Violenţa democraţiei
Aproape că nu trece o săptămână fără să auzim de un măcel provocat de vreun psihopat supărat pe cei din jur din tot felul de motive. Ba că a fost concediat, sau că partenerul de viaţă i-a pus coarne, că a luat o notă proastă la şcoală, că nu-i place o anumită etnie sau religie pe care o consideră vinovată de toate relele de pe Pământ ş.a.m.d.
SUA este statul care deţine recordul la aceste atacuri armate şi cred că motivul principal este facilitatea cu care poţi procura arme letale. Ţara care se vrea un simbol al democraţiei nu poate lua măsuri pentru a interzice, sau măcar a restricţiona comerţul cu armament, invocând tocmai dreptul cetăţeanului de a se apăra. Iar în acest fel sunt expuşi mai mult atacurilor infractorilor sau a unor dezechilibraţi mintal. S-ar părea că e un cerc vicios din care nu se poate ieşi, dar eu cred că interesele comerciale sunt primordiale.
Violenţa s-a extins peste tot în lume, fiindcă şi armele sunt prezente în multe ţări europene şi nu numai. Norvegia a avut parte de o tragedie de proporţii, soldată cu zeci de victime, la care autorul a fost un singur om înarmat până-n dinţi. Acte de acest gen s-au înregistrat şi în Franţa, Anglia, Italia şi chiar România. La noi nu e chiar simplu să-ţi procuri ilegal o armă de foc, dar nici imposibil nu e. Dar aproape toţi autorii crimelor cu arme de foc aveau permis pentru port-armă, doar că au cedat nervos. Ce e de făcut?
Unii zic că nu arma e de vină, ci omul care apasă pe trăgaci. De aceea nu ar fi nici o problemă ca armele să se vândă la liber şi fiecare cetăţean cu mintea întreagă să poată să-şi cumpere una, pentru autoapărare. Dar, pe de altă parte, de unde poţi să ştii că omul calm şi surâzător care se prezintă azi la magazin pentru a-şi achiziţiona un pistol, cu scopuri paşnice, mâine nu-şi va ieşi din fire când cineva îi buşeşte autoturismul luxos şi-l mai şi înjură? Sigur nu va apela el la armă? Asta nu poate să prevadă nici un psiholog, aşa cum n-au făcut-o nici în alte cazuri de militari şi poliţişti care s-au sinucis sau au atentat la viaţa semenilor.
Zicala ,,cine scoate sabia, de sabie va muri” este valabilă şi în cazul armelor de foc şi aş zice că e mai evidentă. Pistolul e o jucărie periculoasă care îi dă omului idei, prin uşurinţa cu care poţi să-i sperii pe cei din jur sau chiar prin simplitatea cu care poţi lua viaţa. Trebuie să armezi, să tragi piedica şi să apeşi pe trăgaci. Până şi un copil poate şi din păcate s-a văzut în mai multe cazuri. De aceea şi sinuciderile cu arma sunt cele mai frecvente printre bărbaţi. Dacă n-ar avea aşa o facilitate, mulţi dintre cei care au făcut-o poate că ar fi încă în viaţă. E mai greu să te spânzuri, să te arunci de pe blocuri sau să te otrăveşti. Cere şi mai mult curaj. Pe când cu pistolul, pac, şi gata!
Dar să trecem peste sinucideri şi să revenim la atacurile armate cauzate de diferite motive. Cea mai bună garanţie că vei scăpa cu viaţă atunci când eşti atacat în acest fel, este să nu fi înarmat. Altfel, de obicei, se lasă cu morţi cel puţin de o parte. Nu degeaba, după recentul masacru de la o şcoală din SUA, peste două mii de arme au fost predate poliţiei, lumea dându-şi seama că ele nu le oferă mare protecţie. Dimpotrivă. Nu poţi purta mereu pistolul la îndemână şi nu poţi anticipa de unde vine pericolul. Doar cel care atacă ştie când şi cum o va face, iar dacă băniueşte că eşti înarmat, vei fi prima victimă. Armele sunt făcute pentru a ucide şi cu cât sunt mai multe, cu atât e mai mare riscul.
Economia însă merge mai departe şi omul face din orice tragedie o sursă de câştig. Cei care au venit cu o idee au fost columbienii, care au trecut la producerea de veste anti-glonţ pentru elevi. Primii clienţi vizaţi au fost, bineînţeles americanii. Să nu credeţi că elevii vor merge la şcoală cu vesta pe ei şi vor sta astfel echipaţi până la sfârşitul orelor. Nicidecum! Doar dacă ar fi în ton cu moda şi produse de o firmă celebră, cum ar fi Versace sau Armani. Toate vestele anti-glonţ vor fi ţinute în magazie şi vor fi distribuite doar în caz de necesitate, atunci când se vor auzi împuşcături.
Vă daţi seama ce operativitate! Primii vor trebui echipaţi cei care sunt ameninţaţi direct, iar pentru asta ar trebui să-i propună atacatorului un armistiţiu pentru echipare. Doar după ce toţi vor fi luat vestele anti-glonţ şi vor reveni în bănci, masacrul va continua. Ar fi hilar dacă n-ar fi tragic. Chiar s-a gândit cineva că acele veste vor fi vreodată de folos sau şi aici e vorba de interese economice? Tind să cred că ultima variantă e mai logică.
Dar să revenim la ţărişoara noastră, că avem şi noi afaceriştii noştri şi armele autohtone. Care uneori dispar din vreun arsenal şi apar te miri unde. Cum a fost zilele trecute, când se căutau în Dunăre cadavrele a doi vânători înecaţi şi s-au găsit un portbagaj de puşti. De unde sunt şi cum au ajuns pe fundul apei, nu ni s-a spus, dar precis mai sunt şi altele, în diverse plasamente.
Spre final nu am alt sfat să vă dau decât să vă înarmaţi până în dinţi! Dar nu cu arme letale ci cu zâmbete, chiar şi forţate, cu multă răbdare şi speranţă. Sunt arme care nu pot face nici un rău, ci dimpotrivă: vă pot aduce multe beneficii.