DIETA VIEŢII (XVIII)

CAPITOLUL VII

SFATURI PENTRU UN MENIU ZILNIC CORECT

* Începeţi-vă ziua cu un suc proaspăt de  fructe.
* În cursul dimineţii, mâncaţi fructe ori de câte ori vă este foame.
* Mâncaţi fructe câte doriţi, dar să nu vă supraalimentaţi.
* Pepenele se va mânca înaintea altor fructe.
* Când sunteţi deosebit de flămând, mâncaţi banane, care sunt foarte hrănitoare.
* Atunci când vreţi să pierdeţi din greutate, nu mâncaţi curmale şi fructe uscate: cu toate că sunt o sursă minunată de energie, ele conţin o mare cantitate de zahăr concentrat, fapt ce vă va împiedica să slăbiţi.
* Bananele verzi nu au transformat amidonul în zahăr. Petele maro de pe coaja bananei arată că amidonul s-a transformat în zahăr. Este de preferat să le consumaţi în această stare!
* Nu mâncaţi sub tensiune nervoasă. Începeţi acest mod de hrănire încet, cu încredere şi răbdare, până vă dezobişnuiţi de vechile obiceiuri alimentare.
* Sucurile de fructe şi legume proaspete (preparate la storcător) se vor bea numai pe stomacul gol.

Ordinea în care se vor mânca alimentele într-o zi

I.  Sucuri şi fructe  proaspete.
II.  Sucuri proaspete de vegetale şi salate.
III.  Vegetale fierte, nuci crude, seminţe.
IV.  Cereale, pâine, cartofi, legume.
V.  Carne, pui, peşte, brânzeturi.

Amintiţi-vă!

* Niciodată nu fierbeţi (în compoturi, dulceţuri, prăjituri) fructele, deoarece alcalinitatea lor se transformă în  aciditate.
* Vegetalele cum sunt: castraveţii, ardeii, roşiile se combină bine cu fructe, cu alte legume gătite, cu paste făinoase, orez.
* În mod special roşiile nu trebuie gătite, căci devin foarte acide.
* Fructele se vor usca la soare, nu chimic.
* Nucile se vor mânca crude. În această stare, ele sunt foarte nutritive şi uşor digerabile de stomac. Conţin proteine (aminoacizi de mare calitate) şi calciu.
* Nu vă supraalimentaţi cu nuci şi nu le mâncaţi prăjite, căci sunt foarte acide. Nucile crude sunt o sursă de ulei natural.
* Seminţele, ca şi nucile, sunt o sursă de proteine concentrate şi trebuie mâncate crude, niciodată prăjite şi doar în cantităţi mici. Nu combinaţi seminţele cu alte mâncăruri concentrate.
* Nu consumaţi lactate pasteurizate, căci conţin antibiotice.
* Grăsimile naturale (carnea) vor fi întotdeauna evitate, în următoarea ordine, în funcţie de carnea folosită: carnea de porc, carnea de vită, carnea de raţă. Se vor evita cărnurile sărate şi afumate, cârnaţii.
* Uleiurile se recomandă a fi cât mai puţin rafinate sau obţinute prin presare la rece.

ESTE BINE SĂ ŞTIŢI

Adepţii alimentaţiei naturiste au nevoie de mai puţine proteine decât cei care mănâncă combinat, adică crudităţi şi hrană fiartă, deoarece, prin fierbere, proteinele devin nedigerabile sau sunt distruse, coagulându-se. Carnea, de exemplu, conţine 25% proteine, dar după fierbere mai rămân doar 9% proteine utilizabile.

Ovăzul crud, cu 15% proteine, oferă mai multe proteine decât carnea fiartă. În afară de proteine, carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă, pe când ovăzul şi sâmburii uleioşi (alune, nuci, seminţe de floarea-soarelui) cu un conţinut de 25% proteine sunt alimente complete, cu ajutorul cărora ne putem hrăni, complet şi sănătos, vreme îndelungată.

Dintre toate soiurile de cereale, ovăzul cu conţinutul său de 15% proteine este cel mai bogat. Alte plante mai bogate în proteine decât carnea fiartă sunt: soia, năutul, arahidele crude, seminţele uleioase, nucile, ouăle crude, germenii de cereale, laptele acru, zerul şi brânza de vaci. Bineînţeles, totul în stare naturală! Trebuie reţinut că soia crudă are un gust neplăcut şi din acest motiv se recomandă consumul ei fie prin metoda germinării, fie prin combinarea ei cu alte ingrediente, în salate sau în alte feluri de preparate prelucrate cu mixerul.

