Planeta Paradis: Bobo și Laca

Bobo și Laca erau cuplul cel mai ciudat, dar și cel mai de temut din fui. Separat ar fi fost mult mai slabi și ușor de batjocorit pentru fizicul lor ieșit din comun. Împreună, însă, erau o forță cu care nimeni nu cuteza să se pună, mai ales că halanii apelau adesea la priceperea lor în prelucrarea metalelor. Cuțitele bine ascuțite, sulițele lungi și ușoare, săgețile meșteșugite, obiectele de uz casnic erau cele mai solicitate de comunitate, iar agilitatea piticului și vigoarea femeii sale făceau minuni în atelier.

Bobo avea o fire binevoitoare și era ușor să ți-l faci prieten. Săritor din fire, ajuta pe oricine avea nevoie, dar era vai de capul celui care profita în mod meschin de bunătatea lui. Pe cât de mic, pe atât de imprevizibil era în atac și odată sărea la beregata celui vizat, ca un arc puternic ce se sloboade dintr-o dată. A fost mai greu până când vreo câțiva halani au simțit asta pe pielea lor, apoi s-au ferit cu toții să-l mai supere. Laca era în schimb mai tăcută și serioasă. Muncea cât doi bărbați și nu vorbea nici jumătate din cât o făcea unul, chiar dacă nici ei nu erau vorbăreți din fire. Când nu era solicitată, privirea ei era pierdută și gândul îi rătăcea departe, însă nimeni nu îndrăznea să o conturbe. Țineau minte că unul dintre ei a sâcâit-o odată, dar palma pe care a primit-o l-a făcut să-și piardă cunoștința o bună bucată de vreme, de au crezut cu toții că a murit. Noroc cu Bobo, care a aruncat pe el apă rece, readucându-l la viață.

Relu și Bogdănel s-au atașat imediat de pitic, simțind că vor avea mare nevoie de el și de consoarta lui. La rândul lui, Bobo era curios de felul cum funcționează puștile străinilor și de locul din care vin ei. Au purtat o discuție lungă, bazată mai mult pe semne, prin care pământenii au reușit să-și exprime doleanțele. Multe lucruri se găseau în fierăria aceea, dar Relu a comandat niște piese pentru un generator de curent electric rudimentar, dar destul de ușor de construit. A făcut niște schițe, pe care le-a explicat de mai multe ori fierarului. Acesta nu prea înțelegea despre ce-i vorba, dar se străduia să asimileze și a promis că va face tot ce-i stă în putință pentru a onora comenzile. Mai trebuia ca pământenii să obțină aprobarea Marelui Șef.

Bogdănel avea alte preocupări și acum era nevoit să-și deconspire planul. A admirat cum prelucrau femeile halane pielea cavanelor, până ajungea subțire și ușoară, dar foarte rezistentă. Îi trebuiau câteva sute de metri pătrați din acel material pentru a construi un… balon. Desigur că se gândise și la o nacelă, precum și la recipiente pentru gaz, în burdufuri etanșe, tot din piele. Combustibilul de încălzire a aerului trebuia să fie un biogaz ce urma să-l producă din carnea putrezită ale unor animale. Relu și Gavrilă erau uluiți de ideea juniorului și încercau să-i explice cât de fantezist și costisitor ar fi un asemenea proiect. Dar Bogdănel era decis și o avea de partea lui pe Carmen, iar apoi și pe Olguța. Sperând că problemele pe care le va întâmpina pe parcurs o să-l facă să se răzgândească, bărbații și Florica n-au mai insistat și l-au lăsat să-și comande materialele.

Spre seară a început o altă festivitate, asemănătoare cu cea de la venirea lor. Probabil pentru că a doua zi dimineață plecau spre casă, iar halanii îi cinsteau de rămas bun. Printre bucate, pe masa din centru au văzut ceva deosebit: niște ouă mari, precum cele de la struțul pământean, fierte și tăiate apoi felii, printre celelalte feluri. Undeva, prin apropiere, trebuiau să fie și păsările care le făceau, doar că încă nu le-au văzut. Și din nou s-au umplut pahare cu șiși, iar Cali le-a dăruit un burduf cu această băutură, alături de patru pahare din aur, după cum arătau de strălucitor.

