mai rău și m-ați fi privit ca pe o pârâcioasă care vrea să-și denigreze colegii.

– Ce tot spui acolo?, că m-ai pierdut, se arătă intrigat Marele Mic. Pe cine să pârăști și cu ce?

– Pe Cosmin, firește. Există dovezi că el l-a omorât pe Tivi și i-a înscenat totul celui pe care l-ați arestat. Știți că mâine se judecă acest caz, iar adevăratul vinovat va fi pus sub acuzație și poate încătușat pe loc.

– Cosmin?!, se auzi uluirea din vocea comisarului. Tu îți dai seama ce acuzații grave faci? Fiul lui nea Matei, doi polițiști eroi și premiați de atâtea ori! Acuzați de un boboc care de-abia a ieșit din biroul pe care-l detesta. Probabil că ți-ai pierdut mințile. Unde-i el, acum?

– Cred că-i în drum spre spital, după ce l-am înțepat cu cuțitul lui. Cuțit cu care sunt sigur că a fost tăiat și colegul meu.

Cu aceste afirmații, Delia așeză pe masă o punguliță în care era șișul cu pricina. Bărbatul aruncă o privire fugară pe obiect, fiind prea contrariat de cele auzite. Nu se știe cât a reținut din incidentul povestit ulterior de tânără, însă, pe când se pregătea să-i răspundă, se auzi sunetul telefonului de serviciu. Ridică nervos receptorul și ceea ce auzi îi ridică și mai mult tensiunea.

– Scuzele mele, dar o să lămurim cumva chestiunea și vă vom anunța, a răspuns el, înainte de a închide.

Apoi, se adresă Deliei, cu toată stăpânirea de sine pe care și-o putea impune:

– Ambulanța nu l-a găsit pe Cosmin la locul în care ai trimis-o. O să mergi cu un echipaj și o să arăți unde ți-ai abandonat colegul după ce l-ai ”înțepat”. Dacă ai fi fost de bună credință, l-ai fi luat în mașină, ducându-l urgent la spital.

– Dar…

– Nu există niciun ”dar” în asemenea situații! De fapt, nu există astfel de situații decât în mintea bolnavă a unora ca tine. Niciun polițist nu-și taie și abandonează colegii, cel puțin în secția mea. Te rog să lași arma și insigna pe masă, iar din acest moment să te consideri arestată. Vedem noi sub ce acuzație, după ce veniți cu Cosmin. Roagă-te să-l găsești viu, altfel nici viața ta nu mai are vreun rost.

Incident grav la o secție de votare din Prahova. Polițist atacat,  împușcături și răniți - IMPACT

 

Doar voie bună

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* – Domnule profesor, cum merge Gigel al meu la școală?
– Aveți oi?
– Nu!
– Să vă cumpărați!

* Discuție pe chat între un băiat și o fată:
Ea: – Tu ce computer ai?
El: – Păi, am un procesor Intel Core i7, de 3,3 Ghz, Windows 7 64 bit, 8 Gb RAM, placă video nVvidia GTH 690 B, 1 Terra Hdd, dar tu?
– Eu am un laptop roz. Cu luminițe…

* Un jurnalist întreabă un italian:
– Din punctul dumneavoastră de vedere, cine sunt cei mai proști?
Italianul: – Românii!
– Cum v-ați dat seama?
– Eu am un vecin român!
– Și?!
– Se culcă cu soția mea! Eu îi zic mereu că e soția mea, dar prostul nu înțelege!

* Se întâlnesc doi fulgi de zăpadă.
– Încotro, frate?
– Spre Bucegi, să produc relaxare. Tu?
– Spre București, să produc panică.

* Un tip merge la doctor:
– Aș dori o schimbare de sex!
– Și cum ați vrea dori să fie?
– Mai frecvent!

* Răzbunarea e dulce, dar nu are calorii…

* Studenții europeni strâng bani pentru studii.
Studenții români strâng bani pentru examene!

* Pentru nevastă-mea, eu sunt Dumnezeu!…
Și-aduce aminte de mine doar când are nevoie de câte ceva!

* La puțin timp după nuntă:
– Iubitule, te-ai schimbat de mult…, nu te mai recunosc!
– Dragă, ți-am spus de o mie de ori, de când eram prieteni: femeile măritate nu mă interesează!

* În sfârșit, am scăpat de 90 de kg în plus. Am divorțat!

* Prietenii există pentru că, în cazul în care ai o zi proastă, să îi poți vizita și să le strici și lor ziua.

* Soacra este un amestec de condimente – se amestecă în orice.

* NOAPTEA NUNȚII:
El îi spune:
– Draga mea, eu am încredere în tine, nu te voi urmări, verifica, etc., dar dacă te prind că mă înșeli, te ucid pe loc.
– Da, iubitule…
– Deci, ai înțeles?
– Sigur!
– Ce ai înțeles?
– Să nu mă prinzi…

* Soția:
– Dacă sunt singură în mașină, de ce trebuie să port mască?
Soțul:
– Ca să nu gripezi motorul…

* Nu am avut deloc noroc la femei.
De câte ori vreau să mă căsătoresc cu una din dragoste, aflu că nu are bani!

* Niciodată nu te arunca într-o relație cu o femeie.
Ai răbdare! Fiți amici la început… poate are prietene mai bune ca ea…

* Când m-am născut eu, Dumnezeu a zis: ”La ăsta îi dau doi îngeri, că unul nu face față!

