10 curiozități despre… avioane

Dacă ți-ai pus vreodată problema siguranței zborului, atunci în mod cert te-ar putea ajuta să afli că, odată ce te-ai urcat în avion, ești mai sigur decât pe șosele sau în tren. Iată, mai jos, câteva detalii despre cât de sigur este să zbori și de ce teama de zbor este complet irațională!

curiozitati-despre-avioane

  1. Piloții: Probabil ai auzit, de multe ori, că în cazul marilor accidente aviatice a fost vorba de o eroare umană. Ține cont, totuși, că piloții sunt oameni care conduc avionul altfel decât conduce un șofer TIR-ul! Ei învață să zboare înainte de a pune piciorul într-o navă de zbor, iar testele la care sunt supuși încă de când decid să urmeze o astfel de profesie au scopul de a-i selecta pe cei cu adevărat dăruiți pentru o astfel de meserie (atenți la detalii, riguroși, conservatori, cărora nu le place riscul etc.).
  2. Un motor oprit nu înseamnă nimic: chiar dacă un motor a cedat, avionul poate ajunge la destinație și așa. Mai mult, chiar dacă toate motoarele cedează, acest lucru nu implică prin sine că avionul se va prăbuși. Timp de 30 de minute, avionul poate „aluneca” prin aer până la sol pentru o aterizare de urgență.
  3. Păsările nu opresc un avion! Asta se întâmplă doar în filmele americane pentru că, atunci când un avion este testat pentru a fi băgat în uz, pui întregi sunt aruncați spre motor pentru a vedea dacă motorul rezistă unui astfel de „atac”.
  4. Avioanele sunt o investiție inteligentă. Atunci când un avion este proiectat, se ține cont atât de siguranța pasagerului, cât și de faptul că un aparat de zbor costă peste 10 milioane de dolari. Biletul de avion pe care îl plătești este scump atât pentru că este rapid, cât și pentru că urci într-o mașinărie de zbor proiectată cu grijă, de oameni foarte inteligenți și capabili să ofere siguranță deplină și viață lungă, atât ție, cât și aparatului.
  5. Sisteme de siguranță! Fiecare avion are, pe lângă sistemul primar, unul auxiliar, de back-up și încă unul de urgență (deci 4). Dacă unul dintre aceste sisteme de pilotaj cedează, mai rămân 3. Chiar ai de ce să te îngrijorezi?
  6. Avioanele pot zbura prin furtuni. Totuși, acest lucru nu se întâmplă niciodată, pentru că este ilegal pentru piloți să se apropie la mai mult de 20 de mile de o furtună, așa că le ocolește.
  7. Suficient combustibil: Un avion nu va rămâne în pană de combustibil dacă nu are probleme majore. De obicei, companiile sunt obligate să asigure combustibil până la destinație. În plus, există o rezervă pentru situațiile în care avionul ratează aterizarea, trebuie să zboare la cea mai îndepărtată pistă sau să stea în aer cu 30 de minute mai mult. După toate aceste rezerve, încă 10% combustibil se adaugă în fiecare rezervor.
  8. Vizibilitate zero: Majoritatea avioanelor pot ateriza în condiții de vizibilitate zero. Acest lucru este posibil deoarece sunt dotate cu echipament de aterizare pe vizibilitate redusă și piloții au experiența aterizării în condiții de acest gen încă înainte de a intra în circuitul comercial.
  9. Bagajele nu sunt o problemă: După atacurile din America, regulile de zbor s-au înăsprit, iar bagajele și persoanele care urcă în avion sunt atent verificate. Chiar dacă alegeți varianta zborului low-cost sau preferați zborurile exclusiviste, veți fi supuși razelor X, atât dumneavoastră, cât și bagajele.
  10. Fără tamponări: Două avioane nu se pot tampona prin eroare de pilotaj pentru că, în afara faptului că sunt orientate de la sol de controlori de trafic, aparatele de zbor dețin sisteme de evitare care monitorizează și evită avioanele din vecinătatea navei.

P.S. – Acest articol ar vrea să fie o încurajate pentru prietenii de pe blog care mi-au spus că le e frică de avion. 🙂

43 thoughts on “10 curiozități despre… avioane

  1. Prima oară când am zburat n-am să pot uita vreodată. Zborul era la 7 dimineața iar eu toată noaptea vomitasem, făcusem o indigestie alimentară. Am dormit beton din secunda în care m-am aflat în aer. Decolarea în sine mi-o amintesc ca prin vis. Așa că….