Alcoolul le-a dezlegat și mai mult limbile, iar Relu a profitat de asta făcându-și cunoscute doleanțele față de Marele Șef. Bătrânul a ascultat lista materialelor și apoi a chibzuit, sfătuindu-se cu Cali, ceilalți trei comandanți și cu preotul. Apoi i-a spus pământeanului că e de acord să-i dea ce a cerut, dar și halanii au nevoie de ceva de la ei. Era vorba de cornul șarpelui Zala, pe care preotul ar vrea să-l expună în lăcașul lor de rugăciune. A fost rândul lui Relu, Gavrilă și ceilalți din echipă, să se gândească dacă se pot lipsi de lumina care-i ajuta în fiecare noapte și le dădea un plus de siguranță. Dar au primit atâtea de la gazde, iar ei nu prea aveau cu ce să-i răsplătească, astfel că decizia nu a fost prea greu de luat. Târgul a fos făcut, urmând ca halanii să găsească o modalitate de a transporta obiectul în vârful muntelui. Dar până când erau gata și materialele pământenilor, mai era destulă vreme.

Ospățul ar mai fi ținut mult, dacă nu aveau nevoie de odihnă pentru a doua zi. Florica, Olguța, Carmen și Bogdănel s-au retras primii, dar nici Relu și Gavrilă n-au zăbovit mult după aceea. Nici coborârea spre casă nu părea mai ușoară decât urcarea pe munte, mai ales că nu s-au menajat toată ziua.

14 thoughts on “Planeta Paradis: Bobo și Laca

  1. Foarte interesant! Abia astept continuarea, imi pare rau ca pleaca deja spre casa, dar stiu ca ne-ai pregatit alte surprize in episoadele viitoare!🙂 Sper ca Olgutei ii merge bine cu sarcina!🙂

    1. Mă bucură mult aprecierea și încrederea ta în evoluția acțiunii și sper ca evenimentele care vor urma să fie pe măsura așteptărilor tale.🙂
      Profit de ocazie pentru a-ți ura un Crăciun fericit și frumos, alături de cei dragi!🙂

  2. Ce bine cu vacanța aceasta…pot să citesc mai cumpătat textele tale. Îmi place mult că dozezi suspansul și detaliezi atât cât trebuie unele aspecte.
    Oricum, îmi dau seama acum că textele lungi publicate pe blog au o meteahnă, care poate fi și plus. Parcă dacă ai pune mâna pe povestea ta și să nu o lași din până la capăt i-ai simți gustul mai bine. Poate o găsesc între coperți, ar fi un sentiment extraordinar. Îmi dai și un autograf, ce zici?

    1. Chiar ăsta e și visul meu, ca după ce ajung la final, iar povestirea se va ridica la înălțimea așteptărilor, să pun între coperți toate fragmentele și să o fac publică, într-un fel sau altul. Dar până atunci mai este, și nădăjduiesc să fiu destul de inspirat pentru a merita să-mi ceri un autograf!🙂

    1. Am să fac tot ce-mi stă în putere pentru ca pământenii să nu aibă mari probleme la întoarcerea spre casă.😉
      Ajunul Crăciunului să-ți fie îmbelșugat cu tot ce-ți dorește sufletul și trupul, draga mea prietenă!🙂

  3. Daca in loc de “Bobo si Laca ”
    scriai ” Base si Nutzi ”
    iti dam NOTA 10 ( zece ) ! 🙂
    In noaptea Sfanta de AJUN,
    Umilul tau admirator
    Te-asteapta sincer, c-un gand bun
    Sa-i ” canti” cu patima si dor
    O colinda de CRACIUN !🙂
    Craciun Fericit, Petru !!! 🙂 🙂 🙂
    Cu cea mai inalta consideratiune,
    Aliosa.

    1. Mulțămesc mult pentru colindă, dragă prietene! Am să-mi dreg și eu vocea pentru a te ura astăzi, așa cum se cuvine în acest minunat Ajun de Crăciun.
      Să-ți fie mereu inima deschisă și spiritul imaculat, Alioșa!🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s