Cum se sărbătorește Anul Nou în jurul lumii?

Anul Nou este sărbătorit prin diverse obiceiuri de diferite popoare, însă peste tot se manifestă credința unui nou început și speranța de „mai bine”, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii și torțe sau exprimarea unor dorințe.

TOPSHOTS-PORTUGAL-NEW YEAR

În Scoția, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars și celui nou îi este permis să vină. Scoțienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

Un obicei spaniol de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi ale ceasului care vestește trecerea în noul an, acestea reprezentând dorințe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-și strecura verigheta în cupa de șampanie și de a ciocni.

Un obicei similar există și în Portugalia, cu diferența că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghițite 12 smochine, care simbolizează 12 dorințe pentru anul ce vine.

La Liege, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnați) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopții pentru a face curățenie. Tradiția, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodano”, italienii obișnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăție și abundență.

În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori și țin până târziu în noapte.

În unele părți din Elveția și Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa și va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobișnuite.

În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii își lasă încălțările lângă șemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradițională pentru această sărbătoare este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel care găsește moneda va avea noroc în anul respectiv.

În țări din America Latină, precum Ecuador sau Peru, cu puțin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuși de cârpă sau din hârtie creponată (munecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpușile sunt expuse apoi în fața caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopții, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credința conform căreia dacă porți o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roșul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care dorește să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 fix.

Rușii obișnuiesc să bea șampanie la miezul nopții și, după ora 12, să deschidă ușile și ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut și promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe și produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

În calendarul islamic, care se bazează pe mișcările Lunii, data noului an e devansată cu 11 zile în fiecare an. În Iran se sărbătorește pe 21 martie. Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun semințe la încolțit, în vase speciale. Până la sosirea anului nou, grâul crește și simbolizează primăvara și viața nouă care începe.

Nu toți hindușii sărbătoresc noul an în același timp sau în același fel. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roșu, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În schimb, în sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori și daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineața Anului Nou, copiii trebuie să țină ochii închiși, până când sunt conduși de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou. În provincia Gujarat, în vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfârșitul lunii octombrie, în același timp cu festivalul Diwali, când pe acoperișuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse. În aprilie, când Soarele se mișcă din Casa Peștilor în Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka încep să sărbătorească Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie.

În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. El începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcție de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul în care a trecut. Zeul călătorește pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obișnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

Anul Nou chinezesc este celebrat cândva între 17 ianuarie și 19 februarie, când este Lună Nouă – „Yuan Tan”. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, așa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei își sigilează ferestrele și ușile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători și un simbol al înnoirii. În decembrie sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele și grijile anului pe cale să se încheie și se pregătesc pentru un nou început. Neînțelegerile și animozitățile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopții, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărți sake (băutura tradițională, n.r.) și pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunță trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul și purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit la români „Îngropatul Anului”, denumirea de „Revelion” aparținând timpurilor moderne. Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul cărții „Zile și mituri”, asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare după alte 365 de zile. Ciclul sărbătorilor de Anul Nou este unul ritualic, împărțit simetric de Revelion în două segmente: perioada dintre Crăciun și miezul nopții de 31 decembrie și apoi pâna la Bobotează. În prima parte a ciclului, timpul se degradează: se mărește noaptea, sporește frigul și întunericul și, odată cu acestea, spaima oamenilor că lumea merge spre pierzanie, că va veni momentul când Soarele va dispărea definitiv de pe cer. Se face apoi simțit fenomenul solstițiului de iarnă, când Soarele începe să urce pe bolta cerului și ziua să crească puțin câte puțin, „cu cât sare cocoșul pe pragul casei” sau „cu cât se mișcă puiul în găoacea oului”. Prin multe obiceiuri și credințe care exprimă inițial teama, dezordinea și haosul, iar, după miezul nopții de Revelion, optimismul, veselia, ordinea și echilibrul, oamenii acordă diverse semnificații fenomenelor naturale.

Sursa: Mediafax

Advertisements

26 thoughts on “Cum se sărbătorește Anul Nou în jurul lumii?

  1. Si la noi, de Anul Nou, placinta are un ban . Cine-l gaseste are noroc la bani .
    Ce sa-ti urez, Petru ? Sa ai un an bun, cu sanatate, dragoste, sa se implineasca chiar si dorintele nerostite . La multi ani !

    1. Pe la noi nu se fac plăcinte de Crăciun sau de Anul Nou. Doar cozonaci, dar nu pune nimeni bănuți în ei, să nu atenteze la dantura vreunuia mai neatent. 😉
      Îți mulțumesc pentru urări și sper să-ți aducă Anul Nou de toate, iar dacă vor fi și unele lucruri rele, să știi a le transforma în folosul tău! La mulți ani, July! 🙂

  2. Felicitari pentru postare, Petru ! 🙂
    La Multi Ani, 2015 ! 🙂
    Iar pe masa, in Ajun
    Nu uita sa pui friptura,
    Cozonacul si-un vin bun
    Si s-o asculti pe Shakira ! 🙂

    Cu prietenie,
    Aliosa.