* Nu vă îndrăgostiți de mine degeaba…, în afară de simțul umorului, n-am nimic pe numele meu!

* Când îți vine Covidu’, masca aia pe care o plimbi din buzunar în buzunar și o porți de 5 luni, sigur zice: ”Aici nu mă bag, că pot să mă infectez dracu cu ceva!”

* – Ce faci, iubi?
– Mă gândesc!
– La mine?
– Am zis că mă gândesc, nu că pierd timpul!

* – Iubi, azi, în autobuz, trei bărbați s-au ridicat ca să mă așez eu.
– Hai, nu exagera, că aveai loc și dacă se ridicau doar doi.

* ”Odată am fost și eu pe drumul cel bun, dar a fost aglomerație și m-am întors…”

* O blondă bănuiește că soțul o înșeală și își cumpără un pistol. Într-o zi, vine mai repede acasă și îl găsește pe soț cu una în pat. Scoate pistolul și îl încarcă, după care și-l pune la tâmplă. Soțul, când o vede, începe să strige:
– O, nu, nu face asta, te rog, nu e ce crezi, te iubesc!
– Taci, idiotule, că după ce mă împușc eu, tu urmezi!

* Soția către soțul contabil:
– Dragă, ce este inflația?
Soțul:
– Ma demult, aveai 90-60-90. Acum ai 110-150-140. Cu toate că ai totul mai mare ca înainte, valoarea ta a devenit mai mică decât înainte. Asta este inflația.

* E un frig afară de mi-au înghețat prostiile în cap!

* 2019 – evită persoanele negative
2020 – evită persoanele pozitive
2021 – evită persoanele

* Când cei bogați fură de la cei săraci, se numește afacere.
Când cei săraci luptă pentru a primi ce-i al lor, se numește violență.

* Băiat puțin bețiv, caut o fată credincioasă care să joace la păcănele.

* Ea se întoarce pe neanunțate și-l găsește pe el în pat cu… o pitică.
– Păi bine, mă nenorocitule, nu te-ai jurat tu acum două săptămâni că n-ai să mă mai înșeli?
– Dragă, nu pot așa, dintr-o dată…, dar vezi bine, încerc să reduc!

* – M-am hotărât: divorțez!
– De ce?
– Ieri am ajuns târziu acasă și a aruncat cu farfurii după mine. De zece ani face asta și m-am săturat!
– Și de ce te-ai hotărât abia acum?
– Pentru că aseară m-a nimerit…

* Ce bine că vaccinul nu-i sub formă de supozitor! Ce scene am fi văzut la televizor!

* Până acum, bunica umbla după mine să-i bag ața în ac…, acum mă caută să-i bag parola de la wi-fi…

* Oamenii sunt ca niște cărți: unii te păcălesc cu coperta, alții te surprind cu conținutul.

* – De ce comandantul e ultimul care părăsește nava?
– Așteaptă să se sature rechinii!

* Bilet de la soție:
– Brânza nu e proaspătă… să nu-i dai pisicii. Vin deseară de la serviciu și-ți fac plăcintă.

* Am râs de câine că are carnet pentru vaccinări…

Imagini Câini la datorie - Agent canin - National Geographic Channel - România

 

 

Ghicitor în fulgi de nea

Pin by Dinstefi on Nature | Snowflake wallpaper, Snowflake images, Snowflake photos

Fiecare fulg de zăpadă e unic, la fel ca oamenii,
Liniile care-l compun sunt precum cele din palma ta
Sau ca formele lăsate de zaț în ceașca de cafea.
Norii zămislesc fulgi pentru destine nedescoperite,
Iar eu sunt ghicitor în astfel de creații;
Adu-l pe acela care ți se așterne pe obraz
Și promit să-l cercetez cu harul meu,
Ca să-ți prezic ce te așteaptă tot anul,
Dar numai în ce privește dragostea,
Pentru că miliardelor de fulgi din nea
Nu le pasă de afaceri
Și nici de miliardele de lei,
Ei numără doar inimi și leagă iubiri.

Pe urmele tatălui (35)

continuare

Timpul era hotărâtor pentru viața femeii legate de scaun, iar fiecare clipă trebuia folosită la maxim în a găsi o tergiversare a actului final. Se vedea clar că omul de lângă ea era hotărât să o ucidă cu sânge rece și apoi să se scoată ca erou, invocând o mână criminală care i-a sabotat mașina, iar el a reușit să se arunce în ultimul moment. Toată lumea l-ar fi crezut și compătimit, chiar și la înmormântarea ei, în timp ce acesta ar vărsa lacrimi de crocodil și s-ar felicita în gândul lui pentru crima perfectă. Sunt oameni care gândesc mai eficient când trebuie să le vină repede o idee, iar Delia știa că poate face asta din partidele de șah pe care le-a jucat cu tatăl ei și apoi cu alți parteneri. Creierul i se mobiliza mai mult când era sub presiune, generând idei salvatoare, în situații din cele mai critice. Acum era în joc viața ei, dar mintea avea pregătirea făcută, în timp ce spiritul păstra aceeași încredere în soluția de ultim moment.