CAPITOLUL VIII

GHIDUL STILULUI DE VIAŢĂ

* Consumaţi fructe şi vegetale proaspete când puteţi. Folosiţi-le congelate, când cele proaspete nu  găsesc.
* Periodic, mâncaţi o zi pe săptămână numai fructe şi salate.
* Evitaţi chimicalele în mâncare.
* Evitaţi oţetul în salate, căci este un ferment care împiedică digestia amidonoaselor din salivă. Înlocuiţi-l cu suc proaspăt de lămâie, nu chimic.
* Evitaţi consumul excesiv al cepei şi al usturoiului, crude, căci vă fac să poftiţi mâncăruri grele.
* Supele rămase pot fi congelate.
* Folosiţi numai pâine integrală (neagră sau graham).
* Folosiţi unt şi brânzeturi cât mai puţin prelucrate.
* Când reduceţi lactatele, creşteţi porţia de nuci crude, care sunt foarte bogate în calciu.
* Funcţiile mentale cum ar fi: memoria, depresia, puterea de asimilare, percepţia realului, somnul, coordonarea motrică şi durerea sunt direct afectate de către alimentele pe care vi le-am prezentat în lucrarea de faţă drept novice, ele acţionând direct asupra neuronilor de transmisie prin diverse procese chimice. De exemplu: în boabele de soia şi în gălbenuşul de ou crud găsim cantităţi însemnate de lecitină (nesintetică), care acţionează direct asupra memoriei.

O masă bogată în carbohidraţi, dar săracă în proteine “benefice”, produce creierului o stare de moleşeală timp de mai multe ore, stimulând secreţia de insulină, lucru ce conduce la creşterea nivelului serotoninei în creier, deci vom dormi mult mai mult.

* Prin ultimele cercetări intreprinse de institute celebre şi demne de încredere s-a ajuns la concluzia că majoritatea tulburărilor mentale, cum ar fi hiperactivitatea şi schizofrenia, pot fi tratate mult mai adecvat printr-o “terapie alimentară”

* Nu vă supraalimentaţi. Una din cauzele pentru care simţim nevoia să mâncăm mult este aceea că organismul nostru nu absoarbe nutrienţii. Aceştia se absorb prin intestine. Dacă micile filamente ce căptuşesc pereţii intestinelor sunt năclăite, nutrienţii nu se vor absorbi oricât am mânca, deci corpul nostru nu va fi hrănit. Astfel, ne va chinui o permanentă foame. Aceste filamente se năclăiesc foarte uşor din cauza reziduurilor din mâncărurile pe care corpul nu le poate folosi (produse de putrefacţia rezultată în urma nedigerării combinaţiilor de proteine cu amidonoase, prea multe dulciuri şi mâncăruri concentrate, mucusul rezultat din lactatele consumate etc.).

O altă cauză a supraalimentaţiei este consumul excesiv de alimente nenutritive, cum ar fi: mâncărurile “la pungă” din comerţ, orice semipreparate, cereale (fulgi de grâu, porumb) cu lapte şi orice mâncare prelucrată.

* Foamea permanentă este semnalul de alarmă pe care îl trage corpul nostru  supraalimentat.
* Reîntoarcerea la mâncărurile simple, naturale, nerafinate, neconcentrate vă va ajuta să scăpaţi de foame, supraalimentaţie, subnutriţie şi supragreutate.
* Dacă la începutul acestui program încă veţi mai simţi senzaţia de foame accentuată, nu vă descurajaţi: continuaţi să mâncaţi fructe şi legume obţinute în casă prin presare sau la storcător. Acestea vor duce la curăţarea pereţilor intestinelor şi, astfel, substanţele nutritive vor pătrunde uşor în sânge.

Amintiţi-vă!

100 ml de iaurt conţin 140 mg de  calciu!
100 g nuci conţin 175 mg de calciu!
100 g de cacao conţin 12 mg de fier!
100 g de gălbenuş conţin 8 mg de fier!
100 g de spanac conţin 4 mg de fier!
100 g de stafide conţin 3,30 mg de fier!

după Daniel Menrath

 

2 thoughts on “DIETA VIEŢII (XVIII)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s