PRIMA…
Unsprezece persoane atârnau de un cablu fixat de un elicopter. Erau zece economişti şi un inginer. Deoarece cablu nu era suficient de solid să-i ţină mult timp pe toţi, s-au decis ca unul din ei să se sacrifice, pentru ca ceilalţi să se poată salva.
Nu s-au putut hotărî cine să fie nenorocosul, aşa că, în final, inginerul a ţinut un discurs foarte impresionant. El a spus că va da drumul cablului de bunăvoie, deoarece inginerii sunt obişnuiţi să facă orice pentru firma lor, să se sacrifice pentru familia lor, să ofere totul firmei, să facă ore suplimentare şi să nu primească nimic în schimb. După ce a terminat discursul lacrimogen, toţi economiştii au început să aplaude…
Morala: Nu subestima niciodată mintea inginerului.
A DOUA:
Un grup de ingineri şi un grup de economişti călătoresc cu trenul la o conferinţă. Fiecare economist are câte un bilet. Tot grupul de ingineri şi-a cumpărat un singur bilet. Economiştii dau din cap dezaprobator şi în taină se bucură de amenda pe care o vor primi inginerii la venirea conductorului.
Deodată, un inginer strigă: “Vine conductorul!” – la care toţi inginerii aleargă şi se înghesuie într-o toaletă. Conductorul verifică biletele economiştilor. Văzând WC-ul ocupat, bate la uşă: “Biletul la control, vă rog!” Unul dintre ingineri împinge biletul pe sub uşă, conductorul îl verifică şi pleacă mulţumit.
La întoarcere, economiştii se hotărăsc să folosească aceeaşi şmecherie. Cumpără, deci, un singur bilet pentru tot grupul şi rămân foarte miraţi văzând că, de această dată, inginerii nu au nici măcar un singur bilet. După un timp, strigă un inginer: “Vine conductorul!” Economiştii aleargă imediat la toaletă şi se încuie acolo. Inginerii merg tacticos până la următoarea toaletă. Înainte ca ultimul să intre, bate mai întâi la uşa toaletei cu economişti, spunând: “Biletul la control, vă rog!”
Morala poveştii: Economiştii folosesc cu predilecţie metodele inginerilor… chiar dacă nu le înţeleg cu adevărat!
CEA DE-A TREIA
Într-o zi, trei economişti se plimbau printr-o pădure deasă. Deodată au ajuns la un râu învolburat, pe care trebuiau neapărat să-l treacă. Dar cum să reuşească? Primul economist îngenunche şi începu să se roage:
– Doamne, dă-mi te rog puterea să trec înot acest râu învolburat!
… şi Dumnezeu îi dădu braţe lungi şi picioare puternice. Aşa a reuşit să treacă înot râul. I-au trebuit mai mult de trei-patru ore şi de trei-patru ori era să se înece dar A REUŞIT! Al doilea economist, văzând acestea, a îngenuncheat şi a început să se roage:
– Doamne, te rog, dă-mi puterea şi mijloacele necesare să pot traversa râul!
… şi Dumnezeu i-a dat o bărcuţă. A reuşit să traverseze râul învolburat, chiar dacă de mai multe ori era să se răstoarne. Al treilea economist, observând cele petrecute, a îngenuncheat şi el şi s-a rugat:
– Bunule Dumnezeu, dă-mi te rog forţa, mijloacele şi inteligenţa necesară să trec cu bine râul!
… şi Dumnezeu îl transformă pe economist în inginer. Acesta a scos din buzunar harta, a studiat-o câteva momente, după care s-a dus vreo 100 de metri în susul râului şi… a trecut podul.
A PATRA
Moare un inginer şi ajunge la Porţile Raiului. Îl caută Sfântul Petru prin catastife, prin hârtii, agende, caiete, da’ nu-l găseşte defel şi atunci îl trimite în Iad. Nu trece multă vreme şi inginerul, sătul de mizeriile specifice Iadului, se pune pe treabă şi începe să proiecteze diverse îmbunătăţiri. Într-o bună zi, îl sună Dumnezeu pe Satana la telefon şi-l întreabă:
– Ei, şi cum mai e pe la voi, cum merg lucrurile pe acolo jos?
Îi răspunde dracu’:
– Suntem pe cale să ne certificăm ISO 9000, 14000, 18000, 21000, avem un control de flux al cenuşii, aer condiţionat, cuptoare de smoală cu alimentare automată, closete cu drenaj prin inflaroşii, programe de siguranţă şi prevenire a accidentelor, scări rulante cu limitatoare automate de sarcină, echipament domestic pentru eficienţă energetică, reţele de comunicaţii cu fibră optică, programe de mentenanţă predictivă, sisteme de control field bus şi Hart, acces pe bază de amprente digitale, Wi-fi, iPod-uri, Internet la liber… Până şi eu am publicat prima versiune a paginii mele web.
La care Dumnezeu tună la telefon:
– Ceeeeeee? Vrei să spui că ţii cumva acolo la tine vreun inginer???
Scaraoţchi, cu tupeu, îi răspunde:
– Da! Da’ de ce întrebi?
– Aşa ceva nu se poate admite! Ce face un inginer în Iad? Locul lui nu este acolo. Inginerii întotdeauna merg în Rai. Să mi-l trimiţi imediat, m-ai auzit?
– Nici să nu visezi aşa ceva, zice dracul. Inginerul va rămâne cu mine pentru eternitate.
– Trimite-mi-l imediat sau… TE DAU ÎN JUDECATĂ!
La care Satana începe să râdă în hohote:
– Nu zău, chiar aşa? ŞI… DE UNDE O SĂ SCOŢI TU UN AVOCAT?