– Sunt conștientă că am greșit și îmi merit soarta, Cosmine, rosti tânăra cu o voce resemnată. Te-am admirat atât de mult, încât am făcut orice să mă afirm, însă doar pentru a ajunge la nivelul tău și a te cuceri. Tatăl meu te admira de când erai mic și mi te dădea exemplu, iar asta m-a făcut invidioasă și temătoare că nu mă vei iubi niciodată.

Cosmin a rămas perplex la auzul acestei declarații, neștiind dacă e bine să creadă sau ar putea fi doar o vrăjeală. Însă orgoliul lui de mascul încrezut îi alimentă dorința de a se convinge că mai poate pune la activ o victimă a farmecului său. Și încă una pe care și-ar fi dorit-o atâția bărbați, chiar dacă acum purta în pântec sămânța altuia. Era uimit să remarce că femeia de lângă el emana o strălucire cum nu a mai văzut la ea, așa cum multe femei înfloresc când sunt însărcinate. Ochii îi erau mai luminoși, buzele mai pofticioase și tenul fin te invita parcă să-l atingi și să-i percepi delicatețea. E posibil ca și instinctul de apărare să-i fi dat aceste calități, astfel că tentația bărbatului s-a transformat într-o obsesie care nu mai putea fi stăvilită.

– Tu vorbești serios?, întrebă el mai mult pentru a găsi timp pentru a-și îmbărbăta pornirile. Tatăl tău mă admira?! De ce nu mi-ai spus nimic?, că și eu eram atras de tine.

– Cred că de proastă și de mândră ce eram, a răspuns Delia cu amărăciune. Dar acum îmi dau seama ce am pierdut și aș vrea să-mi îndeplinești dorința la care am visat de multă vreme.

– Să aud despre ce-i vorba, s-a arătat interesat Cosmin. Dar să nu crezi că mă răzgândesc, am muncit prea mult la plan și nu mai pot da înapoi.

– Ți-am spus că sunt împăcată cu moartea, dar vreau să plec cu gustul sărutului tău pe buze. Ca o dovadă că ne iertăm reciproc și ne despărțim împăcați.

Chipul tânărului se lumină de plăcere la gândul cireșei de pe tort care-l aștepta, însă găsi de cuviință să precizeze:

– O sărutare meriți, dar să nu te prind cumva că ai alte intenții…

– Ce aș putea să-ți fac în această situație, Cosmine?!, veni expresia ca o asigurare solidă.

Buzele flămânde ale polițistului de la volan se lipiră de cele fierbinți ale Deliei, în timp ce mâinile acesteia din urmă îi îmbrățișau fremătător trupul, de la gât și până la centură, unde mâna bărbătească avea grijă de pistol. A fost un sărut lung și pasional, în care fiecare s-a implicat cu același zel, însă cu gânduri total diferite. Bărbatul s-a simțit satisfăcut, singurul regret al lui fiind faptul că pierde această dulceață tocmai după ce a gustat din ea. O privi cu oarecare regret și îi adresă cuvintele care i se păreau potrivite la o astfel de despărțire:

– Ești gata de aterizare, frumoaso?

– Aș mai avea să-ți spun ceva, frumosule, veni răspunsul cu un ton total schimbat. Știam că porți la tine un cuțit, același cu care l-ai ucis pe Tivi. Doar că nu eram sigură de locul în care îl ascunzi, până când te-am pipăit și l-am găsit. Iartă-mă că l-am subtilizat și ți-l înapoiez într-un fel deloc plăcut.

Nici nu a apucat să înțeleagă Cosmin despre ce-i vorba, că mâna dreaptă a Deliei a înfipt șișul între picioarele lui. A făcut-o cu putere și precizie, iar urletul de durere venea ca o confirmare a țintei nimerite.

– Aoleu, constat că e foarte ascuțit și ușor de manevrat. Acum ascultă la mine, dacă nu vrei să rămâi fără bijuterii și  să mori în chinuri groaznice. Nu te mișca deloc, altfel trag de cuțit și urli mai ceva ca la operă. Felicitări că nu ne-ai aruncat pe amândoi în prăpastie, dar acum ia piciorul de pe accelerație și oprește mașina, fără șmecherii, că eu nu am nimic de pierdut. Depărtează mâna de pe armă și ridică-le pe amândouă în sus. Așaaa, băiețaș…

– Nebuno, ce crezi că faci?!, țipă printre lacrimi Cosmin. Crezi că scapi? O să te nenorocesc.

Delia i-a scos pistolul și l-a îndreptat spre chipul schimonosit de suferință, după care l-a eliberat din tăișul ascuțit.

– Coboară jos, dacă vrei să-ți salvezi și capul celălalt, deși nu știu cu care gândești de fapt. Hai, că n-am chef de negocieri și nici de alte sărutări.

Cosmin coborî amenințând, înjurând și văietându-se, în timp ce Delia și-a tăiat centura de siguranță, a urcat la volan și a întors mașina către municipiul din care au venit împreună. Doar după două minute, simțind că s-a mai calmat, a anunțat prin stație că un agent are nevoie de ambulanță. Cosmin ar putea scăpa cu bărbăția funcțională, dar nu și de pușcărie.

