Cafeaua care mă inspiră

Cred că fiecare dintre noi a trecut prin momente în care s-a simțit sterp sau secat pe dinăuntru, lipsit de inspirație în munca lui. Am auzit despre aceste sincope, dar nu mi-am dat seama cât de rău poate fi decât atunci când muza m-a părăsit și pe mine. Dimineți la rând, îmi făceam cafeluța și mă așezam în fața tastaturii, așteptând să-mi izvorască cuvinte, rânduri, fraze pe care să le aștern cursiv și firesc într-o povestire nouă. Spre disperarea mea, însă, nu-mi venea nimic în minte, și sorbeam necăjit cafea după cafea, sărind peste micul dejun fără să-mi dau seama.

Pe la amiază, mă ridicam înciudat de la masa supliciului și ieșeam la o plimbare în natură, să-mi limpezesc gândurile. Coboram îngândurat cele două etaje, dar cu toate aceste preocupări, nu puteam să nu sesizez o aromă îmbătătoare de cafea, ce venea de la etajul întâi. Prima oară mi s-a părut un accident sau o părere subiectivă, a doua oară o coincidență, dar apoi am devenit dependent de acel miros. De câte ori urcam sau coboram, mă opream la ușa vecinei și inspiram adânc, încercând să mă umplu de mireasma unei cafele din care nu țin minte să fi gustat vreodată. Oare ce fel de licoare poate să mă vrăjească atât de tare?, mă întrebam de fiecare dată.

De la o vreme nu-mi mai păsa de scris, iar drumurile pe scări erau tot mai dese și cu tot atâtea pauze la ușa cu pricina. Până într-o zi, când am fost prins asupra faptului. Vecina mi-a zâmbit înțelegătoare și m-a invitat la o cafea fierbinte. Trebuie să recunosc că a fost o experiență inedită, cu un gust pe măsura nenumăratelor arome. Trebuia neapărat să aflu care este secretul acestor senzații nemaipomenite.

okka-cafetiera_premiu_superblog

Mi s-a spus că nu-i vorba de nici un secret, iar ceea ce savurez este cafea turcească. M-am mirat, fiindcă deși am mai băut cafea la ibric și am apreciat-o mereu, totuși asta avea arome și mai intense, mai plăcute și mai exotice ca niciodată, transportându-mi simțurile pe tărâmuri orientale, de vis. Am fost chemat în bucătărie și am văzut cafetiera Arzum, un aparat modern care eliberează cele mai ascunse arome ale cafelei cu o tradiție de 500 de ani, întâlnite doar în Turcia, până acum. Și nu-i nevoie decât de apă și cafea!

logo_marketonline_mic

Firește că m-am interesat imediat de unde-mi pot achiziționa o cafetieră Arzum Okka, exact ca a ei, pentru a n-o deranja în fiecare zi cu vizitele mele. Apoi m-am urcat la mine, am intrat pe magazinul MarketOnline.ro și am căutat la oferte cafetiere. După două zile, stăteam ca un pașă în fața tastelor, savurând cafeaua care m-a înrobit și fericit, totodată. Iar inspirația a venit odată cu cele o mie și una de arome. Acțiunea povestirii se petrece în Turcia, iar eroul principal este un eunuc curajos care-și salvează stăpânul din multe pericole. Chiar și muza e atrasă de cafeaua turcească făcută cu tehnologie modernă.

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2015

31 thoughts on “Cafeaua care mă inspiră

  1. Nici nu știu ce mi-a plăcut mai mult și mai mult….textul tău savuros, aromat ori faptul că mi-a amintit de cea mai bună cafea la ibric băută vreodată…
    Spor la scris, Petru!🙂

    1. Cafeaua o găsești foarte ușor astăzi. Doar că, dacă vrei calitate, trebuie să fii atent la felul și modul de preparare al ei. Iar cafeaua turcească va rămâne mereu în top, chiar și cu tehnologia de astăzi. Să-ți fie duminica pe placul sufletului tău, draga mea prietenă!🙂

  2. Vin si eu la tine la o cafea. Cu aparatul acela (pe care-l ridici in slavi) si cu ceva suflet de la tine sunt sigura ca si cafeaua va avea “parfum de prietenie”.

    1. Bine ai venit la niște arome deosebite, dragă Crina! Chiar crezi că am ridicat în slăvi cafetiera Arzum Okka? Eu zic să o încerci și vei vedea că n-am exagerat. Prietenia e mai molipsitoare în preajma ei.🙂

  3. Si pe mine ma inspira uneori cafeluta. Iar aromele ei imi starnesc mereu pofta de a bea o canita…chiar daca acasa eu o beau mereu in cana mare.🙂
    Mult succes in tot ce-ti planuiesti si tot binele din lume iti urez, drag prieten!

