Ca să ajungi scriitor,
Ai nevoie de mult dor,
Și e o necesitate
Traiul în singurătate.
- Comment
- Reblog
-
Subscribe
Subscribed
Already have a WordPress.com account? Log in now.
Ca să ajungi scriitor,
Ai nevoie de mult dor,
Și e o necesitate
Traiul în singurătate.
racoltapetru6 
Hmm 🙂 frumos ..
Mă bucur. 🙂
Petrule, nu pot să contrazic un scriitor 🙂
Să ai o zi senină!
Mă consider mai degrabă un povestitor. De când eram copil. 🙂
Felicitări!!!
Cine are suflet bun…
Are și dor presupun😊
Cine are suflet rău… (te las pe tine…că ai talent la rime😊😊😊)
… Trăiește cu ură, zău! (altă rimă nu mi-a venit). 🙂
Mulțumiri! 🙂
Ești foarte bun!
Trecand prin intuneric si lumine,
Un scriitor cunoaste viata bine
Retras in lumea lui de litere mestesugite
Ne zugraveste lumea cu luare-aminte.
După ce ai trăit și-ai suferit,
E bine să te distanțezi de lume,
Ca să privești ‘napoi mai liniștit,
Cu înțelegere și profunzime.
Chiar mă bucur că ai mai scris versuri, să scrii mai des 🙂
Am să încerc, dar asta nu-i suficient. 🙂
Buna sa-ti fie inima Petru !!!
Frumos le zici, ca intotdeauna, ma gandesc ca dorul
te apuca din cauza singuratatii, si atunci iti vin si inspiratiile !!
Felicitari cum ne intampini, in fiecare zi cu altceva !!! 🙂
Uite că ieri a trebuit să lipsesc și nu am postat nimic. În schimb, am participat la un concurs de șah, urmat de o masă comună la restaurant. A fost bine, chiar dacă m-am clasat doar pe locul doi.
O duminică minunată, Mica! 🙂
Felicitari! Ar fi plictisitor sa iesi tot pe locul I! 🙂
Mulțumesc, dragă prietenă, dar e musai o revanșă. Altfel, tot plictisitor devine. 🙂
Mi-s dragi unele momente de singurătate (recunosc), însă nu aş permanentiza starea – m-aş plictisi doar în compania mea. ☺ Inspirație pe mai departe, Petru! ☺
Eu m-am obișnuit cu singurătatea și mi-ar fi greu acum să mai am pe cineva alături, în permanență. 15 ani de solitudine m-au călit. Spor la treabă îți doresc, la rândul meu, Cristian! 🙂
Ai dreptate la ce-ai scris ,
Eu mai am ceva de zis :
Ca sa ajungi scriitor
Ai nevoie de talent si umor, ha, ha, ha.
Tu ai slava Domnului si talent si umor, de aceia te pretuiesc prietenii, le incanti spiritul cu aceasta zestre de la Sf. Duh.
Eu aș zice că perseverența e cea care mă caracterizează cel mai mult. Dar nici de umor nu mă dezic! 😉
O duminică de toată frumusețea, Anda! 🙂
Perseverenta aduce beneficii oricui, cand trebuie sa isi aduca la lumina calitatile! 🙂
Dacă o spune un scriitor, aşa e 😉
Ca de la scriitor la scriitor. 😉
Mult dor si singuratate din cand in cand…o seara draga inimii tale , draga Petru ! ❤
Am îmblânzit singurătatea, iar acum îmi ține de urât. 😉 Toate cele bune și frumoase, dragă prietene! ❤
Sa stii ca eu cunosc o scriitoare care e singura. Oare asta o fi reteta?
Și eu cunosc mai mulți scriitori singuri. Dar există și excepții, ca întotdeauna.
Corect!
Deci am nimerit-o. 🙂
Cel putin cateva clipe de a fii singur e necesari si placut! Un weekend minunat iti doresc!:)
Câteva… adică de ordinul milioanelor, ca să ai timp să te gândești profund la nemurirea sufletului. O duminică tihnită și benefică, draga mea prietenă! 🙂
” Ca sa devii scriitor”
Trebuie sa ai talent,
Sa fii animat de dor ,
Nu o zi, ci permanent ! 🙂
Un sfarsit de saptamana cat mai placut Petru ! 🙂
Aliosa 🙂
Salut Petru !
Fiindca te-am vazut pe ici pe colo, acum la prima ora a diminetii, am trecut sa vad ce mi-ai raspuns, si ,
negasind raspunsul, plec urgent ACASA 🙂 , nu inainte de a-ti posta
ceva ce te-ar motiva in raspunsul tau, la comentul meu si,
DE CE NU 🙂
poate chiar sa te indemne sa mai treci din nou pe la mine, unde-i cald mereu si bine ! 🙂
Weekend placut PETRU ! 🙂
Aliosa.
Încă nu am ajuns peste tot, dar până la amiază recuperez și ajung la zi. 🙂 Mai ales că mi-ai vorbit de căldură, acum, când e ceață și răcoare pe la mine.
O zi de toată frumusețea, Sandule! 🙂
Asta cam asa e 🙂
Inspiratia nu vine la gramada si zgomot. Desi… uneori… m-am trezit cu ea si atunci :))
Frumoase versuri, Petru 😀
Depinde de temperamentul fiecăruia, dar eu mă simt mai receptiv în singurătate. 😉
Mulțumesc frumos, dragă prietenă! 🙂
Si eu, de cele mai multe ori 🙂
Interesante ganduri… Oare chiar e nevoie de singuratate?
Numai pentru cei care se simt bine singuri.
Pentru solitudine trebuie mult curaj.
Felicitari !
De voie, de nevoie, învățăm să fim curajoși. Mulțumiri!
Ai dreptate, Petru! Ar mai fi de spus și că în anumite momente, să le zicem critice, scrisul poate fi o terapie…