Planeta Paradis: O căsătorie intimă

Zilele treceau repede și aveau nevoie de un calendar, pentru a le contabiliza. Această misiune le-a revenit femeilor, care întâmpinau ceva greutăți cu întocmirea lui. Pe ceasurile de mână nu se mai puteau baza, fiindcă ziua de pe Paradis avea 22 de ore și circa 35 de minute. Oare câte zile să aibă vara și celelalte anotimpuri? Era o întrebare a cărui răspuns nu-l puteau da încă.

Munca de construire a casei era istovitoare, iar seara erau frânți de oboseală cu toții. A fost greu să cadă la înțelegere în ceea ce privește numărul de camere. Copiii își doreau fiecare câte una, iar Olguța cu Relu nu erau căsătoriți pentru a împărți același dormitor. Asta ar fi însemnat că-i nevoie de cinci camere (dormitoare), o bucătărie, o sufragerie, o cămară și o cameră de baie. Plus că și cavanele aveau nevoie de un acoperiș. În cele din urmă au căzut de acord că patru dormitoare e suficient, iar Relu ar trebui să se gândească la însurătoare. Arborii tăiați și transportați cu ajutorul cavanelor se înmulțeau rapid și ridicarea cabanei a început după o săptămână.

Fiecare avea rolul lui bine stabilit și contribuia cu ce se pricepea mai bine. Nu aveau cuie, dar poate că era mai bine să îmbine lemnăria așa cum se făcea pe vremuri, în Maramureșul Istoric de pe Pământ. Bărbații au pierdut o zi săpând haznaua și construind o toaletă provizorie, dar cât se putea de cochetă, în timp ce Bogdănel făcea o cușcă pentru Guță. Capanul își revenise complet și se atașase de oameni, în special de copii, care-l răsfățau uneori. E drept că avea un urlet prea strident, dar măcar le ținea la distanță pe celelalte sălbăticiuni.

Florica le-a impus să respecte a șaptea zi de odihnă, și nu doar din motive religioase. Dar vânatul și pescuitul nu erau considerate o corvoadă, așa că femeile rămâneau singure aproape toată ziua liberă, gătind, și citind câte ceva. Gavrilă și Bogdănel mergeau la vânătoare, iar Relu cu Carmen – la pescuit. Delta era mediul de care erau fermecați cu toții. Păsări de tot felul, unele foarte asemănătoare cu cele de pe Terra, iar altele de-a dreptul hilare, cum ar fi cele cu patru picioare. Nici peștii nu făceau excepție. Relu chiar s-a speriat la început de câte un soi de monștri, din care nici nu știa dacă-i bine să mănânce. Dar a început să se obișnuiască și să-i cunoască pe cei mai gustoși. Carmen era un discipol vrednic și a învățat repede tehnica unui pescuit eficace.

Gavrilă era din ce în ce mai zgârcit cu gloanțele, pe măsură ce acestea se împuținau. De aceea a început să meșteșugească lațuri de prins păsări și capcane pentru animale mari. Bogdănel a căutat și găsit materiale pentru arc și săgeți. Oricum el n-avea acces la puștile lui taică-su, așa că a fost foarte mândru când a vânat prima pasăre cu arma lui rudimentară. Săgețile erau cu vârf de os de pește, foarte ascuțite, iar ața arcului era făcută dintr-o liană subțire și rezistentă.

Astfel că mâncarea se diversifica din ce în ce mai mult și pământenii improvizau pe zi ce trece, adaptându-se condițiilor. Erau conștienți, însă, și de pericolele care-i pășteau la tot pasul, mai ales când erau în pădure sau în apropierea ei. Și Relu, dar și Gavrilă, aveau adesea senzația că nu-s singuri, ci sunt urmăriți de cineva ascuns între copaci, tufișuri sau frunzișuri. Nu au reușit niciodată să vadă ceva concret, dar erau mereu în stare de alertă. Pe de altă parte se gândeau la cavane și capani. Ale cui erau aceste animale blânde, cine le mulgea și care era explicația că unii capani păzeau cavanele, iar alții le atacau? Erau întrebări firești, dar fără vreun răspuns mulțumitor.

O altă modalitate de petrecere a timpului liber era plaja și baia în apele oceanului. După cum bine știți, terenul lor era înconjurat din două părți de ape – delta și oceanul – și două de câmpie și pădure. Nu aveau mult de mers până la nisipul fin, de un alb strălucitor, și îi prindea adesea seara pe malul apei. Într-una din acele seri, când doar Relu și Olguța mai rămăseseră pe plajă, primul a îngenuncheat în fața femeii și i-a cerut mâna:

– Te cer de soție în fața Muzei și a lui Cupidon, și-ți jur că te voi iubi și ocroti toată viața mea. Vreau să fim o familie, pentru că țin la Carmen ca și cum ar fi fiica mea. Iar dacă soarta ne va mai binecuvânta cu încă un copil, voi fi cel mai fericit om din Univers. Crezi că-i posibil?