    1. La câte feluri de cafea ai avut ocazia să te delectezi, nici nu mă miră! Precis că ai băut și cafele turcești făcute la ele acasă, cu peisaje aievea, nu doar inspirate de aromele licorii. Să-ți fie visele împlinite, dragă Ileana!🙂

  4. Eu din pacate beau mai mult porcarioare de cafele de la Starbucks sau din alea instant sau cafea industriala corporatista de cafetiera electrica simpla cu filtru fara nici o aroma doar ca are cafeina. Insa tin si acum minte aroma cafelei la ibric pe care o prepara uneori bunica din partea lui tata pt musafiri, (rar, desigur, ca pe atunci, in anii 80, totusi cafeaua era un lux si nici mama nici tata nici bunica nu beau asa cafea ca o rutina cotidiana cand eram eu mic). Plus eu nici nu stiam ce gust are ca eram prea mic pt a fi servit, dar stiu ca mirosea ff frumos. Si o data m-a lasat bunica sa gust si eu asa pe limba, dar ca “un secret, pe furis”, ca altfel desigur regula era ca acea licoare nu e pt copii ! Si tin minte ce mirat am fost ca era amara, ca nu prea cunosteam eu gustul amar. Insa desi gustul mi s-a parut atunci pe moment cam ciudat, totusi parca nu avea gust de doctorie asa mai chimica (ca stiam albastrul de metilen amar pe limba pt durere de gat, dar ala parca avea un miros si aroma mai “artificial chimicala”! Si mie, acum ca adult chiar imi place asa gustul amar, de atunci am degustat si migdale, si salata ruccola, si andive, si apa tonica si bitter uneori ! Cu placere, desi in moderatie ! Si cred ca am capatat aceasta placere si din cauza aromei acelei prime cafele de ibric, plus ca m-a lasat bunica sa o gust atunci asa ca un secret !

    1. Nici eu n-am cunoscut gustul real al unei cafele adevărate, până în anii ’90, când am început cu cafea instant. Părinții mei își făceau cafea din „cicoare”, care se vindea pe acea vreme și se punea de obicei în lapte.

  5. Mult succes draga Petru. Frumos ai insiruit povestea cafelei drept pentru care am sa-ti las o cafeluta virtuala dar pregatita aproape turceste pentru ca eu stiu ca cea turceasca se face in ibrice de arama puse in nisip fierbinte. Noi o pregatim la ibric pe flacara aragazului insa multi prefera cafeaua expresso (poate unde nu mai stau cu grija sa nu dea in foc si sa le murdareasca aragazul, ha, ha, ha). O zi frumoasa sa ai si prietenii tai la fel !

  6. Mi-am amintit acum ce gust are un espresso adevarat ! Ha ! Nici pe departe nu seamana cu astea de la Starbucks . Efectiv e ff tare si asa amarui insa ff bogat la gust, te incalzeste si iti da energie pe loc plus e si usor euforizant…ma si mir ca e legal ! Nici nu stiam ce e aia espresso pana nu am gustat unul italian o data. Zau, eu chiar nu am avut experiente culinare ff diverse si de aia inca si acum mi se intampla sa am surprize placute in legatura cu mancarea. Plus mereu am locuit in locuri ori unde nu era mancare ff diversa, ori era mai mult din asta industriala cu Euri de supermarket, si nici eu nu stiu sa gatesc, iar la restaurant nu exista
    mereu o corespondenta reala directa intre calitate si pret plus atmosfera chiar daca acel restaurant o fi cu mot sau o bodega oarecare, nici mereu la acelasi restaurant nu e la fel acelasi fel de mancare. Eu sunt ff naiv in legatura cu mancarea, uneori chiar si o felie de paine cu unt mi se pare ceva divin !

    1. Și totuși, ai destule experiențe gastronomice de povestit! O cafea bună, băută la momentul oportun e la fel de memorabilă ca și mâncarea atunci când ești tare flămând. Poate să fie și o felie de pâine cu unt, că tot ți se pare ceva divin!

  7. Esti sigur ca ti-ai pus cafeaua pe platforma superblogului?
    In clasament, cand te duci pe “i”-ul din dreptul numelui tau, nu se vede decat al doilea articol. Normal ar fi sa se vada si asta. La altii asa e.

  8. Firește că am trimis articolul și chiar am câteva contestații la el. Probabil că asta-i cauza, fiindcă întotdeauna am avut parte de ele, chiar de la primul articol. Dar le iau ca pe un compliment.🙂

  9. Am crezut ca te vei referi la Tassimo sau poate chiar la Cafissimo, pe care noi am achizitionat-o fara un banut. Tot ce am facut a fost sa bifam intr-o comanda online ca vrem si Cafissimo. Am primit si zece capsule odata cu cafetiera. Apoi, pana sa le consumam, ne-am dumirit ca se pot reumple, asa ca acum bem cafea Jacobs facuta la Cafissimo si se simte diferenta de aroma!
    Si pe mine ma inspira cafeaua, dar nu totdeauna!🙂
    Mult succes in continuare la Superblog!

    1. Multe pot fi ingredientele prin care ne putem stimula mintea și imaginația. Depinde de starea în care suntem, de sentimentele care ne încearcă, de anturaj sau lipsa lui… Uneori e suficient un somn bun, alteori o plimbare, o ieșire cu prietenii, o cafea bună, un vin sau o țuică…😉
      Săru-mâna și mulțumesc pentru urări!🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s