J. Cât este de dăunătoare sarea (clorura de sodiu)?
Sarea marină are în compoziţie aproximativ 100 de elemente, pe când sarea de bucătărie conţine numai două, iar unul dintre aceste elemente, clorul, este o adevărată otravă. Concentraţia lui este atât de mare în sarea de bucătărie, încât un pahar de soluţie concentrată de sare poate omorî un om. Datorită faptului că este un produs anorganic, lipsit de enzime, nefiind de provenienţă vegetală sau animală, sarea de bucătărie este total neindicată în alimentaţia oamenilor sănătoşi, iar pentru cei bolnavi poate constitui chiar o otravă. Astfel, sarea înghiţită cu alimentele gătite provoacă senzaţia de sete şi este necesar să bem apă pentru a-i diminua toxicitatea, ea fiind un corp străin.
Apa pe care o bem pentru a dilua sarea din organism, în timp, uzează ţesuturile şi pereţii arterelor, generând creşterea tensiunii. Soluţia de sare se fixează în parte pe pereţii celulelor ce alcătuiesc ţesuturile. În aceste condiţii, greutatea corporală creşte, pielea capătă un aspect spongios şi mai tot timpul omul are o chinuitoare senzaţie de sete şi de foame. Din cele 15-20 g de sare pe care le ingerăm în mod constant prin alimentele consumate, în condiţii normale, rinichii noştri nu pot elimina decât 5 până la 7 g, fapt care explică de ce persoanele care mănâncă foarte sărat transpiră anormal şi suportă foarte greu căldura. Corpul este incapabil să elimine toată sarea şi ceea ce rămâne se depune peste tot în organism şi, împreună cu o serie de acizi, depuşi şi ei, poate deveni cauza unor boli şi mai ales a arteriosclerozei.
Sarea distruge vitaminele şi enzimele, motiv pentru care este considerată cancerigenă. Experienţele pe animale au demonstrat că toate au făcut hipertensiune mâncând sare şi, mai mult, după terminarea experimentelor tensiunea arterială nu mai scădea. Prin constituţia sa, omul nu este capabil să consume materii anorganice, el consumă plante care conţin enzime de origine organică; plantele sunt cele care transformă substanţele anorganice din pământ în substanţe organice. Este bine ştiut că sarea de care omul are nevoie se găseşte în cantităţi suficiente în fructe şi în alte alimente crude.
Sarea este un factor major în apariţia tensiunii. Ea este atât de caustică pentru ţesuturile interne sensibile încât corpul reţine apa care neutralizează efectul acid. Aceasta duce la creşterea greutăţii corporale, la vătămarea rinichilor şi la apariţia nefritei. Gândiţi-vă la câte trebuie să suporte sărmanii dumneavoastră rinichi: cafea, ceai, sucuri din comerţ, alcool, tablete, sare. Nici nu este de mirare că atâţia oameni mor anual de blocaj renal. Sarea rafinată, ca adaos, nici nu trebuie să existe în alimentaţia dumneavoastră. Totuşi, este de preferat sarea de mare, care, dintre toate formele de sare, este cea mai indicată în alimentaţie, deoarece conţine şi mici cantităţi de bromuri, ioduri şi săruri de magneziu. De aceea, în cazul unor boli produse de un regim strict, fără sare (crampe, pierderea cunoştinţei, slăbiciune musculară), poate fi întrebuinţată cu succes.
Mâncărurile gătite conţin, în marea lor majoritate, sare, iar consumul de sare provoacă o senzaţie anormală de foame şi sete permanentă. Cele două senzaţii, pe care omul se străduieşte din răsputeri să şi le satisfacă, duc la o creştere ponderală. În concluzie, pentru vindecarea diferitelor maladii sunt necesare eliminarea completă a sării din alimentaţie, o dietă alcătuită în exclusivitate din crudităţi, bogată în enzime sau, uneori, chiar un post total.
K. Este bine să bem fierbinte?
Omul şi-a făcut un obicei anormal din a consuma mâncărurile şi băuturile fie foarte fierbinţi, fie de la gheaţă, numai la temperatura pe care o oferă natura, nu. Obiceiul acesta provine de la ideea total eronată precum că pentru a produce energie şi căldură băuturile trebuie să fie consumate fierbinţi.
