Uimitoarea poveste a lui Pazavante Chioru’ (II)

Jaf şi durere în Valahia

Sultanul nu putea lăsa nepedepsită îndrăzneala nebună a lui Pazvante, astfel încât, în anul 1798, trimite o expediţie militară de pedepsire compusă din 100.000 de oameni condusă de aga Husein Kucuk. În mod bizar, armata lui Kucuk nu reuşeşte să cucerească Vidinul şi, implicit, să-l captureze pe Pazvante. Pus în faţa acestei situaţii, aga Kucuk dă vina pe domnitorul fanariot din Ţara Românească, Constantin Hangerli, pe care îl acuză că nu i-a aprovizionat suficient armata. Hangherli trebuie să plătească oalele sparte. În consecinţă, sultanul emite un firman de mazilire şi de execuţie a domnitorului fanariot, act dus la îndeplinire de aga Kucuk la data de 18 februarie 1799. În vara aceluiaşi an, sultanul decide să-l ierte pe Pazvan şi se hotărăşte să-l numească, în sfârşit, paşa de Vidin, impresionat de ambiţia de neoprit a băiatului din Balcani.

Stăpânit de o sete nestinsă de bani şi bunuri, Pazvante întreprinde unele dintre cele mai crunte expediţii de jaf şi distrugere din întreaga istorie a Ţării Româneşti. Bolnav de ură, nu se mulţumeşte cu jefuirea satelor şi târgurilor, ci ordonă incendierea acestora. Astfel de fapte, alături de siluirea femeilor şi uciderea bărbaţilor, duc la întărirea sentimentului antiotoman printre români precum şi la constituirea primelor cete de haiduci, organizate pe sistem militar, din Ţara Românească. În anul 1800, trupele sale, denumite pazvangii, jefuiesc şi incendiază Craiova, dintre cele circa 7000 de case de la acea vreme doar 300 fiind salvate de incendiu. Această situaţie a dus la un fapt straniu: depăşit total de realitate, domnitorul fanariot Alexandru Moruzi îşi cere singur auto-mazilirea! În ianuarie 1802, Bucureştii sunt terorizaţi la aflarea veştii că Pazvante şi-a trimis trupele spre capitală. Domnitorul Mihail Suţu fuge şi ordonă garnizoanei de arnăuţi albanezi să apere oraşul. Bucureştiul cade în anarhie, fiind stăpânit de bandele de pazvangii care fraternizează cu vagabonzii şi cerşetorii locali. Această situaţie dramatică ia sfârşit odată cu intervenţia brutală a trupelor turceşti care restabilesc ordinea.

Mort de mâna Jianului?

Distrugerile aduse de Pazvante nu au rămas fără replică. Într-un episod remarcabil, şi din nefericire prea puţin cunoscut al Istoriei Românilor, trupele de haiduci olteni conduse de Iancu Jianu reuşesc să dea o replică pe măsură atacurilor pazvangiilor. Astfel, celebrul haiduc şi erou naţional, Iancu Jianu, organizează o serie de incursiuni de urmărire şi pedepsire dincolo de Dunăre. Într-una din încleştări ajunge să se lupte personal în iatagane cu Pazvante. Cuprins de setea răzbunării, Jianu-i scoate un ochi cu iataganul temutului Pazvante, de unde acesta se alege cu porecla de Pazvante Chioru’. Grav rănit de Jianu, el este salvat în ultimă instanţă de garda personală. Supărarea peste măsură a Jianului este reţinută în unele balade, celebre atât în România cât şi în Serbia şi Bulgaria. Conform versurilor, Jianu ar fi strigat: “Cu mâna asta ţi-am scos un ochi, tot cu mâna asta te omor, câine de păgân!”. Marele nostru haiduc nu se opreşte, şi alături de cetele de panduri olteni continuă să treacă Dunărea. În anul 1809, haiducii lui Iancu incendiază Vidinul şi Plevna, ucigând orice turc întâlnit în cale, în replică la acţiunile lui Pazvante, care atacase Craiova şi incendiase oraşele din Oltenia. Trupele de panduri distrug din temelie raiaua turcească de la Turnu Măgurele, care devenise bază favorită de incursiuni a lui Pazvante. Iancu Jianu în persoană aprinde fitilul care va arunca în aer moscheea din Turnu Măgurele. În urma acestor lovituri, turcii nu vor mai încerca niciodată construirea vreunui edificiu musulman în Valahia.

Sfârşitul lui Pazvante este neclar, existând două surse care precizează acest moment. Într-una dintre variante, Pazvante moare la data de 27 ianuarie 1807, otrăvit de către medicul evreu al oraşului Vidin, din ordinul sultanului, variantă puţin probabilă datorită faptului că Pazvante era o sursă importantă de stoarcere a birurilor din Balcani. Mai plauzibilă rămâne varianta morţii sale în urma distrugerii Vidinului de către Iancu Jianu, care probabil că şi-a îndeplinit dorinţa de a-l ucide pe Pazvante. De altfel, după episodul distrugerii Vidinului de către panduri, nu mai apare nici o referire la Pazvante Chioru’, decât o simplă expresie, des folosită şi în zilele noastre… În oraşul Vidin din Bulgaria mai pot fi văzute şi astăzi moscheea, biblioteca şi cazarma construite… pe vremea lui Pazvante.

3 thoughts on “Uimitoarea poveste a lui Pazavante Chioru’ (II)

  1. Pingback: Free Piano

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.