DIETA VIEŢII (IX)

GRÂUL

Soldaţii romani erau recunoscuţi pentru rezistenţa lor fizică, dar puţini ştiu că li se dădea ca raţie boabe de grău, pe care le luau în timpul marşurilor nesfârşite şi pe care le mestecau încet şi bine. Scrierile din Antichitate afirmă că boabele de grău sunt o hrană completă şi, prin urmare, se putea trăi numai cu ele. Toate substanţele cu adevărat nutritive din grâu se află în tărâţe şi în germeni. Interiorul din care se scoate făina se rezumă doar la amidon. Pâinea obţinută este gustoasă, dar sângele primeşte acizi în cantitate mare, organele se încarcă de reziduuri, mucoase şi sedimente. Este un moment prielnic pentru ca agenţii patogeni să se instaleze…

Clasificarea alimentelor după indicele glicemic

Glucide malefice……………………………………..Glucide benefice

Maltoza: 110 ……………………………………………Fulgi de ovăz:  50
Glucoza: 100 ……………………………………………Cereale cu tărâţe:50
Pâine foarte albă: 95 ………………………………….Orez compet: 50
Fulgi de cartofi instant: 95 ………………………….Pâine de grău integrală: 50
Miere, dulceaţă: 90 ……………………………………Paste de fănă cernută: 45
Corn flakes: 85 ………………………………………….Pâine de secară completă: 40
Morcov: 85 ………………………………………………Mazăre verde: 40
Zaharoză (zahăr alb): 75 ……………………………..Fasole albă: 40
Pâine albă: 70 …………………………………………..Pâine integrală: 35
Orez alb: 70 ……………………………………………..Lactate: 35
Cartofi: 70 ………………………………………………..Fructe proaspete: 35
Porumb: 70 ………………………………………………Linte: 30
Sfecla: 70 ………………………………………………….Năut: 30
Biscuiţi: 70 ……………………………………………….Fasole uscată: 25
Paste (Făină albă): 65 ………………………………….Ciocolata amăruie: 22
Banane: 60 ………………………………………………..Frucoza: 20
Stafide: 60 …………………………………………………Arahide: 15
………………………………………………………………..Legume (verzi): 15

De reţinut:

* Glucidele “malefice” provoacă creşterea glucozei din sânge, numită şi  hiperglicemie.
* Glucidele “benefice” sunt glucide pe care organismul le asimilează greu, provocând astfel o creştere redusă a glucozei din sânge.

Lipidele (grăsimile)

Se mai numesc şi corpi graşi, fiind în principiu molecule complexe. Se împart în două categorii, având drept criteriu originea lor:

* Lipide de origine animală (de exemplu, cele conţinute de: carne, unt, peşte, smântână, brânză,  etc.).
*Lipide de origine vegetală (de exemplu, cele conţinute de uleiul de măsline).

Lipidele conţin numeroase vitamine, printre care: A, D, E, K, cât şi acizi graşi esenţiali (obţinuţi numai prin presarea la rece a grăsimilor), elemente ce servesc la elaborarea unor hormoni.

Fibrele alimentare

Sunt substanţe care se află mai ales în legume, fructe şi cereale în stare brută.
Datorită celulozei, mucilagiilor, pectinei şi ligninei, fibrele alimentare, chiar dacă nu au o valoare energetică pregnată, joacă un rol foarte mare în digestie, asigurând un tranzit bun (în lipsa acestuia apărând cazurile de constipaţie). Sunt foarte bogate în oligoelemente (cu rol de catalizator în organism), vitamine şi săruri minerale. Previn arterioscleroza, datorită puterii de a împiedica absorbţia pe cale digestivă a lipidelor.
Consumul fibrelor alimentare (celuloza) are ca efect atât scăderea secreţiei de insulină (insulinemia), cât şi a glicemiei.
O cantitate de 40 g de fibre pe zi ar fi necesarul optim pentru hrana unui adult. După afirmaţiile lui Michel Montignac, în anul 1925 consumul de legume uscate (foarte bogate în fibre) era de 7,3 kg anual, pe când astăzi este de numai 1,3 kg.

Surse de fibre (celuloză) şi concentraţia lor. La 100 g de alimente (după Michel Montignac)

Produse cerealiere ………………………………………….Legume Uscate

Tărâţe: 40 g ……………………………………………………….Fasole uscată: 25 g
Pâine integrală: 13 g ……………………………………………Mazăre uscată: 23 g
Fănă necernută: 19 g …………………………………………..Linte: 12 g
Orez integral: 5 g ………………………………………………..Năut: 2 g
Orez alb (Pâine albă): 1 g

Fructe uscate oleaginoase ……………………………. Legume verzi

Nuca de cocos: 24 g ……………………………………………Mazăre verde fiartă: 12  g
Smochine uscate: 18 g ……………………………………….Pătrunjel: 9 g
Migdale: 14 g ……………………………………………………Spanac fiert: 7 g
Curmale: 9 g …………………………………………………….Anghinare: 4 g
Curmale: 9 g …………………………………………………….Praz: 4 g
Arahide: 8 g …………………………………………………….Varză: 4 g
………………………………………………………………………Ridichi: 3g
………………………………………………………………………Ciuperci: 2,5 g
………………………………………………………………………Morcovi: 2 g
……………………………………………………………………..Salata verde: 2 g
……………………………………………………………………..Lăptuca: 4 g

Fructe proaspete: Zmeura (8 g), Pere cu coajă (3 g), Mere cu coajă (3 g), Căpşuni (2 g), Piersici (2 g).

