Șase genii „plecate cu sorcova” au marcat istoria umanității

Şase genii "plecate cu sorcova" au marcat istoria umanităţii
Deseori, nebunia și talentul merg mână în mână. Doar că, înainte de a aspira cu toții să devenim nebuni de legat, în speranța că succesul ne va îmbrățișa, să aruncăm un ochi spre ororile din secția de psihiatrie. Vom vedea partea întunecată a creatorilor din istoria omenirii, cărora medicii le-au dat un verdict dur: „Da, maestre, sunteți complet sonat!”
 .
EDGAR ALLAN POE, UCIS DE HALUCINAȚII ȘI DE MANIA PERSECUȚIEI
Poet legendar al Americii, nuvelist, romancier și critic, Edgar Allan Poe (1809-1849) este cunoscut, mai ales, pentru celebrul poem „Corbul”.
Deși suferea din copilărie de „tulburare mintală”, un diagnostic precis nu i-a fost stabilit niciodată. Pe parcursul scurtei sale vieți, Poe s-a plâns de frică de întuneric, pierderi de memorie, mania persecuției, plus comportament deviant și halucinații, pe care le „trata” cu alcool, opiu și absint.
În 1842, Poe a făcut o călătorie de la Philadelphia la New York, atras de amintirea lui Mary Devereaux, o fată pe al cărei unchi îl biciuise în copilărie. Mary era căsătorită, iar Edgar a fost cuprins de dorința de a afla dacă aceasta își iubește soțul. După multe încercări, Poe a găsit casa femeii. A urmat un scandal demn de toată isprava, la finalul căruia Poe s-a așezat să bea un ceai. După ce și-a potolit setea, a plecat, nu înainte de a ciopârți cu cuțitul ridichile din grădină și de a-i cere bietei Mary să-i cânte melodia lui preferată. După câteva zile, a fost găsit rătăcind prin pădurile din împrejurimi, cu creierii îmbibați în whisky.
FRIEDRICH NIETZSCHE SĂREA CA ȚAPUL ȘI BEA URINĂ DIN PROPRIA CIZMĂ
Filozoful german Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844-1900) este un caz celebru de schizofrenie „mozaicală”, pe fond de sifilis. În ultimii ani, suferea de megalomanie (trimitea scrisori cu textul „peste două luni voi deveni primul om de pe pământ”, a cerut scoaterea de pe pereți a tablourilor, deoarece apartamentul său este un „templu”), tulburări de comportament (a îmbrățișat un cal în centrul orașului) și de dureri severe de cap. În dosarul medical al lui Nietzsche se notează că „pacientul a băut dintr-o cizmă propria urină, a emis strigăte incoerente, îl confunda pe paznicul spitalului cu Bismark (cancelarul Germaniei), a încercat să baricadeze ușa cu fragmente de sticlă spartă, a adormit pe podea lângă pat, a sărit ca un țap, se strâmbă și ridică umărul stâng”. Copil fiind, Nietzsche a avut crize de apoplexie, iar în ultimii 20 de ani, 11 i-a petrecut prin spitale, a suferit dereglări psihice. Culmea, atunci au apărut cele mai importante lucrări ale sale, printre care „Așa grăit-a Zarathustra”.
VAN GOGH I-A TRIMIS IUBITEI SALE URECHEA ÎN PLIC
Automutilarea este o altă prăpastie, iar cazul lui Vincent Willem van Gogh (1853-1890) este edificator. Van Gogh suferea de schizofrenie, manifestată prin halucinații vizuale și auditive, convulsii, accese de agresivitate alternate cu bucurie nemotivată și tendințe sinucigașe. În timpul unei crize, și-a tăiat partea de jos a urechii stângi, pe care a ambalat-o într-un plic și a trimis-o iubitei lui, ca suvenir. Imediat, a fost internat în spitalul de boli mentale din Arles, apoi la Saint-Remy și la