Trebuie ştiut însă că atât mâncărurile, cât şi sau mai ales băuturile fierbinţi slăbesc şi distrug mucoasele. În plus, asemenea consumului de alcool sau de ţigări, diminuează sensibilitatea naturală gustativă, ajungându-se în multe cazuri în situaţia în care mâncărurile care nu sunt puternic condimentate să pară că nu au gust. Totodată, dispare plăcerea de a mânca fructe sau alte alimente crude cu o valoare nutritivă reală. Mai mult, se creează un fel de repulsie faţă de acestea, pentru că nu ar avea gust.
De ce a apărut obiceiul de a bea fierbinte? Pentru că băuturile fierbinţi excită sistemul nervos şi biciuie inima, dându-le pentru câteva clipe senzaţia de căldură şi energie, cu toate că aportul de căldură şi energie este total nesemnificativ. În schimb, crudităţile dau o energie stabilă, permanentă, fără să dăuneze cu nimic sistemului nervos. Bând fierbinte nu facem decât să ne brutalizăm organismul.
Trebuie să ştiţi însă că regimul naturist de hrană nu admite băuturile fierbinţi – iarna şi “răcoritoare” vara. Este recomandabil ca felurile de mâncare ce nu trebuie îndelung mestecate să fie puţin încălzite, chiar dacă este vară, dar temperatura acestora nu trebuie să depăşească 37°C.
L. De ce este considerată hipoglicemia “boala secolului”?
INSULINA (hormonul creat de pancreas) deţine rolul determinant în metabolizarea glucidelor.
* Funcţia de bază a insulinei este aceea de a acţiona asupra glucozei din sânge, pentru a o face să ajungă în celule, asigurând astfel formarea glicocenului din muşchi şi ficat, iar uneori, depunerile grăsimilor de rezervă.
* Dacă pancreasul produce o cantitate de insulină prea mare şi pe care o eliberează prea des, procentul de zahăr din sânge va scădea la un nivel anormal de mic, ceea ce duce la apariţia HIPOGLICEMIEI.
* HIPOGLICEMIA nu este cauzată de o lipsă de zahăr în alimentaţie, ci de o secreţie prea mare de insulină (hiper sulinism), ca urmare a unui abuz anterior de zahăr.
* Simptomele hipoglicemiei sunt: oboseală bruscă, iritabilitate, nervozitate, agresivitate, nerăbdare, nelinişte, căscat, lipsă de concentrare, dureri de cap, transpiraţie excesivă, palme umede, randament intelectual scăzut, tulburări digestive, greţuri, dificultăţi de exprimare etc.
* Oboseala este o caracteristică a epocii actuale; în majoritatea cazurilor, ea reflectă o problemă de glicemie şi de dezechilibru alimentar.
* Suprimând consumul de zahăr şi limitându-l pe cel de glucide “malefice”, deci eliminând orice secreţie excesivă de insulină, procentul de zahăr din sânge se fixează la nivelul său ideal. Rezultatul este că organismul îşi va fabrica singur zahărul de care are nevoie, din grăsimile de rezervă.
* Pentru a fi mereu în formă, trebuie să mâncaţi fructe, legume, cereale neprelucrate, pâine integrală şi să consumaţi uleiuri vegetale în cantitate mică.
Dieta majorităţii oamenilor are o natură atât de acidă şi de consumatoare de energie internă încât nu este de mirare că apare hipoglicemia, manifestată printr-un nivel scăzut al zahărului în sânge. Fructele sunt cele care pot duce la dispariţia acestei boli. Trebuie să ne gândim la valoarea unui aliment, valoare care este dată de conţinutul lui energetic. 90% din mâncare trebuie să ne furnizeze glucoza necesară susţinerii funcţiilor vitale.
Creierul foloseşte un singur combustibil: zahărul, sub forma glucozei. Nu utilizează grăsimile sau proteinele, ci numai glucoza pe care o ia din sânge. Dacă nu este suficientă în sânge pentru a satisface cerinţele creierului, se dă alarma, care constă în simptome, precum: oboseală, iritabilitate, nelinişte emoţională.
Pentru îmbunătăţirea situaţiei va trebui adăugat zahăr în sânge. Dar, atenţie! Nu orice fel de zahăr. Orice zahăr artificial (inclusiv zaharina) va înrăutăţi situaţia. Felul de zahăr care va rezolva problema este cel din fructe (fructoza). Când ajunge în corp, fructoza se transformă în glucoză mai rapid decât orice clorhidrat. Condiţia pe care v-o reamintesc este ca fructele să fie mâncate corect, adică pe stomacul gol. Deoarece zahărul se află în stare naturală, el va trece uşor prin stomac şi va ajunge în sânge cam într-o oră.
după Daniel Menrath
racoltapetru6 