Cum se sărută o asemenea „instalație”?

Adorabil Andrei Pleșu în comentariile domniei sale despre modificările grotești ale buzelor. Cu o singură precizare: nu cu botox se face sluțirea, ci cu acid hialuronic. Deh, bărbat, de unde să știe. 🙂

„Altă stupoare vizuală: văd tot mai des, ,mai ales în emisiuni de divertisment nocturn, o mulțime de fete cu buze exorbitante, baroce, turgescente, prelucrate cosmetic în așa fel încât să pară doi crenvurști aplicați samavolnic pe vechea gură a purtătoarei. Adesea, îmi dau seama că duduile cu pricina sunt, la bază, frumușele. Botox-ul a dat însă totul peste cap. Chipul se reorganizează în jurul unui exces, în jurul unei excrecențe invadatoare. Aspectul tumoral al noilor buze e gândit, probabil, să ducă sex-appeal-ul până la urlet. În realitate, eu unul rămân perplex și inapt de orice divagație erotică: contemplu siderat o vietate din lumea ciudățeniilor de la moșii de pe vremuri. (Îmi aduc și acum aminte de Drăgaica de la Buzău, unde vizitatorii erau invitați să intre într-un mic circ improvizat, în care urmau să vadă „Feemeia, feeeemeia, Efeeea, Pompeeea, care se culcă c-un jaguaaar!”).

Nu reușesc să deslușesc „ideologia” ascunsă în spatele acestei decizii anatomice. E vorba oare de un accent pus pe o inavuabilă „funcționalitate”? E un fel de a atrage atenția privitorului că persoana pe care o vede constă, strict, în buze, sâni și popou? Problema este că, în mod evident, buzele supradimensionate sunt invalidante: posesoarele lor au dificultăți să vorbească articulat, să zâmbească, să mănânce! Par corcite cu o altă ființă, care le parazitează, agresiv, chipul. Oricum, e limpede că folcloricul canon al „guriței” (cu ale sale „buze dulci”) e depășit. Se preferă „guroiul”, ventuza cosmică, ochiul vulcanic al unui balaur. Nu poți să nu te întrebi candid, cum se sărută o asemenea „instalație”? De unde să începi? Nu riști să te îneci, să te prăvălești în abisul interlabial? Sau să te sufoci, cu nasul prins în faldurile unui angrenaj imprevizibil? Fapt e că doamnele despre care vorbesc par fericite. Reușesc să râdă mai tot timpul, expandând lateral, cu oarecare îndemânare, depozitul de carne dintre maxilare, afișează o feciorelnică mândrie în legătură cu adaosul creator pe care l-au impus portretului dat de Dumnezeu și au mare succes în emisiunile de gang ale câtorva moderatori fără prejudecăți, sau în dormitorul lui Leo din Strehaia. În ce mă privește, bombăn senil, mă simt defazat și recapitulez, visător, buzele mult mai elocvente pentru gustul meu ale câtorva vedete de pe vremuri… Până și bunicile mi se par mai sexy”.

Sursa: e-mail