Auvers-sur-Oise. Artistul a fost conștient de boala sa („Trebuie, fără echivoc, să mă adaptez rolului de nebun. Totuși, aș prefera să mor din pasiune, și nu din plictiseală”, scrisese el) și până la moarte a continuat să lucreze. A dus o viață de cerșetor înfometat și, în timpul lucrului, își mânca deseori vopselele. În perioada „nebuniei” au fost create celebrele picturi „Cafeneaua de noapte”, „Câmp de grâu cu ciori”, „Noapte cu stele”. La 27 iulie 1890, Van Gogh s-a rănit mortal, împușcându-se cu un pistol.
WAGNER, DEPRESIV ȘI PSIHOPAT SCHIZOID
Richard Wagner (1813-1883) compozitor, dramaturg și teoretician al artei germane, a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai romantismului muzical. Totuși, este de notorietate că autorul „Inelului Nibelungilor” suferea de mania persecuției și fusese diagnosticat încă din tinerețe ca „psihopat schizoid”. Scandalagiu înveterat și rău platnic, a fost dat afară din toate locuințele în urma tămbălăului creat și a neplății chiriilor. A murit la Veneția, la vârsta de 70 ani, în urma unei afecțiuni cardiace, nu înainte de a o ruga pe soția sa, Cosima, fiica lui Franz Liszt, să-i taie părul și să i-l ardă împreună cu manuscrisele sale. Norocul nostru că doamna, care i-a supraviețuit 47 de ani, nu l-a ascultat, ba mai mult, în toată această perioadă a condus „Festivalul Richard Wagner”.
TYCHO BRAHE A MURIT PENTRU CĂ A UITAT SĂ MEARGĂ LA TOALETĂ
Nobilul danez celebru pentru excentritățile sale și pentru firea irascibilă, astronomul Tycho Brahe (1546-1601) a fost profesorul lui Johannes Kepler. Îi plăcea foarte mult să dezbată aprins, chiar să se certe când vorbea despre matematică. Prezent la o petrecere, într-o seară a anului 1566, Brahe a început o discuție despre o anumită formulă matematică, iar unul dintre invitați a îndrăznit să-l contrazică. Revoltat, Brahe l-a provocat pe acesta la duel. S-a dovedit un spadasin jalnic, astfel că și-a pierdut vârful nasului. Pasionat de munca sa, Brahe a murit din pricina unor insuficiențe renale acute, datorate faptului că astronomul s-a abținut în neștire să meargă la toaletă, deoarece urmărea prin telescop un fenomen unic…
JOHN FORBES NASH: MAESTRUL ECHILIBRULUI VORBEȘTE SINGUR
Cunoscut datorită filmului lui Ron Howard, „A Beautiful Mind”, John Forbes Nash este un matematician american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie. Născut în 1928, a fost diagnosticat din tinerețe cu schizofrenie paranoidă. Simptomele reclamate de medici erau mania persecuției, ideile obsesive, delirul, problemele de autoidentificare și conversațiile cu interlocutori inexistenți. În 1958, revista „Fortune” l-a numit pe Nash „steaua în ascensiune a Americii în noua matematică”. Un an mai târziu, Nash a fost demis de la locul de muncă și internat într-o clinică psihiatrică dintr-o suburbie a orașului Boston. În 1961, a fost internat în „Trenton State Hospital”, New Jersey. După un timp, a refuzat tratamentul de teamă că medicamentele i-ar putea afecta abilitățile mentale și munca științifică, astfel că starea i s-a agravat din nou.
„Trebuie, fără echivoc, să mă adaptez rolului de nebun. Totuși, aș prefera să mor din pasiune, și nu din plictiseală”. (Van Gogh).
 .
11 ani din ultimii 20 i-a petrecut părintele lui „Zarathustra” în spitale.
 .
După Andrei Dicu
Advertisements

