În vremurile în care canalizarea nu era încă la modă, o englezoaică urma să viziteze Germania. Avea o cameră rezervată la o pensiune-proprietatea familiei directorului şcolii din localitate.
Englezoaica era preocupată de viitoarea sa cameră, dacă avea WC (în engleză, Water Closet). I-a scris o scrisoare directorului şcolii, întrebându-l dacă este sau nu WC.
Directorul, care nu era un bun vorbitor al limbii engleze, l-a întrebat pe preotul din localitate dacă ştia ce înseamnă WC. În final, după ce aceştia doi au cântărit ce ar putea să însemne aceste două litere, au concluzionat că se referea la capelă (Wayside Chapel).
Deci, au conchis ei, doamna se interesa dacă capela era, sau nu, aproape de pensiune. Directorul i-a transmis distinsei doamne următorul răspuns:
“Stimată Doamnă,
Cu deosebită plăcere vă anunţ că WC-ul este situat la nouă mile de pensiune, în inima unei păduri de brad deosebite. Are capacitatea de 200 de persoane şi este deschisă numai duminica şi joia. Deoarece pe perioada verii este aglomeraţie vă sugerez să veniţi devreme, cu toate că este suficient loc de stat în picioare. Ştiu că această situaţie e cam neplăcută, mai ales dacă aveţi obiceiul să mergeţi regulat. Vă spun ceva ce v-ar putea interesa: acolo s-a întâlnit prima dată fiica mea cu soţul ei. Vă veţi bucura probabil să aflaţi că mulţi oameni îşi aduc cu ei prânzul şi rămân acolo după amiezile. Acustica este impresionantă, putând fi auzite şi cele mai delicate sunete. Soţia mea a fost bolnavă, aşa că nu a mai mers acolo de multă vreme. Peste câteva zile se împlineşte un an de când a fost ultima dată la WC, lucru care, fireşte, îi provoacă multă suferinţă. Voi fi încântat să vă rezerv cel mai bun loc, astfel încât să fiţi văzută de toată lumea. Mai mult, aştept cu nerăbdare să vă conduc chiar eu însumi acolo.
Cu stimă şi respect,
Directorul.”
racoltapetru6 