Ingrediente

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* – Doctore, nevasta mea mă înșeală pe rupte și totuși nu îmi apar nici un fel de coarne. Uitați-vă și dumneavoastră, neted ca-n palmă.
– Nu vă faceți probleme, chestia cu coarnele e numai o vorbă din popor, nu există cu adevărat.
– Uf, mi-ați luat o piatră de pe inimă, credeam că am o lipsă de calciu.

* Un tip e în spital împreună cu soția sa care este gata să nască. O ține de mână și, văzând-o suferind în timpul contracțiilor, îi spune suspinând:
– O… draga mea… te doare atât de rău… și totul este din vina mea…
– Stai liniștit… tu nu ai nicio vină…

* – E adevărat că pleci cu soacra la Paris?
– O, da. E visul ei de o viață.
– Dar nu vă știam în relații atât de bune.
– Adevărat, însă m-a convins tot spunând: ”după ce văd Parisul pot să mor!”

* Doi prieteni se întâlnesc pe o stradă din București:
– Salut, ce mai faci?
– Bine, am puțină treabă în Piața Romană.
– Păi, și ce cauți în Piața Sudului?
– Loc de parcare…

* Un bărbat e adus în fața judecătorului pentru că și-a omorât soția.
– Fapta dumneavoastră e sub orice critică. Dacă aveți intenția ca tribunalul să nu vă condamne la închisoare pe viață, trebuie să ne expuneți motive cât de cât plauzibile care să vă poată reduce pedeapsă.
– Domnule judecător, soția mea era așa de proastă încât nu am mai putut să mă controlez și a trebuit să o arunc de la balcon.
– Declarația dumneavoastră este o obrăznicie nemaiauzită și, dacă nu doriți ca jurații să vă condamne înainte să continuăm procesul, trebuie să aveți argumente cu adevărat plauzibile.
– Păi să vă povestesc. Locuim într-un bloc cu 10 etaje, la ultimul etaj, iar la parter locuiește o familie de pitici. Părinții au 1 metru, iar copiii, cel de 12 ani: 70 de cm, și cel de 14 ani: 90 de cm.
În ziua respectivă i-am spus soției:
– E teribil să fii pitic. Săracii vecini de la parter, toți sunt așa mici!
– Da, răspunde soția, sunt o adevărată specie de pirinei.
– Pigmei ai vrut să spui!
– Nu, pigmei e ceea ce are omul în piele și de la care se alege cu pistrui.
– Aia se numește pigment.
– Mă lași? Pigment e chestia aia pe care scriau vechii romani.
– Ăla se numește pergament.
– Cum poți, dragă, să fii așa de incult? Pergament e când un scriitor publică o parte din ce a scris.
– Domnule judecător, vă închipuiți că mi-am înghițit cuvântul „fragment” ca să nu mai continui discuția asta aberantă. M-am așezat pe fotoliu și am luat ziarul să-l răsfoiesc. Nici nu m-am așezat bine, că apare soția mea lângă mine cu o carte în mână și îmi spune:
– Uite dragă, asta e ceea ce scrie un scriitor și se numește carte, dacă nu aveai idee ce e aia. Ia și citește Veranda de la Pompadur.
Iau cartea în mână și îi spun ”Draga mea, asta e o carte în limba franceză, Marchiza de Pompadour, nu trebuie să interpretezi numele în română”.
– Asta e bună, dragă, îmi dai tu lecții de franceză, mie care am făcut meditații cu un vector de la facultate!
– Ăla nu se numește vector, se numește lector.
– Ești prost, Lector a fost un erou grec din antichitate.
– Ăla a fost Hector și era troian.
– Hector e unitate de măsură a suprafeței, blegule.
– Ăla e hectar, draga mea.
– Mă uimești cu incultura ta. Hectar e o băutură a zeilor.
– Ăla se numește nectar, spun eu oftând din adâncul sufletului.
– Habar nu ai, eu știu sigur că era și o melodie pe tema asta, pe care o cântau două prietene în duo.
– Nu se spune duo, se spune duet.
– Mă scoți din sărite, cum dracu de ești așa de încuiat? Duet e când doi bărbați se bat cu săbiile.
– Ăla se numește duel.
– Pe dracu, duel e gaura aia neagră din munte, de unde apare trenul.
– Domnule judecător, aveam tunel pe limbă, dar am simțit că mi se face negru în fața ochilor, nu m-am mai putut stăpâni și am aruncat-o pe geam.
Liniște în sală… Judecătorul ia ciocănelul de pe masă, lovește cu el puternic și spune:
– Ești liber, a fost un caz de legitimă apărare. Eu o aruncam deja de la Hector.