27 thoughts on “Șase genii „plecate cu sorcova” au marcat istoria umanității

  1. Foarte interesant articol. Ieri am văzut un documentar despre Poe. Spuneau că nu se ştie cauza dar, se pare, cel mai probabil a murit de rabie luată de la pisici şi nu din cauza alcoolului cum s-a crezut până acum. Au făcut teste pe o şuviţă de păr luată în ziua morţii…

  2. Ultima frază nu e la locul ei.
    Nash a murit zilele trecute. Nebunia rezistă sau e prost definită.
    Iar norocul nostru e că îi citim sau ascultăm, nu stăm cu ei în casă.

    1. Un creator de succes trebuie să aibă o doză de nebunie pentru ca să se facă remarcat. Vedem asta zi de zi, chiar și la interpreții și compozitorii de muzică ușoară. Cu cât fac mai multe nebunii, cu atât leșină mai mulți fani în fața lor.

  3. din pacate sau…din fericire, numai mintile”zdruncinate” au fost geniale….!! valorile pe care astfel de oameni le-au lasat omenirii ….sunt de neegalat si sunt atat de stralucite incat eclipseaza zona de nebunie !! eu iubesc nebunii …au niste adevaruri in ei si nu inghit prostia!!

    1. Cum bine zici, importantă e moștenirea pe care ne-au lăsat-o acești „geniali nebuni”, opere din care avem atâtea de învățat și de admirat, noi, oamenii normali.

    2. Nu e adevarat ca toate mintile geniale sunt afectate de nebunie, si desigur ca nici invers, ca toti nebunii ar avea vreun talent de nivel de geniu. Este adevarat ca s-au gasit anumite asociatii mai des reprezentate decat media, inclusiv la nivel genetic (in mare parte inca semi-speculativ), intre creativitate si predispozitia de a dezvolta schizofrenie, (una din bolile mintale studiate mai bine din diverse perspective), iar in trecut s-a speculat si despre o asociere intre maladia bipolara si creativitatea artistica, plus e adevarat si ca exista mai multi oameni cu schizofrenie sau cu alte tulburari de spectru poate autist printre matematicienii de geniu decat
      in populatia generala, dar asta nu inseamna ca automat cine e geniu va dezvolta maladie mintala. Plus, chiar si in putinele cazuri prezentate mai
      sus, nu toti au suferit de o maladie mintala propriu-zisa ci de complicatii neuropsihiatrice ale unor alte afectiuni, de ex neurosifilis…cu mentiunea suplimentara ca de fapt in realitate prognosticul unui om realmente diagnosticat cu schizofrenie e realmente chiar mai
      bun decat prognosticul cuiva care ar fi diagnosticat cu o complicatie neuropsihiatrica a unei maladii sistemice. Dupa parerea mea eu chiar cred ca merita ca noi, ca public, sa incercam sa ne educam mai bine in legatura cu afectiunile mintale, nu atat pt a promova ipohondria, (de care ma recunosc si eu oarecum afectat !), cat ticmai ca sa NU intram in panica, tot asa ca mine, in caz ca citim ca un jurnalist profesionist chiar reputabil a folosit intr-un articol real dintr-un ziar si el recunoscut ca destul de reputabil, cuvintele, “abulic”, “afazic”, plus “confuz” in timp ce il descria pe pres Iohannis, despre care citisem in alta parte numai cu 2 saptamani inainte cuvantul “apatic”, de era gata gata, vazand aceasta evolutie chiar deosebit de ingrijoratoare a unei constelatii de semne care nu putea sa anunte decat o posibila stare de complicatie din asta neuropsihiatrica (chiar mai grava decat o simpla boala mintala), si sa incep sa recomand la lume sa sune la 112
      ! Ma rog, sorry de divagatie…dar eu care sunt fan al serialului dr House, care chiar prezinta cazuri rare asa de reala exceptie, (la fel ca ale geniilor realmente nebune), chiar ma alarmasem ! Noroc ca m-am uitat la videoclip si mi-am dat seama ca jurnalistul se exprimase in mod artistic literar, folosind cuvintele alea ca sa insemne altceva decat definitia lor in maniera hiperbolica, nu se exprimase in mod jurnalistic concret real semnificativ informativ ! Dar eu de unde era sa stiu, ca totusi nu era un articol literar, ci parea unul de analiza politica ?!