Dacă n-ar fi fost seară, s-ar fi văzut cât de tare s-a roșit Olguța, dar așa doar vocea-i tremurătoare se făcu auzită:

– Ridică-te, dragul meu, și ia-mă în brațe. Pentru tine am venit aici și sunt nespus de fericită să mă căsătoresc cu tine. Oriunde vei merge, vreau să-ți fiu alături.

Bărbatul a îmbrățișat-o și apoi și-au unit buzele într-un sărut care le pecetluia unirea. Fără preot, fără ofițer al stării civile și fără inel. Doar cu inima, sufletul și gândul.

Advertisements

33 thoughts on “Planeta Paradis: O căsătorie intimă

  1. Alegorie, metafora, arhietipale personagii, scriere SF ?! Zau daca ma dumiresc. Dar pot sa spun un singur lucru: mi-a placut planeta Paradis cu tot ceea ce mi-a trezit ea ca simtire.

    1. Este o povestire SF care, pentru a o înțelege pe deplin, e indicat să citeși și capitolele anterioare, ce se găsesc chiar la categoria „Planeta Paradis”.
      Mulțumesc mult pentru vizită și apreciere! 🙂

  2. Eram tare curioasa cum or sa se “casatoreasca”! Ai ales o varianta simpla, dar profunda! 🙂
    E foarte interesant cand or sa vrea sa-si sarbatoreasca ziua de nastere! Eu le sugerez sa aleaga ziua corespunzatoare din anotimp, fiecare cand vrea. Abia dupa un an de zile or sa stie si numarul ei. Sau mai bine aleg un nume. Ziua macului din primavara, ziua ciresului din vara, ziua gutuii din toamna, ziua de cristal din iarna etc. 🙂
    Femeile trebuiau sa numere/noteze numarul de zile ca sa stie cat dureaza un an. Probabil poti lua de reper pozitia cea mai joasa a soarelui pentru solstitiul de iarna si deci cand ajunge la fel de jos, a trecut un an. Apoi sa ai anotimpuri egale, dar numarul de zile din luna poate varia. Luna lui Cupidon sau a Muzei? Si-si. Doua calendare, calendarul Cupidonian si calendarul Muzei.
    Felicitari, astept continuarea cu infrigurare! 🙄

    1. Foarte utile și interesante propunerile tale, iar punerea lor în practică e o chestiune de timp, pe măsură ce eroii își vor da seama de toate schimbările pe care e necesar să le facă. Mulțumesc mult pentru interes și colaborare! 🙂

    1. Crede-mă că am căutat niște imagini potrivite acțiunii și peisajelor de pe acea planetă, dar încă n-am găsit nimic. Numai desenele unui grafician cu imaginație bogată ar putea reda ceva din cele descrise. O zi paradisiacă îți doresc și eu!

      1. Petru, Samewhiteblue se referea la descrieri in cuvinte a iubirii celor doi, cred eu. 🙂 Parerea mea este ca si fara aceste detalii povestea e interesanta. Jules Verne scria extraordinar si nu era totdeauna o femeie prezenta in carte. Deasemenea toti barbatii erau barbosi in desenele din cartile lui si cred ca asa ii vedea si el.
        Orice grafician are imaginatie bogata, dar viziunea lui trebuie sa se potriveasca si cu ce “vezi” tu. Toti avem imaginatie bogata, depinde la ce o folosim. Unii isi imagineaza ca sunt incovoiati de griji si atunci nu ii intereseaza altceva . 😦

      2. E adevărat că povestirea e centrată pe acțiune, lăsând pe un plan secundar relațiile inter-umane sau descrierea în amănunt a fiecărui personaj. Acesta este domeniul în care excelează Samewhiteblue și nu aș putea să rivalizez cu ea. 🙂

  3. Ultima fraza spune totul ! 🙂
    Imi place cum ai derulat filmul casatoriei !! 🙂 🙂
    Felicitari si astept continuarea !
    O seara asa cum ti-o doresti ! 🙂
    Aliosa.

      1. In comentariul facut pe
        http://aliosapopovici.wordpress.com/2014/09/24/
        privind candidatii la presedintia ROMANIEI, ai PROMIS ca vei ” tine aproape ” 🙂
        de mine ca sa “te inspiri ” in legatura cu VOTUL din 2 nov.a.c. …………..
        La ultimul articol am lansat o ultima provocare ……………………..
        Indiferent de optiune, iti urez o zi mai putin mohorata decat cea
        din Padurea Nebuna !!! 🙂 🙂 🙂
        Aliosa.

