Planeta Paradis: Zakala

– Ăștia sunt ronii, nu-i așa, unchiule?, întrebă Bogdănel după ce privi și el prin binoclu. Ia te uite! Cel din frunte are chipul femeii pe care am văzut-o când eram prizioneri.

– Să văd și eu, ceru Carmen nerăbdătoare… Oooaaauuu! Ce femeie frumoasă!, se minună apoi, privind fascinată.

– În mod sigur că-s roni, zise Relu. Dă-mi să văd câte vase au.

Fata îi înmână binoclul și bărbatul fixă cu privirea multă vreme pânza cu portretul celei pe care invadatorii o numiseră Zakala. De mult nu o mai văzuse, deși o visase de multe ori și se gândise adesea la ea. Oare era acolo, pe unul dintre cele zece sau unsprezece vase de luptă? Ar fi vrut să fie așa, deși asta ar fi însemnat că urmau să se confrunte cu o armată puternică, decisă să cucerească tot ce se ivea în cale. Din fericire corăbiile au luat-o spre nord, de-a lungul coastei, căutând un loc mai bun pentru debarcare. Cu toate acestea nu era timp de pierdut și Relu se precipită către casă.

Gavrilă și Florica au primit cu îngrijorare vestea unui iminent război, mai ales că se temeau pentru viața lui Bogdănel, implicat direct în operațiunile cele mai riscante. Știau, însă, că opoziția lor le-ar fi dăunat mai mult, așa că s-au rezumat în a-l strânge cu putere la piept înainte ca acesta să urce pe zifarul lui. Era timpul să-i alerteze pe halani și să pună în aplicare prima fază a apărării: localizarea și cunoașterea capacității de luptă a adversarului. Aceasta era vestea pe care o ducea Marele Șef, împreună cu „locotenentul” său, Bogdănel.

În fui, starea de spirit era diferită de la om la om. Echipa de elită și mulți dintre vânători își exprimau entuziasmul și încrederea că vor face față confruntării, în timp ce halanii mai bătrâni, precum și femeile, afișau o îngrijorare sau chiar frică. După un sfat îndelung cu cei patru comandanți, s-a hotărât ca a doua zi doi războinici să zboare spre nord, pentru a cerceta locul ales de roni la debarcare și traseul pe care îl vor alege. Spre regretul lui Bogdănel, cei doi erau Relu și Ucu.

Traseul din dimineața următoare trebuia ales cu grijă, știut fiind că ronii aveau, la rândul lor, o escadrilă de zifari, probabil mai numeroși decât la prima debarcare. De aceea, Relu a ales să se îndepărteze de țărm, luând-o mult spre est și de abia apoi zburând paralel cu acesta și folosindu-se mereu de binoclu. Doar la zborul de seară au reușit să repereze tabăra invadatorilor, și asta datorită focurilor înalte cu care știa pământeanul că se delectează aceștia la lăsarea întunericului. Au căutat apoi un loc ferit de supraveghere, o stâncă semeață acoperită cu arbori stufoși, tocmai buni pentru camuflaj.

Noaptea s-a scurs cu greu pentru cei doi temerari, ațipind câte o oră sau încercând să ghicească ce se întâmplă pe plajă, după numărul de focuri sau focurile de armă sporadice. Doar la ivirea zorilor au putut să aprecieze la adevărata capacitate masiva concentrare de trupe. Sute de corturi în diferite culori și dimensiuni erau amplasate pe o mare distanță. Cel mai impozant, unul roșu și păzit de femei înarmate cu arcuri și săbii, atrăgea în mod deosebit atenția. Deocamdată era liniște și doar hamalii reîncepuseră debarcarea proviziilor de pe cele zece corăbii. Multe tunuri grele, bivoli puternici și nervoși, care mari, arme și butoaie cu praf de pușcă sau băuturi. O duzină de zifari erau pe țărm, probabil de ieri, pregătiți pentru un zbor matinal.

Liniștea relativă a taberei a fost întreruptă brusc de câteva bătăi într-un gong aflat în apropierea cortului roșu. Una din războinicele de gardă era cea care a dat semnalul trezirii și dintr-o dată a început vânzoleala. Din corturi sau doar de pe lângă cenușa focurilor, ieșeau ori se ridicau luptătorii, aranjându-și ținuta și armamentul, formând grupuri compacte și așteptând ceva, sub atenta îndrumare a câte unui superior. Relu a numărat peste 40 astfel de grupuri a circa o sută de războinici, un număr care-i dădea fiori. Ucu privea și el mut la această mulțime, nevenindu-i să creadă că se pot aduna atâția oameni laolaltă, darămite să-ți fie și dușmani.

Atunci a apărut EA. Relu nu se înșelase când a fost sceptic cu privire la realismul frumuseții redate pe pânza corăbiilor. Niciun pictor, cât ar fi de talentat, n-ar fi putut reda în totalitate splendoarea unui chip atât de fermecător, perfecțiunea unui trup de zeiță, mișcările atât de agile și grațioase, aerul atât de semeț și dominator peste toți și peste toate. Așadar, aceasta era Zakala, zeița mult venerată de roni! Chiar fiind la distanță mare de ea și admirând-o doar prin binoclu, pământeanul uita să respire și inima îi bătea nebunește. Ochii ei aveau o putere enormă și îi simțea atât de aproape, mai ales când privirea divinei dădu un ocol prin zări, zăbovind parcă în direcția lui. Atunci s-a speriat Relu și a aruncat aparatul din mână și ascunzându-se instinctiv. Dar și-a revenit după câteva clipe, rușinat de nedumerirea lui Ucu. Aveau o misiune și nimic nu trebuia să o pericliteze. Cu atât mai puțin o femeie-zeiță din tabăra adversă.

14 thoughts on “Planeta Paradis: Zakala

  1. Pfff, ce emotii am… vad ca prin ceata zbuciumul ce va urma, intretaierea evenimentelor si rasturnarile de situatie! E placut sa fii scriitor, dar si simplu cititor! Vad avantaje pentru ambii.🙂

  2. Abia astept sa citesc cartea in intregime, findca ma trezesc in mijlocul subiectului si nu inteleg prea bine, stiu doar ca esti un talent deosebit si abia astept sa scrii si carti pentru ” oameni mari ” cum ai spus tu ! Super, multumim !

    1. Deocamdată, astăzi ți-am expediat cărticica promisă și aștept să-mi dai un semnal când o primești. Sper să ajungă în stare bună și să-ți fie de folos.🙂

  3. Cred ca incepe un razboi puternic dupa o pregatire asa de intensa dar nu o sa lipseasca o poveste de dragoste cred ca pamanteanul se gandeste prea des la Zakala, zeita cea frumoasa!O seara frumoasa iti doresc!

    1. Mi-a scăpat mie ceva? De unde îți parvin aceste informații, ca să știu pe cine dau în judecată?😉
      Să-ți fie ziua de joi frumoasă ca pe la noi, în Maramu’, dragă prietenă!🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s