      1. Firește că nu-i bine să generalizăm nebunia la toate geniile literare sau științifice. Fiecare om are un anumit temperament, un caracter mai mult sau mai puțin sensibil la emoții și factorii externi. Cu toate acestea, sunt mulți scriitori celebri care, tari fiind din fire, au scris opere foarte emoționante și apreciate.

  4. Creativitatea poate fi definita ca acea capacitate de a produce ceva nou si semnificativ in acelasi timp, adica opus banalitatii sau simplei bizarerii. Pentru evaluarea diferentelor individuale in ceea ce priveste creativitatea, oamenii de stiinta recurg la teste de gandire divergenta, in care subiectii trebuie sa gaseasca raspunsuri logice noi la situatiile problematice propuse.
    Creativitatea apare de altfel corelata anumitor trasaturi de personalitate, precum deschiderea fata de noi experiente; in plus, s-a mai observat si ca oamenii foarte creativi fac parte de cele mai multe ori din familii cu istoric de boli psihice.

    Mecanismele cerebrale responsabile cu aceasta corelatie intre geniu si nebunie au ramas pana acum nelamurite, dar studiul realizat de cercetatorii suedezi de la Karolinska Institutet incepe sa le clarifice.!O seara cat mai placuta iti doresc!

    1. Ai spus-o cum nu se poate mai bine și mă înclin în fața explicațiilor științifice. Până la urmă, cercetătorii sunt aceia care ne pot explica mai bine logica unui astfel de comportament. Doar că și printre ei se găsesc destui „nebuni” de succes. 😉
      Zile senine și fericite îți urez, dragă Gabi! 🙂

  5. Ei, geniilor li se poate trece cu vederea orice, nu? Nebunia lor s-a pierdut în negura timpului, dar a lăsat în urmă capodopere, a deschis căi spre cunoaștere, ne luminează și azi. 🙂

    1. Scopul scuză mijloacele și ceea ce contează e zestrea pe care au lăsat-o omenirii. Sufletele sensibile sunt cele predispuse la creații de excepție, dar, inevitabil, durerile facerii sunt foarte mari, lăsând adesea sechele ireversibile.

  6. Unii jubilează când află că unele celebrități aveau asemenea probleme. E un fel de a gândi despre capra vecinului. E mai greu să scrii despre operele geniale, despre ce au însemnat acei oameni pentru evoluția ulterioară a umanității. E genial, deci e nebun, zice țața Floare la colț de stradă. Hai să-l mai adăugăm aici, din naționalism și pe Eminescu, poetul nebuniei noastre. Și pe bietul bănățean Nikolaus Lenau.

    1. Pentru a-i înțelege pe creatorii de astăzi, e bine să ținem minte prin ce au trecut cei de ieri. Fără să jubilăm sau să ne bucurăm, ci să-i compătimim pentru suferințele îndurate și să le fim recunoscători pentru operele pe care ni le-au lăsat.

  7. Foarte interesant articolul….se stie ca geniile , in general vorbind , au nebuniile lor…
    Din pacate , cred ca ai aflat , domnul John Nash s-a stins din viata saptamana trecuta , intr-un accident de masina.

  8. Incredibile pagini de istorie, scrise de aceşti oameni de geniu! Până la urmă, trebuie să admitem că genialitatea implică şi o doză de nebunie, pentru că astfel de oameni au trecut (în nebunia lor) limitele “normalităţii”.
    Mulţumesc mult pentru articol, dragă Petru! 🙂

    1. De fapt, mult mai rău este să fii nebun și să nu creezi nimic. Ba dimpotrivă, să distrugi ce au creat alții!
      Mă bucur că ți-a plăcut postarea, dragă Alex! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s