Advertisements

45 thoughts on “Ingrediente

  1. Gluma glumă, dar eu sunt rea. Le doresc tuturor chestia cu parcarea. Toți puștanii (voiam să zic puțoii) se fâțâie în mașinile imposibil de plătit la vârsta lor. Omul și mașina într-un oraș deja sufocat de țevile de eșapament. Iartă-mă Petru. Restul glumelor m-au mai potolit. Mulțumesc.

    1. Te înțeleg perfect și tocmai de aceea evit să vizitez prea des orașele mari. În Seini se mai găsesc încă locuri de parcare, mai puțin joia, când e zi de piață. Și eu îți mulțumesc pentru popas.

    1. Foarte frumoasă vizita ta, Anușka, iar dacă ți-am provocat măcar un zâmbet, mă simt pe deplin mulțumit! Zile minunate pentru toată săptămâna, mai ales că vine „mini-vacanța” de cinci zile! 🙂

  2. ONORATE NORDIST …TOATE DAR , CHIAR TOATE SUNT DE EXCEPTIE , FELICITARI DIN BUCURESTI 😀 XD XD !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  3. Seara buna ,Petru !
    EU nu o sa fiu cusurgiu,
    ca alte persoane virtuale ,
    ci o sa-ti postez un potpuriu,
    de cantece ROMANESTI populare,
    interpretate in ritm vesel si viu,
    de o ARTISTA super-tare !!! 🙂 🙂 🙂

    O seara placuta, o noapte linistita, o saptamana minunata ,
    si-apoi, o luna DECEMBRIE binecuvantata , draga prietene !!! 🙂 🙂 🙂
    Aliosa 🙂

    1. Muzica și voia bună sunt mai benefice când vin împreună, iar de la tine sunt întotdeauna pe alese! 🙂
      Tocmai potrivite pentru o dimineață de luni, fără soare, dar cu speranțe. 🙂
      Mulțumiri efervescente și salutări entuziaste, Sandule! 🙂

  4. Am plecat din maternitate, am căutat loc de parcare în Piața Sudului, am trecut peste eventuala lipsă de calciu 😊 şi am ajuns la judecător. Şi nu numai. Zâmbind. De fiecare dată. Lângă un pahar – două – cu vin. Chiar dacă e deja luni. Sau poate tocmai de aceea. ☺☺☺🍷 O săptămână cât mai bună, Petru!

    1. Coctailul de umor și vin e perfect pentru a-ți însenina ziua! O fi un vin din cel mai bun, din moment ce merge de dimineață. 😉 Eu încă mă gândesc ce soi să aleg de sărbători, ca să nu fiu din nou dezamăgit. Poftă bună în continuare și să-ți fie de bine, Cristian! 🙂

      1. 🙂 Da, am observat si eu. Acum am ceva timp sa citesc pe indelete, nu in fuga calului…cum se zice. Ma bucur ca esti mereu alaturi de mine in calatoriile mele. Te astept oricand. Sa ai bagajul pregatit pt. ca destul de curand (in limita timpului liber) vom pleca prin…Italia de Nord. Dar nu inainte de a le face o vizita spiridusilor…ca tot vin sarbatorile de iarna. Vei vedea! 😉
        Bancurile culese de tine iau de multe ori calea si spre prietenii mei care se distreaza copios. M-au si intrebat de unde le scot si le-am spus… 😉

      2. Mi-ai produs alte bucurii și curiozități, prin veștile de mai sus! Aștept, așadar, cu interes să văd despre ce-i vorba în vizita la spiriduși (o fi în Laponia?) și, de asemenea, excursia în romantica Italie. 🙂

      3. Draga prietene, sper sa nu te dezamagesc dar inca nu am ajuns in Laponia…este un vis pe care nu cred ca il voi trai aevea. Este prea…costisitor! Dar vei vedea ce incantat vei fi de spiridusii care sunt atat de aproape…nici nu-ti imaginezi…Vei vedea cat de curand! 😉 Promit!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s