- Secretarele nu-și mai spun decât manager assistant…
- Cizmarii și chiloțarii sunt designeri…
Mă așteptam să fie vorba de crize de aclimatizare și de micile noastre snobisme de cetățeni ai unei țări mici, dar vioaie… Nici gând!
S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuințat de posturi de radio și de televiziune, iar cuvinte românești cât se poate de utile sunt înlocuite prostește de persoane care stau prost și cu vocabularul limbii române, și cu gramatica ei…
Tot soiul de absolvenți și absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepți și comentatori care par să-și fi luat doctoratul la un șpriț, înainte de a lua nota de trecere la română în liceu se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul…
- Potrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar oportunități.
- Nu mai suntem hotărâți să facem ceva, ci determinați.
- Nu mai realizăm, ci implementăm.
- Nu mai avem cazuri, ci spețe.
- Nu ne ducem într-un loc, ci într-o locație.
- Nu mai luăm în considerare, ci anvizajăm.
- Nu mai consimțim, ci aciesăm.
- Serviciul de întreținere a devenit mentenanță.
- Ceva care ți se pare obligatoriu e un must.
- Nu mai avem speranțe, deoarece am trecut la expectațiuni.
- Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm.
- Și nu mai așteptăm un răspuns, ci un feedback.
- Nu mai avem frizeri și croitorese, avem hair stiliști și creatoare de fashion.
Cu alte cuvinte, deținem o oportunitate pe care suntem determinați să o implementăm într-o locație pe care am anvizajat-o, achiesând la o mentenanță care e un must și asupra căreia ne focusăm în expectațiunea unui feed-back pozitiv.
Altfel, când ies din rol, îi auzi cu câte un neaoș și superior ”Hai să-mi bag p…” sau cu concluzia absolut academică: ”Un căcat”…
Sursa: e-mail
racoltapetru6 
Hm….pe de o parte ii dau dreptate domnului Plesu , limba romana se ” imbogateste”, ca asa e de “bon ton” si nu esti in ritmul schimbarilor daca nu achiesezi , vorba dumnealui , mentenanta la limbajul nou.
Dar pe de alta parte , zic , oare ce ar fi comentat in perioada interbelica un alt ” Andrei Plesu” , din ace vreme , cand lumea buna vorbea o francezo-romana de salon si era de mare bon ton sa sti sustine o conversatie in aceasta limba? Istoria se repeta, oamenii nu….si eu sunt in pro dezvoltare si evolutie. Cred ca si dansul este , sunt sigura.
Și nu numai în perioada interbelică, iar coana Chirița e un exemplu elocvent. Acum, însă, internetul are o putere care poate influența decisiv orice limbă, nu numai româna.
Sper doar să nu ajungem să nu ne mai putem înţelege unii cu alţii. În rest… vom vedea.
Ne-om înțelege noi cumva… prin emoticoane. 🙂
,,Aaaiii să-mi bag…picioru’,, cum ne servesc ăştia ,,rahat cu…apă rece.,, 🙂
Încă-i bine, dacă ne limităm la picior și rahat. 😉
Era şi “Raportul de environment european” adică de mediu .
Dacă nu ai cumva acces la ceva să îţi traducă pe înţelesul propriu acest limbaj multi-european academic (hai că am inventat şi eu ceva 🙂 ),te uiţi ca pisica la calendar ce anume a vrut să spună respectivul personaj.
Hai că unii oameni mai cunosc o limbă străină şi mai înteleg ceva din acest limbaj , dar ce te faci cu cei care nu înţeleg sensul cuvintelor şi încep să-l folosească în propriul vocabular doar bănuind cam ce ar trebui să însemne acel cuvânt.
Chiar și translatorii de profesie, din preajma diplomaților, fac niște erori de traducere de tot râsul. Ce să mai zicem de marea masă a oamenilor cu studii medii.
Internetul este tare bun la casa (locaţia?) omului altfel nici nu ştiam că aciesez la cele spuse de Pleşu.
Internetul doar ne arată, dar fiecare învață ce îl duce capul.
Se practica fel si fel de expresii si in domeniul meu unde lucrezi eu dar eu raspund clar pe intelesul tuturor! O seara minunata iti doresc!