    1. Probabil că te-ai adaptat, după mai multe zboruri. Eu n-am zburat decât cu avioane de trei pasageri, pe post de AVIASAN. Mirosul de kerosen era de nesuportat, deci aveam nevoie neapărat de pungă la gură. Aș vrea să văd cum e într-un avion comercial. 🙂

  2. Foarte interesante si utile argumentarile tale , draga Petru ! Legat de siguranta mai mare din aer vs pamant sunt si statistici marturie…si mai este un lucru interesant cand zbori cu avionul – fiindca esti in aer si mai aproape de Cel de Sus…iti speli gandurile si iti fauresti noi vise pe care sa ti le implinesti dupa ce te afli din nou pe pamant .:) O zi minunata in continure ! 🙂

    1. Uite că partea cu apropierea de Cel de Sus nici nu s-a luat în vedere, deși ar fi trebuit. Pământul ne e cu atât mai drag, cu cât revenim mai de departe pe el, deci să încercăm acest sentiment minunat! Salutări prin sateliții de pe orbită, dragă prietene! 🙂

  3. Plec de la ideea că zborul rămâne o modalitate sigură, conform statisticilor, prin care poți ajunge în locuri foarte îndepărtate. N-am trăit niciodată frica de avion, dacă e să fie cu tragedie atunci aşa va fi. ☺☺☺ Până atunci, privind partea plină a paharului, apreciind meseria piloților şi zâmbetele stewardeselor, să zburăm! ☺☺☺

    1. Cred că zborul va ocupa un loc tot mai important în evoluția omenirii, mergând până la cel în care fiecare om va avea propriul lui aparat de deplasare prin aer. 🙂 Cu condiția ca omenirea să nu se autodistrugă înainte de a ajunge la astfel de invenții, nu prea îndepărtate.

      1. Mi-ar plăcea transpunerea în realitate a unui astfel de vis sf, sper şi eu, la fel ca tine, ca omenirea să nu-şi pună piedică până atunci. Avem “darul” de a ne bate joc şi de istorie, şi de civilizație, şi de planetă.

  4. Zambesc, zambesc acum. Cineva tare drag mie cu asta se ocupa…Cu numarul 4 din articol. Si da, necesita multa inteligenta, abilitate si expertiza… Mandra tare sunt, ntz, ntz, ntz 🙂

  5. Foarte interesant!! N-am avut nicio treabă la primul zbor. Curiozitatea şi entuziasmul au eclipsat orice adiere de teamă. Eram numai cu nasul lipit de hublou, mă uitam în jos, spre disperarea celei de lângă mine care era stană de piatră 😀

    1. Cred că și eu aș reacționa ca tine, fiind absorbit de felul în care ne dezlipim de pământ. Curiozitatea ar învinge frica, sau mai degrabă emoțiile, primei experiențe de acest gen. 🙂

  6. Sunt argumente beton.
    P.S.Mi-am amintit de AVIASAN-ul copilariei Zilnic ma minunam de avionul care trecea pe deas intre Pomi si Bicău; cunoscatorii spuneau ca duce fiole cu sange de la Baia Mare la Satu Mare.

    1. Pe atunci eram fascinați de fiecare avion pe care-l vedeam, mai ales că zburau la o înălțime mai mică. Nu voi uita niciodată un avion care a trecut peste grădina noastră, la doar zece metri deasupra pământului. Am fost convins că se prăbușește.

    1. Bine că măcar pentru avioane nu e nevoie să construim autostrăzi sau să înlocuim șine. Că ne-am face și acolo de rușine. 😦
      Să ai o zi cu soare, așa cum e pe la mine, dragă Gabi! 🙂

  7. La alea zece curiozitati despre…avioane ai uitat sa-l adaugi pe-al unsprezecelea : ESTE MULT MAI GREU DECAT AERUL ! XD Prima data cand am calatorit cu avionul…am descoperit credintza …L-am descoperit pe Dumnezeu si , m-am jurat ca DACA ajung teafar inapoi la sol ma voi duce la prima biserica unde , in afara aprinderii d e lumanari , voi inalta cele mai fierbinti rugaciuni de multumire si iertare catre Cel de Sus . Asta am si facut si , cu ocazia asta am vazut si eu interiorul unei biserici din Cluj . Dracu’ stia ca-i catolica ?! Inapoi la Bucuresti insa , am mers cu gheizesul caci , n-am vrut sa-L ispitesc prea tare pe Al de Sus si de-atunci , prefer tot ce s e deplaseaza pe sol , inclusiv …. autopicioarele XD !