Imagini șocante! Bărbat bătut în mașina Poliției, la Bârlad. Ce au făcut  agenții când un șofer le-a cerut socoteală | Antena 3

 

Plăcuta zăbavă

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Baciul Gheorghe și-a cumpărat mobil, să se dea mare la stână.
Într-o dimineață, sună mobilul. Toate oile au ridicat capul. Se uită la cioban. Gheorghe pune palma peste microfon, după care le spune oilor:
– Pe mine mă caută…

* – Mă Ioane, ce-i stabilitatea?
– E atunci când te naști prost și mori tot prost!

* Doi avocați intră într-o cafenea, își comandă câte un suc și își scot sandvișurile proprii. Chelnerul spune:
– Mă scuzați, la noi este interzis să veniți cu mâncarea proprie.
Avocații s-au uitat la chelner, pe urmă s-au privit reciproc și au schimbat sandvișurile între ei.

* Anul 2022, interviu de angajare:
– Lipsește un an din CV, ce ați făcut în 2020?
– M-am spălat pe mâini…

* Ca să te iubească femeile, trebuie să fii frumos, deștept și bogat… sau pisică ori cățel…

* Masca te face mai deștept!
Vorbești mai greu, ai timp să gândești mai mult.

* Oricât de bine v-ați spăla pe mâini, virusul rămâne sub verighetă.
V-am spus eu că verigheta aia o să vă ucidă!

* Cum e când toți din spital au coronavirus și tu vii ca nesimțitul că ți-ai spart capul?!

* Toată viața mea nu m-am întors înapoi după ceva, cât m-am întors anul ăsta după nenorocita de mască!

* Copiii mei râd de mine pentru că sunt puțin ”nebun”. Eu râd mai tare de ei, pentru că totul se moștenește!

* Ultima replică de agățat în 2020: ”Urci până la mine să te speli pe mâini?”

* Se caută femei puternice la descărcat și încărcat containere…, băieții s-au dus la sală și la salon să își facă unghiile.

* – Bună ziua, aveți bomboane vărsate?
– Da.
– Și de ce nu le adunați?

* El: – Pot să te deranjez puțin?
Ea: – Poți și mai mult. Mă aranjez eu după aia…

* – Tati, când erați voi copii, se furau telefoanele?
– Nu, că le țineam legate de perete.

* Noroc că s-a oprit ninsoarea!
Dacă se mai așeza 10 cm închideau și școala online!

* – Tati, de ce bomboanele sunt învelite în staniol?
– Pentru a auzi toată casa cum ține mă-ta dietă.

* Alergatul după femei n-a făcut rău nimănui…
Pagubele se produc abia după ce le prinzi.

* Să nu crezi că, dacă femeia e la dietă, nu îți poate mânca zilele!

* Acasă, ai camera ta cu pat mare, perne, lenjerie, dar nu poți dormi.
La muncă n-ai nimic, dar îți vine să dormi sub masă, pe scaun, chiar și în dulap…

* – Dacă te spovedești, crezi că ești ”curat”?
– Da pe dracu’, ești la fel ca înainte… singura diferență e că mai știe și preotul ce ai făcut…

* Miez de iarnă, Bulă se ia la vorbă cu vecinul:
– Dă-mi și mie, te rog, zăpada din fața casei.
– Și tu ce-mi dai?
– O lopată.

* Anul ăsta nu-mi mai cumpăr chiloți. Mă doare sufletul că dau o căciulă de bani pe ei și nu mi-i vede nimeni!

* Mie, chestia asta cu salutul cu coatele îmi place, se poate și peste dinți? Numa’ntreb!

* – Mă Gheorghe, io atâta îs de nervoasă, că imediat explodez!
– No, asta ne mai lipsește, că apoi o să fii și împrăștiată!

* Cei care nu gustă glumele sunt aceiași care, când erau mici, își luau mingea și plecau acasă!

* Oamenii trăiesc cu telefonul în mână, dar când ai nevoie de ei, nu te aud. 😦

* Asta cam așa este
Sfaturile bărbaților către femeile altora: ”Distrează-te, o viață ai!”
Către femeia lor: ”Vezi-ți tu de treaba ta.”

* – Tată, vreau să mă însor!
– Mai întâi cere-ți scuze!
– Dar de ce?
– Cere-ți scuze!
– Pentru ce? Ce-am făcut?
– Trebuie să-ți ceri scuze!
– Dar de ce???
– Cere-ți scuze, am zis!
– Te rog, dă-mi măcar un motiv!!!
– Mai întâi cere-ți scuze.
– OK, tată… iartă-mă!
– Perfect, acum ești pregătit! Antrenamentul tău a luat sfârșit. Când înveți să-ți ceri scuze degeaba, atunci te poți însura!

* Ce frumos era când strănutai și toată lumea îți ura sănătate! Vremuri bune!

* V-ați tras unii niște neveste de nu vă mai trebuie necazuri toată viața!

* CRĂCIUN FERICIT!
Vă urează CFR Călători. Ne cerem scuze pentru întârziere!

* Soțul:
– Mă-ta mi-a zis să mă duc la dracu!
Soția:
– Nu te duci nicăieri, azi batem covoarele!

* Diferența dintre vaccinul Pfizer și cel de la Moderna, e că al doilea, pe lângă Cip, conține și senzori de parcare! 😉

* Femeile dau pârțuri doar lângă bărbații pe care îi iubesc. Așa că, dacă iubita ta nu o face… înseamnă că te înșeală, boss!