  4. Ce planeta frumoasa ai creat,Petru!
    Zau, ca mi-as lua concediu fara plata, pana la urma, numai sa petrec cateva zile pe Planeta Paradis! 🙂

    PS.
    Hai cu cartea, hai cu contul ala de care vorbiram…
    Eu stiti ca sunt mult prea ocupata cu aia mici…Dar oricat de obosita as fi, tot fac rondul de seara, pe cararile invatate, care ma duc exact la casutele voastre virtuale!

    1. E greu cu graficienii ăștia. Profesoara mea din gimnaziu mi-a promis că în noiembrie îmi trimite desenele pentru „Revolta din ogradă”, așadar, mai am puțin de așteptat.
      Recunoștința mea deplină pentru că-ți găsești timp și pentru a-mi vizita și comenta materialele! 🙂

  5. Frumoasa povestea, draga Petru! De-acum e frig afara si este vremea povestilor spuse la gura sobei, auzind focul cum trosneste. Pacat ca nu ne mai intalnim cu atmosfera de odinioara, cand toate aveau un farmec deosebit. Acum…povestim la “gura calculatorului”.
    Numai bine sa-ti fie si o seara frumoasa! Ne-ai purtat pe aripile imaginatiei, pe meleaguri de vis… 🙂

    1. E bine să ne stimulăm împreună imaginația și să visăm frumos cu ajutorul ei. Mai ales când vremea și vremurile ne sunt ostile și nu găsim o modalitate de a le schimba.
      Iată că orele sunt deja înaintate și-ți pot ura și eu o seară minunată și benefică, Alex! 🙂

      1. O modalitate sigura si eficienta de a schimba lumea e sa te schimbi tu insuti si sa nu mai asteptam de la altii schimbarea. Ca si ei fac la fel. Si schimbarea vine de la sine, din sufletul si constiinta noastra. Sa faci asa cum vrei sa faca si ceilalti. 🙂 :hug:

  6. Finalul acestui capitol chiar m-a impresionat. Visez deja cu ochii deschisi cam cum ar fi acolo…noaptea in Paradis, cu barbatul dorit, care ma iubeste/il iubesc si hotaraste atunci sa ma ceara de nevasta. 🙂 Abia astept continuarea.

    1. Aprecierea ta e măgulitoare pentru mine și nu pot decât să-ți mulțumesc foarte mult, dragă prietenă! Fiecare dintre noi ne-am dori o planetă/insulă paradisiacă, alături de cei dragi, doar că unii visăm cu ochii deschiși și cu degetele pe taste. 🙂

  7. Odata cu construirea caminului viata lor capata un conturi ca acasa, o stabilitate de a trai untr-un loc frumos de neinchipuit care da nastere la o dragoste unica care traiesti doar odata in viata!O seara minunata iti doresc!

    1. A fost un capitol cu o perioadă blândă, de adaptare. Nu va fi cazul în celelalte, căci necunoscute sunt primejdiile ce-i pândesc la tot pasul! 😉
      O seară binemeritată îți urez și eu, dragă Gabi! 🙂

  8. Pentru ca am uitat cine este Guta, desi am citit toate capitolele, esti de vina doar tu ca ne dai feliute atat de mici si atat de rare din fascinanta poveste. Asa ca esti responsabil de lipsa mea de “tinere de minte”. Ca orice vinovat trebuie sa-ti faci autocritica si sa te indrepti. Scrie mai des si mai mult ca sa fii iertat. O zi faina, faina iti doresc!

    1. Guță este capanul (câinele de acolo) pe care pământenii l-au salvat de la moarte. Te rog să mă ierți dacă povestirea e împărțită în părți mai mici, dar nu vreau să plictisesc cu texte interminabile, rivalizând cu o carte. În plus, povestea evoluează în timp, cu ajutorul unor idei venite din partea voastră, a cititorilor.
      O seară scurtă (!) și o noapte cu vise multe îți doresc, Crina! 🙂

  9. Ai o imaginaţie de invidiat, Petru. Ai creat o lume frumoasă în care oricine îşi doreşte să trăiască. Mi-a plăcut continuarea poveşti. O căsătorie simplă şi foarte frumoasă.
    Ai o noapte liniştită, Petru! 🙂

    1. E bine să apreciem simplitatea și nu fastul care a devenit un scop în sine, eclipsând rostul real al ceremoniei de cununie.
      O zi de joi frumoasă ca pe la noi, îți doresc, Ștefania! 🙂

    1. Mă bucur că nu te plictisește povestirea venită din altă lume sau dintr-o imaginație care nu vrea să rămână captivă. Lungimea textelor va fi în continuare în funcție de subiectul fiecărui capitol. 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s