    1. Stai așa să văd, prietene: am pus cârnați, costiță, răcituri, pălincă (neapărat), vin, prăjituri, o țigară Kent de la Potecuța și o cafea de la nepoata mea. Mulțumesc că mi-ai făcut o vizită rodnică, tocmai când aveam nevoie!
      Din toată inima, pentru tine, un An Nou fericit și la mulți ani, dragă Sandule! 🙂

      1. Sorcova, vesela, sa traiesti si sa iubesti tu Petru, cum ti-o doresti ! 🙂
        Sanatate cat cuprinde, tu in hora iar te prinde, tare ca piatra, iute ca sageata ! 🙂
        Eipgrama lin sa curga, fetele sa-ti spun-o ruga, sa le-nveti cum sa iubeasca,dragostea s-o pretuiasca ! 🙂
        La Anul si La Multi Ani ! 🙂

        Cu prietenie te saluta,
        Aliosa.

      2. Că bine zici: multe sunt doar superstiții! Dar tradițiile sunt frumoase și ar trebui respectate așa cum le-am moștenit. Fără artificii suplimentare.
        La mulți ani, draga mea prietenă! 🙂

    1. La mulți ani și tot ce îți dorește inimioara ta în Anul Nou ce vine peste circa trei ore! Să fii mereu sănătoasă și veselă, că iubirea te va înconjura mereu, dragă și minunată Ștefania! 🙂

  3. Foarte interesant articolul. Felicitari! si…La multi ani cat mai frumosi si sanatosi, cu multa fericire si iubire! (tie, celor dragi si tuturor prietenilor de aici si de pretutindeni!!!) Sa ne “revedem” cu bine in anul care vine! Petrecere maxima in noaptea dintre ani! 🙂

    1. Să știi că petrec foarte bine la această oră! Fiind singur, dar, totodadă cu prieteni buni ca tine, chiar virtuali, mă simt minunat! Am băut pălinca, am mâncat cârnatul cu costița, am mai băut două pahare de vin, și simt că viața-i frumoasă. Revelion frumos îți doresc și la multe altele înainte! 🙂

  4. Un articol potrivit momentului și interesant așa cum ne-ai obișnuit de-a lungul timpului. Petrecere frumoasă în noaptea dintre ani !
    La mulți ani și sincere urări de sănătate, fericire și multe bucurii în anul care vine !

    1. Îți doresc din tot sufletul un An Nou fericit, potrivit sensibilității tale demonstrate de atâtea ori! Îți mulțumesc efervescent, precum șampania care exultă în miezul acestei nopți, să fii prezentă mereu în inimile noastre, așa cum ai făcut-o până acum! La mulți ani!

    1. Mă simt flatat prin complimentele tale și îți sunt recunoscător pentru aprecierile tale constante! Îți doresc un Revelion perfect și o zi de Anul Nou desăvârșită, draga mea prietenă, Gabi! 🙂

  5. Spun superstitiile si cate sute de mii de artificii trebuie consumate la trecerea dintre ani pentru alungarea duhurilor rele? Prin Dubai mare invazie de duhuri rele daca au batut recordul cu 500 de mii de artificii in 6 minute. Cred ca ar fi castigat si un razboi cu atata “munitie” .:)
    Un An Nou cu multe bucurii!

    1. Superstițiile îi prostesc pe oameni, dar eu nu am încredere deloc în ele. Numai că-mi place să mă joc cu tot felul de preziceri și să glumesc pe seama lor.
      An Nou fericit și la mulți ani, dragă prietenă! 🙂

  6. Trebuie completat ca nici Rosh Hashanah nu se sarbatoreste cf calendarul gregorian de 1 ianuarie, ci in septembrie, cand e considerat ca incepe anul ebraic civil, nu religios propriu-zis, (acela incepand cu vreo 7 luni mai devreme)…dar e ff complicat calendarul ebraic plus inca exista controverse daca anul trebuie sa inceapa in Nisan, in primavara, sau in Tishrei in toamna, pt ca teoretic aceasta zi de inceput trebuie sa celebreze creatia fizica a Terrei plus aparitia lui Adam si Eva, dar unii zic ca ideea de creatie a inceput mai devreme in luna Nisan, si abia prin septembrie de Rosh Hashanah s-a realizat proiectul asa in mod mai practic concret. In zilele noastre insa tineretul evreu mai secular se distreaza de minune si in noaptea dintre 31 decembrie si 1 ianuarie, numai ca nu ii zic Rosh Hashanah si nu sufla din shofar asa ca in septembrie, (luna Tishrei considerata realul debut al anului practic), poate or suna din alte instrumente, dar rabinii mai ortodocsi se impotrivesc acestui dezmat pe care il considera un obicei de import. Oricum, majoritatea calendarelor civile asa in uz si in Israel azi folosesc numerotarea gregoriana numai ca incep cu luna septembrie daca le vezi asa pe perete sau in magazine, desi exista si calendare duble, cu numere vechi si noi, dar si alea majoritatea incep prin septembrie. Si imediat dupa sarbatoarea vesela de Rosh Hashanah, vine o mare sarbatoare ff grava si severa, a caintei si a remuscarii si a judecatii de apoi, Yom Kippur.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s