* – Cum se numește transpirația țiganului?
– Esență de rom!

* Dacă Brâncuși ar trăi în prezent, știți cum și-ar denumi operele?
Coroana Infinitului, Poarta Strănutului, Masca Tăcerii.

* Sfatul zilei:
Fii tu însuți, dar dacă ești prost, nu insista!

* – Draga mea, sunt cui de beat…
– Nicio problemă, dragul meu. Mă duc la vecinu’ după ciocan.

* Doi drogați, după ce și-au injectat cocaină:
– Măăăă, tu te vaccinezi împotriva Covidului?
– Doar nu-s prost! Să bage ăștia cine știe ce chimicale în mine?!

* Am o prietenă care cred că s-a vaccinat.
Că prea merge înțepată…

* Încă există români care nu-l știu pe Eminescu, pentru că nu-l au în lista de prieteni.

* Trăiți-vă viața!
Să nu se plictisească popa când vă spovediți!

Cum se desfăşoară o spovedanie corectă? Omul îşi mărturiseşte păcatele sau preotul îl întreabă? | Antena 3

 

Printre vechile cuvinte

Invitație la joacă în natură | Activități de vară pentru copii în Cluj

Ajungem la o vârstă-n care
Uitarea-i precum bălăria
Ce crește des și tot mai mare,
Încețoșând copilăria.

Dar ne-or rămâne-n amintire
Și le-om gusta ca pe-o dulceață,
Cuvinte vechi, o însușire
Care ne-a colorat o viață.

Când ne jucam pe lângă casă
Cu alți copii țipând în cor,
Iar mama îmi striga, nervoasă,
Să nu ies cumva din odor*.

Cine să o mai bage-n seamă,
Căci noi făceam doar ce ne place,
Iar seara venea biata mamă
Să mă culeagă din aroace*.

Și la mâncare făceam nazuri,
Cu preferințe derutante,
De pildă-n multe dintre cazuri,
Plângeam că n-aveam în blid cioante*.

Seara venea nenorocirea,
Căci somnul nu-mi era pe plac
Și până m-apuca dormirea
Mă perpeleam pe sormojac*

Noaptea, visam că dimineață
Voi rătăci pe alte câmpuri
Și ca să fiu în siguranță
Mă voi ascunde după dâmburi*.

odor – curte, aroace – șanțuri de pe marginea drumului, cioante – oase, sormojac – saltea, dâmburi – coline

Pe urmele tatălui (35)

Pasul Gutin - YouTube

Începea o nouă zi de muncă în secția de poliție condusă de Marele Mic. Poate că arăta la fel ca oricare alta pentru ceilalți agenți, dar pe Delia a luat-o prin surprindere de când a vrut să urce spre birouri. Mai ales că noutatea venea din partea lui Cosmin, care a întors-o din drum cu o voce fermă:

– Blondino, astăzi vom fi colegi de echipă. Urcă în mașina mea, că avem un drum mai lung de făcut.

Tânăra era derutată în fața unei schimbări atât de neașteptate. De mult nu mai avea încredere în acest om și ar fi vrut să se încredințeze că spune adevărul.

– Dar unde e Chiuzbăian?, întrebă ea cu o nuanță de bănuială.

– O fi bolnav sau naiba știe ce are. Șefu’ mi-a zis să te iau pe tine, așa că eu mă supun, numai mișcă-ți fundul mai repede.

Felul natural și nepăsător în care s-a exprimat Cosmin, a făcut-o pe Delia să-și alunge teama, doar era vorba de o sarcină de serviciu în care trebuia să-l suporte pe noul coleg și să coopereze. A urcat în dreapta, cu gândul să-și înăbușească resentimentele, cât timp va dura această misiune. După care va avea o discuție cu șeful, pentru a evita o repetare a unei astfel de zile. Colegul conducea impulsiv, după cum îi era caracterul, și curând au ajuns la ieșirea din municipiu.

– Unde anume trebuie să mergem?, se interesă ca într-o doară tânăra.

– La o familie din Mara, veni răspunsul sec al șoferului.

”Chiar e un drum lung și periculos, mai ales cu un astfel de companion”, își zise fata, încercând să-și alunge gândurile neplăcute. Ca să ajungă în localitatea menționată, trebuia să treacă Munții Gutâiului, o încântare pentru turiștii care-l traversează pentru prima dată și o mare atracție pentru ei, după aceea. Pasul Gutâi, cel mai înalt punct al muntelui, este la 30 kilometri distanță de municipiul în care-și desfășoară acțiunea polițiștii din această povestire. Urcușul e dificil, cu 99 de curbe periculoase, dar cu peisaje minunate, care îți taie răsuflarea și te îndeamnă la câte un popas de mulțumire pentru frumusețile pure și aerul neviciat. Această probă a muntelui o îngrijora pe Delia, mai ales când vedea că partenerul nu frâna înainte de viraje, de parcă tot drumul era al lui. Măcar dacă ar fi pornit semnalele luminoase și cele acustice, cum îi era obiceiul. Au trecut fără să se oprească prin fața cabanei din vârf și au început imediat coborârea, de data asta cu frână de motor. Doar după câteva sute de metri, Cosmin a tras pe dreapta, oprind mașina la marginea unei prăpăstii care se căsca la niciun metru în față. Motorul continua să toarcă, în timp ce chipul lui Cosmin abandonă masca îngândurată, lăsând să se vadă ura.