Lasă că aveți și voi în schemă angajați care cunosc mai multe limbi, iar engleza e printre cele mai cerute. 🙂 O zi fără caniculă îți urez, draga mea prietenă! 🙂
Este oare tara cu fundul in sus?…cu siguranta ! Toata lumea are facultate….toti sunt(isi spun) menajeri(manageri am vrut sa zic)…de-asta suntem unde suntem, din pacate! Sa ai o seara excelenta , draga Petru !
Nu despre toți cei care au diplome se poate spune că au făcut cu adevărat și o facultate. Deși ei așa cred și se afișează insistent pe forumuri, cu un limbaj ce lasă mult de dorit. Zile cât mai blânde și frumoase! 🙂
O zi frumoasa sa ai in continuare, draga Petru ! 🙂
Inventăm romengleza, sau cum i s-o mai spune acestui limbaj care nu este nici română, nici engleză.
Drept este că, atât la sistemul de operare de pe laptop cât și la telefonul mobil, prefer limba engleză, căci înțeleg mai ușor ce înseamnă mai știu eu ce eroare, decât dacă aș citi în română acea informație. Dar de aici până la noul limbaj este cale lungă. Nu mai spun că, spre exemplu, locație și loc au înțelesuri diferite, dacă este să ne luăm după dicționar. Mai sunt și alte cuvinte în aceeași situație. Concentrare/focusare, realizăm/implementăm, etc. Cred că, în primul rând, dovedim prin astfel de termeni analfabetismul funcțional la care s-a cam ajuns. N-aș ști să spun cine sau ce a determin at această schimbare, deși am unele păreri despre asta. Eu prefer, pe cât îmi este posibil, să păstrez limba așa cum am învățat-o în tinerețea mea, chiar dacă unele norme de scriere, nou apărute, le folosesc, deși nu-mi sunt pe plac și nici nu-mi par corecte.
De acord cu progresul, atunci când vine din necesități real-obiective, nu atunci când se încearcă acoperirea neștiinței unora, delăsării acestora de a învăța corect limba noastră.
Engleză cunosc doar cât am prins din filme sau de pe internet, deci insuficient pentru a susține un dialog. De aceea îmi place ca atunci când un text e în limba română, să fie așa în totalitate, pentru că avem cuvinte suficiente. Altfel, mă bate gândul să cred că autorul respectiv are lacune în vocabular și-i musai să se completeze folosind expresii din alte limbi.
Si mie imi displace amestecatura asta de limbi, desi inteleg ca uneori e greu, spre absurd chiar, sa incepi sa traduci toate cuvintele noi de care ai nevoie. Oricum, unde exista in lume un popor slab care sa isi conserve limba?
Noi ne considerăm un popor puternic, cu tradiții bine înrădăcinate, căutate și admirate de turiștii străini.
Lucru bine sustinut si documentat in toata istoria noastra…
Pe mine nu ma enerveaza folosirea neologismelor.. cred ca trebuie sa evolueze limba noastra intr-o directie.. Insa nu pot suferi sa citesc un text (de cele mai multe ori de blog) si dupa trei cuvinte romanesti sa apara si 3 in engleza si tot asa.
Cred ca as fi mai bucuroasa ca oamenii sa învețe folosirea cratimelor și a “i”-ului de la sfarsitul cuvântului
Neologismele sunt inevitabile, mai ales în zilele de azi, când apar atâtea denumiri noi. Dar nu-mi place când sunt înlocuite cuvinte românești frumoase și foarte potrivite, cu alte expresii străine, doar de dragul de a arăta că știi și o altă limbă.
O saptamana cat mai racoroasa Petru,
Prieten Drag ! 🙂
Aliosa.
Mulțumiri efervescente pentru cea mai potrivită urare din această perioadă. Recunoștință și pentru minunata melodie, Sandule! Vreme și vremuri bune îți doresc, la rândul meu! 🙂
Ce frumos ,ascultam pe vremuri cu mare drag muzica lor ,acum numai manele (tiganesti),care nici nu le ascult la tv nici nu ma uit ca peste tot numai manele auzi 🙂
Adevărul este că s-a trecut la tot felul de englezisme (sau de altă natură), ca şi cum ne-ar lipsi termenii din limba română. Ok, nu sunt absurd, sunt deschis la nou – din toate punctele de vedere -, însă rămân la părerea că exagerăm. Şi am scris “ok”, deci sunt în ton. 🙂 Cu trendul. 🙂
Toate cele bune, Petru!