    1. Eu te admir mai degrabă pentru răbdarea de a călători cu trenul, în condițiile de azi. Mai bine era acu 30 de ani, cu viteză mai mare și căldură în compartiment, iarna.

  8. Absolut fain cu compania Lufthansa. Am fost nedumerit de traseu, la prima traversadă. Era Munich-Marea Nordului, Islanda, Groenlanda, Țara Baffin (Canada) Sudul golfului Hudson și o coborâre pe boardul Pacificului până la San Francisco. „Dar este cel mai scurt traseu”, mi s-a răspuns. Într-adevăr, pe o hartă cu polul Nord și emisfera boreală al tras o linie dreaptă Germania-SFO.
    Numai că mi-au stricat un laptop la control, trântindu-l pe acele tăvi de plastic.

    1. Mă bucură părerea unui om care chiar a călătorit mult cu avionul și știe despre ce e vorba. Mulțumesc și vă doresc cât mai multe experiențe de acest fel, în continuare! Dar fără incidente neplăcute.

      1. Prietene …acum singurele calatorii pe care le fac { in afara de alea in care ma trimete nevasta asa numitele …” misiuni ordonate ” XD 😀 } sunt , pana la carciuma din coltul strazii unde-mi stric mana la impins lemnele contra fraierilor care se cred mari sahisti si-napoi la domiciliu ! Cateva zeci d e metrii nu conteaza , inca am autopicioare bune caci…am facut armata la infanterie XD 😉 !

  9. Salut Petru !
    Sincer, de cand TERORISTII de toate neamurile DETURNEAZA avioane ,
    imi cam este FRICA sa ma mai urc la bordul lor ! 😦
    Dar asta-i problema trecatoare asa ca,
    pentru ca SOARELE care-ti incalzeste bland fereastra sa patrunda si in casa si inima ta,
    asculta melodiile interpretate de ANASTASIA LAZARIUC

    Weekend placut, Petru ! 🙂
    Aliosa 🙂

    1. Nu risipesc teroriștii bombele cu noi, avem noi grijă să distrugem fără aportul lor. 😀
      Mie chiar nu mi-ar fi frică să călătoresc des cu avionul, iar dacă o fi să mor „mai bine s-o fac în zbor”, după cum spuneam într-un catren. 🙂
      Mersi pentru cadou și sper să auzim numai de bine, Sandule! 🙂

  10. De câțiva ani, când îmi vizitez surorile din străinătate, numai cu avionul merg. E mult mai rapid și comod decât drumurile de vreo 24 de ore cu autocarul pe care le făceam în trecut, nu mai sunt nici eu chiar așa tânără. :))

    1. Bine că ai pe cine să vizitezi și ești mulțumită de zboruri. Nepoată-mea se teme să vină cu avionul, preferând să conducă o zi întreagă autoturismul. E drept că are multe bagaje, dar măcar o dată ar trebui să încerce calea aerului.

  11. Foarte convingător articol! Așa că, decât pe drumurile patriei, cu atâtea accidente și gropi, mai bine prin aer, cu „aeroplanul”! 😀
    Numai bine, dragă Petru!

  12. Fain articol, Petre!În ’89 am zburat prima dată şi nu mi-a fost frică, deşi m-a pus pe gânduri când au cerut atâtea date, pe cine să anunţe în caz de…Iar când am întrebat dacă ne garantează că şi ajungem la destinaţie, mi-a răspuns foarte liniştită femeia de la ghişeu că…nimeni!
    A fost o privelişte de neuitat zborul peste Carpaţi, până ce am ajuns deasupra norilor şi părea că stăm pe loc…acolo cred că am început să dau la raţe! Şi nu mâncasem tocmai pentru a nu deveni penibilă! Astfel am aflat că pentru un astfel de exerciţiu ajunge şi apa,ori sucul gastric…senzaţia e aceeaşi!
    Pe scurt: prefer trenul!

    1. Eu mă gândeam să comand ceva de băut și de mâncat în avion, fără frica de a avea senzații neplăcute. Cred că acum se zboară mai lin ca în ’89 sau măcar sunt pastile care combat răul de avion.

      1. Treaba e că am un detector foarte sensibil în stomac, sesizează cele mai mici turbulenţe, ridicările sau coborârile şi reacţionez într-un mod neplăcut! Emetiral e o pastiluţă de mare efect, totuşi prefer trenul!

      2. Îți doresc să ai parte numai de călătorii plăcute cu trenul, așa cum mi le amintesc eu pe acelea din copilărie! Poate ajungem și noi să călătorim în vagoane moderne, cu o viteză pe măsura timpurilor în care trăim. 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.