– Ce te-a apucat, măi omule?, tresări prin cuvinte Delia.

Mâna dreaptă a colegului a scos o coală de hârtie din buzunarul interior al hainei, a despăturit-o și a întins-o fetei.

– Mi-am amintit că nu mai am frâne, de parcă cineva mi le-a sabotat, zise el sarcastic, după care se răsti cu furie: poți să-mi explici ce mama dracului e asta?

– Se vede că-i o citație la judecata presupusului ucigaș al lui Tivi, a răspuns firesc tânăra. În calitate de martor, din ce scrie aici. Cum adică nu mai ai frâne?

– Ce amestec am eu în această judecată, poți să-mi explici?, continuă el pe același ton. Sau poate, adică sunt sigur că ți-ai băgat nasul în acest caz și vrei să mă compromiți. Crezi că poți să-ți faci de cap cu un țigan, să te prostituezi în clubul Jucătorului, iar apoi să mă ataci pe mine? Așa ceva nu pot permite și îi voi pune capăt acum. Tatăl meu mi-a zis să nu mă ating de tine, măcar până ești gravidă, dar nici el nu trebuie să afle tot. Nu știu cu ce l-ai vrăjit, dar cu mine nu-ți merge. Mi-ai furat brelocul de la chei și ai angajat o avocată pentru criminal, tot o curvă și ea. Unde e delfinul meu?

Situația era disperată și mintea Deliei căuta soluții pe măsură. Mâinile se străduiau zadarnic să desprindă centura de siguranță, în timp ce căuta cuvintele potrivite pentru a tempera nebunia amenințătoare.

– Cosmine, și eu sunt chemată ca martor, la fel ca mulți alții. Asta nu înseamnă mare lucru, judecătorii sunt cei care decid. Iar brelocul acela nu e la mine, îți jur. Însă îți pot spune că telefonul mi-e pornit pe înregistrare și ar fi o dovadă care ți-ar putea face mult rău dacă nu încetezi cu prostia asta.

– Scorpie! Ai venit în sânul nostru ca să ne distrugi, dar nu-ți dai seama că suntem uniți și imuni la turnători. Mă doare-n cot de telefonul tău, pentru că o să se distrugă odată cu tine, în hăul pe care-l vezi în față. Am tăiat conducta de la frâne și am umplut rezervorul, dar dacă nu ia foc mașina, cobor pe jos să-i mai dau o scânteie. Eu voi sări aici și nu te gândi că poți scăpa. Centura de siguranță ți-am blocat-o, iar dacă vei vrea să te agăți de mine, te amețesc cu o lovitură de pistol. Nici armă nu ai, că am avut grijă să nu mai ajungi să ți-o ridici de la secție. O să mori mutilată, așa cum meriți, iar lumea va fi convinsă c-a fost un accident nefericit.

va urma

Poți să crezi

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Doi șoareci în laborator:
– Te vaccinezi, întreabă primul.
– Ești nebun? Tu nu vezi că n-au terminat încă testele pe oameni!?

* M-am dus în parc să alerg. Alergau numai grași. Am tras concluzia rezonabilă că alergatul îngrașe! Așa că am renunțat și am plecat acasă.

* Un bețiv vine acasă pe la 2 noaptea:
– Unde ai stat atâta, nenorocitule, doar crâșma s-a închis la 11?
– Păi, după închidere, am plecat acasă!
– 3 ore pentru două străduțe scurte?
– Scurte, scurte, dar lateee…

* – N-aș vrea să ne certăm niciodată!
– Pentru că ții la mine?
– Nu, pentru că ești olteancă și ești a dracu’ de gură.

* Am citit pe Facebook că cei care-și fac vaccin nu mai mor nici dacă-i calcă trenul. Sau invers…

* Nu vă mai puneți busuiocul sub pernă, că iar visați armăsari și vă treziți triste și singure. Fumați-l!

* Cred că putem reveni la ”Trei culori cunosc pe lume” – că ”Deșteaptă-te române” nu funcționează!

* Al meu bunic ieșea dimineața în bătătură, se uita la cer și spunea: ”Azi, ori plouă, ori nu plouă”, și așa era de fiecare dată.

* – Fiica ta s-a întors de la Paris?
– Da.
– Și a adus vreun suvenir?
– Sigur că da, îl botezăm duminică.

* A venit popa cu Botezul… i-a tras lu’ mamaie un busuioc pe televizor de a binecuvântat toți indienii din film.

* Ați încercat să luați o bucată de carne din gura unui leu? Nu?
Încercați să luați profitorilor pensia specială și nu vă veți mai teme de leu…

* Mi-am agățat pe terasă o chestie de aia care alungă duhurile rele.
Acum, n-o mai găsesc pe nevastă-mea.

* O să circulăm ca pe vremea lui Ceaușescu. O zi cei cu vaccin, o zi cei fără vaccinul făcut.

* Creștinii, acum câteva luni: ” Cu ajutorul lui Dumnezeu, o să se descopere un vaccin”
Creștinii, în ianuarie: ”Vor să ne omoare cu vaccinul!”

* Pe iubita ta trebuie să o placi tu!
Nu părinții tăi, nu prietenii tăi, nu nevastă-ta!