Ok, zic și eu! Dar, deși sunt și eu deschis la nou, de cele mai multe ori zic „da”. 🙂
Să auzim mai mult de bine, Cristian! 🙂
Ce bine ca nu stiu si alte limbi ,eu stiu numai romaneste autentic 🙂
Nici nu-i nevoie de o altă limbă, atâta vreme cât trăim într-o țară atât de mare. Mulți străini se stabilesc aici și, cu timpul, vorbesc româna mai bine decât mulți români prin naștere. 🙂
Asa este ,deja i s-a dat denumire de Gradina Maicii Domnului ,Romaniei ca o sa se retraga cu timpul multi aici 🙂
O zi racoroasa sa ai Petru 🙂
Săru-mâna pentru vizită și urare, anytza! Să fii iubită și mereu iubitoare! 🙂
Of, câtă dreptate are Andrei Pleșu! De dragul modernității, ajungem să ne pocim propria limbă și să ne bătem joc de rostirea românească. Trebuie să avem mare grijă față de acest tezaur inestimabil, care este limba noastră…
Da, avem noroc că mai sunt oameni de cultură cu simț patriotic, care susțin valorile naționale și mai trag câte un semnal de alarmă. Mai depinde și de câți sunt dispuși să-l asculte și să ia, la rândul lor, atitudine.
Cat imi este de scarba, sa nu evit cuvantul, trebuie sa recunoastem ca intrarea in UE si lumea Internet-ului a fortat accesul limbii engleze in limbajul cotidian. Pentru cei care folosesc prin natura meseriei o parte din aceste cuvinte, pot sa am oarecare intelegere. Pentru cei care vor sa invete o limba straina, de asemenea. Nu pot sa suport insa folosirea de catre anumiti indivizi, a unor cuvinte care isi au corespondent direct in limba romana din dorinta de a epata. Si se pare ca sunt suficient de multi cei care raman cu gura deschisa si inghit o buna parte sin portia de “concluzie absolut academică”
Subscriu și eu cu toată convingerea și vehemența la cele spuse de tine. Și totuși, durerea limbii române e tot mai mare, iar „doctorii” tot mai puțini.
Am putea fi considerati niste conservatori cred. Pe de alta parte nu facem decat constatam ca boala se ia prin contact (neprotejat).
Pana le dispar cosurile, astia au sa imbolnaveasca toata societatea.
Un asemenea articol poate fi făcut chiar și de un absolvent al Universității Spiru Haret fără o minte așa strălucitoare ca a domnului Andrei Plesu, care a mai fost și ministru, dar probabil din politica a dobândit acea “infirmitate” la care face referire fostul președinte Traian Basescu.
Pentru cei care-l tot comenteaza pe dl. Plesu vizavi de acest articol: nu e scris de domnia sa. Nici nu este stilul d-lui Plesu. Articolul apartine d-lui Cristian Teodorescu si a aparut in noiembrie 2011 cu titlul “mentenanta limbii romane. http://voxpublica.realitatea.net/popcult/mentenanta-limbii-romane-%E2%80%93-trecerea-de-la-sa-ti-fac-si-sa-ti-dreg-la-implementare-69836.html .
Mă bucur că avem absolvenți atât de pătrunzători și aștept cu interes să mai citesc astfel de articole, indiferent de numele autorului. Conținutul primează.
Limba pe care o vorbim este cea pe care am învățat-o (sau cele pe care le-am învățat), cuvintele pe care le folosim fiind determinate de sursa (mediul în care le-am învâțat) lor…
Amestecarea limbilor rezultă din nestăpânirea limbii în care ai ales să vorbești…
Pe de altă parte, eu cred că majoritatea limbilor au la bază protoromâna (și engleza), ceea ce explică faptul că orice cuvânt este „primit” și, ulterior, „românizat”, dar am speranța că vom reveni la origini, pentru că sunt mult mai expresive cuvintele noastre vechi, cele noi fiind, la un moment dat, trecute printr-o sită a timpului…
Evoluția limbii unui popor depinde de mai mulți factori, dar cei mai importanți sunt puterea economică a țării, democrația și mai ales educația. Noi suntem acum corigenți la toate aceste capitole: fiind săraci, mergem în alte țări să lucrăm și ne uităm originile; democrația e încălcată sistematic prin legi ce ne determină și ele să ne luăm lumea în cap, iar educația, după cum se vede, lasă mult de dorit, atât în mediul familial, cât și la școală.