Plăcerea de a meșteri

Mulți dintre noi se bucură când au ocazia să-și demonstreze talentul și îndemânarea prin construcții de mică sau de mai mare amploare. O plăcere care s-a amplificat, pentru mine, atunci când m-am mutat la casă cu curte, unde au apărut imediat ocaziile de a-mi dovedi mai întâi mie însumi de ce sunt în stare. Începând cu treburi cotidiene și aparent plictisitoare, până la proiecte complicate și de mare anvergură. Iar primul lucru care l-am învățat a fost că atunci când ai o sculă bună, treaba e pe jumătate făcută și calitatea e aproape garantată.

Prima treabă de care m-am lovit a fost tăierea ierbii, când am apelat la coasă și seceră, după caz. Dar m-am lămurit curând că e mult m-ai ușor și rapid să folosesc o motocoasă. Am luat exemplu de la vecin,  un gospodar sadea, cu multe acareturi, utilaje și dotări moderne. Au urmat la rând alte proiecte, cum ar fi repararea gardului și construirea unei cuști pentru câinele pe care voiam să-l adoptăm. Mi-am dat seama că aveam nevoie și aici de scule electrice potrivite, mai precis de o drujbă și un motofierăstrău. Mai ales la cușca pentru iepuri, pe care visam s-o construiesc.

Tot vecinul mi-a explicat că mașinile electrice Makita sunt cele mai performante și rentabile, așa că n-am mai stat pe gânduri și i-am urmat sfatul. Am profitat de această ocazie și mi-am luat o mașină de tuns gard viu, că era la un preț atractiv. Apoi am trecut la treabă, fără niciun alt ajutor decât sculele cu care mă mândream. Era prima construcție de anvergură pe care o făceam de unul singur și aveam pretenția ca iepurii mei să se bucure de un confort sporit. Bineînțeles că am făcut în prealabil o schiță și am măsurat de zece ori înainte de a trece la acțiune.

Gtools_mic

Trei zile am meșterit la „bijuteria” mea, dar la urmă am fost fericit ca și cum aș fi ridicat o vilă! Locuința era gata și arăta chiar mai bine decât am sperat. N-am putut rezista tentației și i-am făcut o poză înainte de a o popula cu gingașele animăluțe. Chiar și vecinul m-a felicitat pentru reușită.

A trecut ceva vreme de atunci, iar iepurii mei au sporit precum le e felul. De câte ori trec prin fața cuștii, îmi amintesc zâmbind cât de plăcută a fost această primă experiență… și mai fac câte o poză cu locatarii. Acum sunt dotat cu mai multe scule electrice GTools, cu care sunt capabil să fac față unor proiecte mult mai complicate.

Acest articol participă la competiția SuperBlog 2015

26 thoughts on “Plăcerea de a meșteri

  1. Ce faina este cusca de iepuri…pardon , vila de iepuri !!! :))))) Bag de seama ca te pricepi foarte bine! De admirat!
    Daca am sa ajung sa ma mut la tara , te tocmesc sa-mi faci un cotet de oratanii….

  2. Wow!! Frumoasa vila pentru iepurasi! Sa iti traiasca! Intr-adevar sunt gingasi si tare dragalasi, in schimb au nevoie in permanenta de curatenie. Imi place tare mult constructia, Feliictari! O zi frumoasa, si weekend placut Petru! 🙂

    1. Da, sunt foarte frumoși și îmi plăcea să le culeg iarbă de tot felul, când era timp potrivit. Mă bucur că-ți place cușca lor și îți mulțumesc pentru urări. Un sfârșit de săptămână ideal și ție, Ileana! 🙂

  3. Fain articol ! 🙂
    Iubesc IEPURASII de casa !! 🙂 🙂
    Succes in competitia SuperBlog2015 ! 🙂
    Unii au ” placerea de a mesteri ” 🙂
    altii de a trada asteptarile oamenilor
    si a ucide din cupla antemergatorii din
    coloana ” oficiala ” ce ducea la” tavaleala ” ! 😦

    Weekend placut ! 🙂
    Aliosa.

    1. Cred că munca alături de animale îl face pe om mai bun, pe când cea cu politicieni, îl exasperează. Dovada o întâlnim pe străzile tot mai invadate de protestatari.
      Zile frumoase și plăcute, Sandule! 🙂

  4. Produsele de la Makita sunt calitative dar și prețul este…puțin mai ridicat. Adevărul este că este satisfăcător să meșterim câte ceva pe lângă casă mereu. Noi aici stăm la apartament (și pentru am crescut la curte, mă simt ca în colivie) dar tot meșterim. Avem tot felul de motoare și scule adunate pe balcon și prin casă și ne facem de lucru cu ele. Și ce-i drept nu a scăpat aproape nici un aparat electrocasnic nedesfăcut și reparat de noi. Ba chiar și telefonul mobil și laptopul și-au avut partea lor de „operație”. 🙂

    1. Mi-am dat seama de mult că sunteți o familie de meșteri cu experiență, din multiplele construcții pe care le-am văzut pe blogul tău. Eu sunt mai nou în acest hobby, dar tocmai de aceea entuziasmul e mai mare la fiecare realizare. 🙂

  5. Am avut si eu iepurasi pe vremea cand se gasea mai greu de-ale gurii si era baiatul meu mititel. Am avut o cusca f.bine gandita unde curatenia se pastra si se facea mai usor. Cusca ta este f. frumoasa, vorba prietenilor tai apare ca o vila din statiune. Nu stiu cum procedezi dar bolile vin si de la lipsa curateniei care la iepuri trebuie facuta de cel putin 2 ori pe zi mai ales ca urina lor este f. intepatoare. Cusca mea era la fel compartimentata doar ca era din metal, avea o plasa deasa si sub fiecare incapere exista o tava pe care o scoteam de cateva ori pe zi si o spalam bine in felul acesta estompand din miros si ei stateau pe uscat si pe curat. Eu cumparam de la piata salata verde, ceapa verde, usturoi , patrunjel, morcovi, etc. le dadeam si putin porumb dar predomina verdeata si legumele in general. Nu mi s-a intamplat sa mi se imbolnaveasca desi nici nu mai crescusem pana atunci nici nu ma pricep la asa ceva dar cred ca hrana conteaza si ea pe langa curatenie. Daca ai padure pe aproape sa le culegi leurda, le face f. bine fiind un fel de usturoi cu proprietati care omoara microbi. Cam atat , in rest i-ti doresc sa-ti traiasca iepurasii cu multa sanatate iar tu sa te falesti cu indemanarea ce o ai pentru ca e cu adevarat laudabila.

    1. A trecut vremea când țineam mulți iepuri, ajutat de cumnatul meu, răposat între timp. Sunt convins că ai dreptate în ceea ce privește curățenia, pe care am respectat-o mereu. Pe la noi se spune, însă, că boala vine prin aer, indiferent de condițiile pe care le ai. Astfel, atunci când se îmbolnăveau iepurii unui vecin, urmau la rând și ai celor apropiați, oricât de bine ar fi fost îngrijiți. E drept că nu prea chemam medici veterinari, ci le administram noi medicamentele, ”după ureche”.
      Săru-mâna și o seară minunată! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.