* – Fiule, te rog să nu fii niciodată rasist, e un act foarte urât.
– Ok, mamă.
– Așa. Acum du-te să faci curat în camera ta, că e ca la țigani.

* Moscova. Carantină. Interdicție de ieșire între orele 22 și 6. Doi milițieni îl văd pe unul care se furișează. Unul dintre ei scoate mitraliera și îi împușcă.
– Volodia, de ce l-ai împușcat? E numai 21:45!
– Îl cunosc, stă departe,nu mai ajungea…

* S-a dovedit științific că un chinez cu muci la nas este mai periculos decât un arab cu rucsac în spate.

* Un arbitru de fotbal și-a eliminat soția din pat pentru simulare!

* Peste nouă luni vom afla cine s-a distrat cu adevărat de Revelion!

* Primul meu tatuaj a fost un șlap pe spate… Mi-l făcea mama și mă ținea cam 7 zile…

* – Și cât zici că ai cheltuit de Revelion?
– – 4GB, o apă plată și o cafea!

* – Să nu afle nimeni despre relația noastră.
– Despre ce vorbești?
– Exact, așa-mi place, bravo!
– Nu, serios, cine ești?
– Excelent!

* Fetelor, în loc de busuioc, vă recomand Busuioaca de Bohotin. Ca să visați inclusiv noaptea nunții!

* Caut pe cineva cu care să vorbesc, dar să nu aibă relație că m-am săturat de amenințări.

* Să te ferești de omul care te întreabă ce ai făcut de Revelion, căci acela vrea să îți zică ce a făcut EL de Revelion.

* – Fiule, mi-a zis o păsărică că tu te droghezi… e adevărat?
– Tată, tu vorbești cu păsările și tot eu sunt acela care mă droghez?

* – Doctore, am un testicul albastru!
Doctorul se uită și decide:
– Trebuie tăiat!
După o perioadă, omul vine iar la doctor:
– Doctore, s-a albăstrit și celălalt!
– Boala e gravă! Trebuie tăiat și ăsta!
După un timp, omul vine iar:
– Doctoreeee, mi s-a albăstrit și penisul…
– Măi, omule, n-o fi de la blugi?

* De la o anumită vârstă, cea mai faină poziție îi atunci când tu stai întins în pat, iar ea se urcă… în primul tren și pleacă la mă-sa!

* Femeile care sunt frumoase, sunt leneșe. Care sunt deștepte, sunt rele.
Iar alea care sunt harnice și bune la suflet, sunt grase.

* Cum se culcă un copil?
1970: ”A fost odată ca niciodată…”
2021: ”Ți-am tăiat netu’”

* La spital:
– Cu ce dotări se mândrește spitalul dvs.?
– Toate asistentele noastre au silicoane!

* Am sunat la ușa vecinei:
– Neața, vecină, ai niște zahăr?
– Da.
– Dar niște făină?
– Da, am făină.
– Dar niște ouă, lapte, ceva vișine?
– Am de toate.
– Perfect, atunci poți să-mi faci și mie o prăjitură?

* – Opriți aici! Vă arestez pe toți! Cum e posibil să fiți 5 pe o bicicletă?
– 5?! A căzut Ion!

* Când ochii unei femei sclipesc… gărgăunii din capul ei sărbătoresc ceva.

* Luasem o decizie corectă, dar nu știu unde naiba am pus-o.

* – Mi-e frică de tren!
– De ce?
– Mi-a fugit nevasta cu un mecanic de locomotivă și, când aud trenul, am impresia că mi-o aduce înapoi.

* Cred că o să-i iau șefului un ceas de ziua lui. În fiecare dimineață mă întreabă același lucru.
– Ai idee cât e ceasul?

* Unii abia pot să citească, dar vor să știe formula chimică a vaccinului, să se pronunțe!

Covid-19, Vaccin, Corona, Virus, Clinica, Medicina

Oameni și comete

Am fost dezamăgit de întâlnirile cu oamenii,
Le planificam în amănunt și le așteptam emoționat,
Dar întotdeauna intervenea ceva să le anuleze
Sau să le eclipseze din importanță.

Uneori acuzau traficul aglomerat,
Alteori dădeau vina pe memorie,
Câteodată invocau ca scuză schimbarea orei,
Iar graba mare îi făcea să apară răvășiți.

Nu mai vreau să sufăr așteptând zadarnic,
De aceea mi-am dat întâlnire cu o cometă,
Ea vine mereu fără întârziere,
De parcă ar fi acul orar al Universului.

Coada îi e la fel de aranjată,
Împrăștiind un parfum al depărtării,
Care va fi transmis peste mii de ani,
Exact la aceeași oră și cu același farmec.

O cometă uriașă ar putea lovi Terra. Oamenii de știință avertizează că lumea științifică ar trebui să-și îndrepte atenția și asupra cometelor din spațiu, nu numai către asteroizi (VIDEO) | B1.ro

 

 

Pe urmele tatălui (34)

Probabil că s-a trezit în Rai, altfel nu se explica albul predominant dimprejur. Doar că îngerii nu aveau aripi – așa cum știa ea că trebuie – și nici nu o băgau în seamă, fiind preocupați de altceva. Poate încă nu au luat-o în evidență și e nevoie să fie înregistrată în vreun catastif, de aceea-i imobilizată într-un pat. Încercă să se miște, dar atunci o fulgeră o durere cât se poate de pământeană, prima senzație care i-a produs îndoieli în ce privește locația. Dacă există un Dumnezeu, nu se putea să o trimită în Iad, numai El știa că n-a păcătuit nici măcar cu gândul. Doar dacă sinuciderea a cântărit atât de mult încât să-i fie șters meritul credinței și a faptelor bune.