Pentru clarificare

Cunoscând acum cele patru mari categorii de substanţe alimentare, este de reţinut că proteinele sunt realmente necesare organismului datorită conţinutului lor de aminoacizi şi aceasta este cu atât mai pregnant, cu cât este ştiut că organismul uman nu poate să-l producă. În acelaşi fel stau lucrurile şi cu anumite grăsimi cu conţinut vitaminic, dar şi acidul linoleic şi linolenic (doi acizi graşi esenţiali organismului uman), pe care celula umană este incapabilă să-l sintetizeze. Glucidele sunt mai puţin importante, întrucât organismul uman poate produce glucoza, folosind grăsimile de rezervă.

Lipidele şi proteinele pot fi găsite împreună în aceleaşi alimente (de ex. în carne).

Clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor şi a fibrelor alimentare

Lipide……………………….Glucide

Carne ………………………… Făină
* Oaie………………………..Pâine
* Vaca ………………………Biscuiţi
* Viţel ………………………Orez
* Cal …………………………Cartofi
* Porc ……………………….Paste
Mezeluri ……………………Gris
Pasăre ………………………Cus-cus
Iepure ……………………..Tapioca
Peşte ……………………….Fasole uscată
Crab ………………………..Mazăre
Crevete ……………………Linte
Langustina ……………….Năut
Ou …………………………..Morcovi
Unt ………………………….Miere
Brânzeturi ………………..Alcool
Uleiuri ……………………..Porumb
Margarine ………………..Fructe

Alimente glucido-lipide ……………………Fibre alimentare

Lapte ………………………………………………… Sparanghel
Nuci …………………………………………………Salata verde
Alune ………………………………………………..Spanac
Arahide ……………………………………………..Vinete
Migdale ……………………………………………..Roşii
Creier ………………………………………………..Dovlecel
Ficat ………………………………………………….Ţelină
Soia (făină) …………………………………………Varza
Germeni de grâu ………………………………….Conopida
Paste cu ou …………………………………………Varza acră
Nuca de cocos …………………………………….Fasole verde
Ciocolata ……………………………………………Praz
Zahăr …………………………………………………Anghinare
Măsline ………………………………………………Ardei gras
Castane ………………………………………………Andive
Castane dulci ……………………………………….Ciuperci
Stridii …………………………………………………Napi
………………………………………………………….Fructe
………………………………………………………….Legume uscate

ATENŢIE!

Mâncărurile gătite (procesate termic şi chimic) sunt consumate în cantităţi de trei, patru ori mai mari decât cele în stare crudă şi aceasta pentru că volumul alimentelor scade mult la fierbere. Aşa se explică apariţia excesului ponderal, care ulterior, se elimină foarte greu.
Concluzia? Numai prejudicii, mult stres psihic şi fizic! Şi totul datorită consumului de alimente gătite. Ne îmbolnăvim, cheltuim mult mai mult atât pentru prepararea hranei, cât şi pentru doctori şi medicamente.

Clasificarea glucidelor din principalele alimente

Glucide malefice …………………………………Glucide benefice

Zahăr de trestie (alb sau roşcat) ……..Cereale brute (grâu, ovăz, orz, mei,  etc.)
Miere ………………………………………………………Făină brută (necernută)
Sirop de arţar ……………………………………………Pâine integrală
Zahăr de sfeclă …………………………………………..Pâine de secară, integrală
Zahăr brun nerafinat …………………………………..Pâine cu tărâţe
Dulciuri …………………………………………………….Germeni de grâu
Jeleuri ……………………………………………………….Bob verde
Îngheţată de frişcă ……………………………………….Linte
Băuturi dulci (sucuri acidulate, Coca-cola) ……….Fructe
Făină rafinată (pentru: franzele, biscuiţi) ………….Ţelină
Prăjituri din făină albă şi zahăr ………………………..Napi
Pizza …………………………………………………………..Germeni de soia
Brioşe, cornuri, biscuiţi …………………………………Vinete
Foietaje, sufleuri …………………………………………..Dovlecei
Paste albe (spaghete, raviolli etc.) ……………………Castraveţi
Orez alb ……………………………………………………….Roşii
Amidon din cartofi ………………………………………..Ridichi
Morcovi ………………………………………………………Ciuperci
Porumb ……………………………………………………….Fasole verde
Amidon din porumb ………………………………………Praz
Gris …………………………………………………………….Anghinare
Cus-cus ………………………………………………………..Ardei gras
Amidon ……………………………………………………….Salata verde
Cereale cernute …………………………………………….Spanac
Fulgi de porumb ……………………………………………Năut
Petale de porumb …………………………………………..Mazăre uscată
Alcool (în special distilat) ………………………………..Fasole uscată

după Daniel Menrath

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s