Aproape totul despre cafea (V)

Cea mai bună cafea din lume

Boabele recuperate din excrementele unei nevăstuici asiatice se vând cu 600 dolari/kg. Buticurile de lux din Statele Unite vând, la prețul destul de piperat de 660 dolari kilogramul, o cafea pe care foarte mulți oameni ar putea s-o considere absolut scârboasă, ea fiind produsă din boabe recuperate din excrementele unui animal de talie mică, civeta, care trăiește în insulele indoneziene Java, Sumatra și Sulawesi. Aceste animale, asemănătoare nevăstuicii, se hrănesc, în principal, cu fructe, însă în perioada recoltatului mănâncă și boabe coapte de cafea.

Localnicii le-au considerat multă vreme o pacoste, pentru că le înjumătățeau recoltele, până au observat că boabele trec aproape nedigerate prin sistemul lor digestiv, deci pot fi ușor recuperate. Uscate, măcinate și vândute sub numele „Kopi Luwak”, acestea dau naștere celei mai grozave cafele din lume, cu aromă de ciocolată, extrem de savuroasă, în ciuda faptului că are un ușor miros de mucegai. Deși cererea este foarte mare, producția anuală de „Kopi Luwak” nu depășește 200 de kilograme, motiv pentru care este foarte greu de găsit, devenind astfel cea mai scumpă cafea din lume…

civeta

Produsă din excrementele mamiferului Zibeta Asiatica, un fel de pisică locală, cafeaua Kopi Luwak a fost declarată cea mai bună și cea mai scumpă din lume. Se vinde în cele mai exclusiviste cafenele și restaurante de pe glob, iar acum intră și pe piața din România, importată în exclusivitate de la fabrica de stat din Indonezia, cu tot cu certificat de calitate. Se vinde la cutie de 80 de grame, cu 250 RON sau la ceașcă, 190 RON.

Bănățenii sunt cei mai mari băutori de cafea din România

Cei mai mulți români consumă cafea Arabica sau Robusta, în timp ce doar bucureștenii sau bănățenii optează pentru espresso. Arabica este difuză, mai puțin amară și mai aromată, are o concentrație de cofeină între 0,8 și 1.,5%, 18% uleiuri și 8% zahăr, în timp ce robusta e mai amară și mai corpolentă, cu concentrație de cofeină care ajunge la 3,5%, uleiuri 8%-9% și zahăr 5%.

O persoană din România consumă în fiecare an două kilograme de cafea, adică de șase ori mai puțin decât un suedez, un norvegian sau un danez, care se află pe primele locuri. La nivelul țării, 40% dintre cafelele vândute în România sunt cappuccino, 40% sunt caffe latte (espresso servit cu lapte), iar restul espresso și alte sortimente (în principal latte machiato, fredo sau espresso coretto).

Cum arătau ospețele domnești și boierești de odinioară

Informații pertinente în acest sens ne-au lăsat străinii care au rămas vreme mai îndelungată în anturajul domnilor din Moldova și Țara Românească: Paul de Alep (descrieri din vremea lui Vasile Lupu: 1634 – 1653) și Matei Basarab (1632 – 1654) sau Anton Maria Del Chiaro, secretarul lui Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), care a luat parte la numeroase festivități la Curtea domnului muntean. Cea mai simplă formă de tratație la Curte era servirea cafelei, care se făcea cu o ceremonie deosebită, după obiceiul turcesc. Cafeaua se oferea uneori numai cu dulceață: în Joia Mare, după împărtășanie, în Duminica lăsatului secului de brânză, în ziua Sfintei Parascheva. De cele mai multe ori însă, ea încheia o masă copioasă. Cafeaua se bea uneori cu „vutca” (un fel de liqueur) pe care o servea marele cupăr, întâi Domnului, apoi la beizadele și în urmă celorlalți. După consumarea cafelei, mitropolitul făcea plecăciuni în fața Domnului, apoi ieșea, ceremonia fiind repetată de fiecare oaspete în parte. Pe la 1667, chiar se vorbea pentru prima dată în București de o „cahvenea” ținută de un fost seimen al palatului din Constantinopol. Localul se afla în apropiere de Biserica Doamnei. Mai târziu, documentele pomenesc și de „cahveneaua” din Podul Beilicului (Calea Șerban Vodă), care funcționa non-stop, era aproape de Casa Beilie – locul de adăpost al tuturor musafirilor veniți de la Țarigrad.

În secolul al XVIII-lea, servirea cafelei la Curtea domnească devenise, așa cum s-a văzut, ceva obișnuit. Marele cămăraș avea în subordinea sa toți slujitorii (plătiți lunar), care serveau cafeaua cu accesoriile ei: șerbetul și ciubucul.

Despre ceremonia cafelei în Etiopia

Etiopineii prăjesc boabele de cafea în casă. În lumea arabă, ospitalitatea este foarte importantă și nicicum nu este mai bine exprimată decât prin obiceiul vechi al servirii unei cafele proaspete, fiecărui oaspete, indiferent dacă vine pentru afaceri sau doar în vizită. Cafeaua arabă (gahwa) se prepară întotdeauna atunci când este comandată și se beau doar câteva cești. Băutura se bea foarte fierbinte, dar nu înainte ca zațul să se lase la fund, adică după 2-3 minute. Doar lichidul de deasupra se bea, cafeaua nefiind amestecată niciodată. Ceștile de cafea sunt micuțe, datorită faptului că băutura este tare. Cea mai bună cafea arabă se prepară din boabe proaspăt prăjite și măcinate.

Servirea cafelei este o ceremonie. Regulile etichetei cer ca gazda să servească cafeaua. Când sunt prezenți doar bărbații, gazda va înmâna fiecăruia ceașca de cafea. Cea mai în vârstă sau cea mai importantă persoană din cameră va fi servită prima. Dacă există îndoieli asupra rangului, criteriul preferat este vârsta.

Zahărul se pune în timpul preparării cafelei, și nu când se servește. Cantitatea de zahăr ce se adaugă trebuie să fie în concordanță cu evenimentul. Cu cât este mai mult zahăr, cu atât mai fericită este ocazia. Oaspetele are privilegiul de a spune cât zahăr să se adauge cafelei. Gazda îl va întreba înainte de a comanda cafeaua.

(va urma)

după Mariana Vinereanu

16 thoughts on “Aproape totul despre cafea (V)

  1. Frumoase și interesante articolele despre cafea, cu istorii inedite și informații binevenite. Am citit cu interes căci și eu apreciez cafeaua, aroma, gustul și calitățile ei. O cafea bună pe zi e o minunăție !

  2. Fascinanta povestea asta a cafelei, O bautura care s-a raspandit pe fiecare paralela si meridian al lumii. Cei din Java, Sumatra ar trebui sa mareasca numarul panaramelor alea mici si pot ajunge cele mai bogate insule din Oceanul Indian😆

  3. Pfiuuu… nah, că m-o bușit râsul numai închipuindu-mi cum sună Certificatul de Calitate al cafelei Kopi Luwak… Noi […] ne asumăm răspunderea și garantăm faptul că prezenta cafea este produsă din excrementele mamiferului Zibeta Asiatica. […] Vă felicităm pentru alegerea făcută!😆

    Acum, revenind… realizez că de multe ori pierdem detaliile în favoarea întregului care crează adicție.😉

    1. Chiar că aș vrea să văd și eu ce scrie pe certificatul de calitate a unei astfel de cafea-trufanda! Dar nu cred că ochii noștri vor avea parte de o astfel de delectare!😉 Să nu mai vorbesc de celelalte simțuri pofticioase!🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s