– S-a trezit, se auzi o voce stridentă de femeie, după care a văzut un chip binevoitor ce se apleca asupra ei.

Parcă era o soră medicală, iar alături vedea și o perfuzie care-i dădea iluzia unei spânzurători. Nu era posibil să fie încă pe pământ, doar a ales bine mașina și s-a aruncat cu capul înainte în fața ei. Înseamnă că ghinionul a urmărit-o nu numai câtă vreme a trăit, ci și când a vrut să scape de viață. Dar poate află tatăl său ce a făcut și o omoară cu mâinile lui, deci mai e o șansă să i se îndeplinească dorința. Sau a avut norocul să scape de sarcină și totul va reveni la normal. Însă durerile care-i invadau tot trupul nu-i dădeau motive să mai creadă în normalitate. Și nici chipul doctorului venit să-i cerceteze starea și să o liniștească.

– Fii cuminte și nu te mișca prea mult. Ai scăpat cu viață, asta-i tot ce contează, au fost cuvintele venite ca o sentință.

– Dar copilul?, se căzni ea să întrebe.

– Care copil?, auzi imediat întrebarea nedumerită.

– Copilul din mine, rosti Ioana cu lacrimi în ochi. Sunt fată… fecioară.

Medicul nu a priceput ce voia ea să-i transmită, s-a întors spre personalul din jur și au discutat un timp. Fata a auzit doar cuvântul ”analize”, repetat de câteva ori, după care mintea i s-a retras din realitatea înconjurătoare, luându-i și durerile. Sau or fi fost analgezicele primite fără să-și dea seama. Momentele de luciditate au alternat în zilele și nopțile următoare, fără să poată ține o evidență a lor. Vărsând lacrimi și punând întrebări scurte, care au încetat de tot când a fost anunțată cu bucurie că pruncul din ea a scăpat cu viață. Nici numele nu a mai vrut să și-l spună, în naivitatea că poate asta îi va face pe doctori s-o lase să moară. O necunoscută fără acte nu merită atâta efort și cheltuială.

Dar tânărul medic era insistent și i-a mai adus două doamne pe cap, drăguțe, însă foarte insistente în curiozitatea lor. În prima zi, nu le-a răspuns, ci le-a ascultat o parte din confesiuni. A doua oară au venit cu ciocolată și înghețată, mângâind-o cu cuvinte blânde și ajutând-o să savureze din dulciuri. Erau amabile amândouă și însărcinate cam în aceeași lună, iar povestea lor a făcut-o să își dezlege și ea limba. Le-a destăinuit cauza tentativei de sinucidere, fără să omită nici vizita polițistului care a determinat-o să recurgă la acest gest disperat. Doamna brunetă i-a cerut voie să o înregistreze pe un reportofon, pentru că, zicea ea că e avocată și ar putea să o ajute. Cea blondă întreba mai multe, dar zâmbea blând și înțelegător. Astfel că nu a rezistat și i-a destăinuit numele și adresa, fiind asigurată că le va avea alături în confruntarea iminentă cu părinții, dar mai ales cu tatăl.

– Ioana, ești o fată frumoasă și inteligentă, dar trebuie să ne spui fiecare amănunt pe care ți-l amintești, o îmbărbătă doamna căreia i se spunea Delia. Crede-mă că suntem amândouă în aceeași situație și vrem să-l prindem pe cel care e de vină. Știi cumva când și cum s-a întâmplat ceva mai puțin obișnuit, în zilele optime pentru a rămâne însărcinată? Îți dai seama care ar fi putut fi ele?

– Da, am învățat la școală, răspunse cu jenă Ioana. Sunt cam la două săptămâni după… ciclu. Am uitat să vă spun că în acele zile ne-am jucat puțin cu o mașină care tot staționa în fața clubului în care dansam. Atunci am simțit o înțepătură aici, și fata arătă zona de sub burtă. Nu i-aș fi dat importanță, dar mi-am zis că Dumnezeu mă pedepsește pentru că l-am lăsat pe Vlad să zgârie autoturismul.

Delia a tăcut o vreme, pierdută printre gânduri și amintiri. Chipul i-a abandonat orice zâmbet, iar vocea nu mai avea blândețe când a mărturisit:

– Și eu am trăit aceeași senzație în momentul pe care-l cred cel al inseminării. Ieșeam din magazin, de unde mi-am luat doar o lămâie, iar când am ajuns pe trotuar, o durere ca de la injecție m-a săgetat în același loc.

– Ce tot spuneți acolo?, se revoltă avocata. Mă alarmați, pur și simplu!

– Ce vrei să spui, Mihaela?, întrebă cu uimire blonda.

– Acum îmi amintesc că și eu am fost surprinsă de o durere asemănătoare, tot când ieșeam din Mall. Și exact în perioada optimă pentru această sarcină.

Sănătate Info - Nu am știut până acum totul despre spermatozoizi. La coada lor a fost descoperită o structură misterioasă