7 gesturi care te ajută să ai succes

Stai drept: Dacă stai aplecat pe scaun, îți ții coatele pe masă și îți acoperi fața cu mâinile, toate acestea sunt gesturi care indică lipsa de respect. Transmit faptul că nu ești deloc interesat de ceea ce auzi. În schimb, dacă stai cu spatele și umerii drepți, vei părea mai încrezător în propriile forțe, aceasta fiind o postură care indică putere. Cu cât corpul tău ocupă mai mult spațiu, cu atât vei părea mai puternic. Nu sta cocoșat pentru că vei părea mai mic și lipsit de autoritate.

Gesticulează corect: Gesticularea exagerată îi face pe oameni să creadă că minți sau că ascunzi ceva. Pe de altă parte, gesturile deschise, cum ar fi acela de a-ți depărta mâinile în timp ce vorbești, le arată că nu ai nimic de ascuns.

Deschide brațele: Când stai cu mâinile încrucișate transmiți un mesaj clar: „Nu sunt flexibil, nu sunt de acord cu ceea ce spui”, Chiar dacă zâmbești, brațele și picioarele încrucișate nu sunt o poziție potrivită atunci când discuți cu cineva.

Nu îți atinge părul: Obiceiul de a-ți atinge constant părul, de a te juca cu șuvițele sau de a-ți aranja des coafura în timpul unei conversații este cât se poate de greșit. Indică faptul că ești o persoană nesigură, ezitantă, care nu se poate concentra. Nu îți mai atinge părul și încearcă să comunici natural.

Imagini pentru poze cu oameni care zambesc

 

Zâmbește: Deși nu este o idee bună să zâmbești chiar și când nu e cazul, un zâmbet la momentul potrivit demonstrează că deții controlul asupra situației și că poți rămâne calm indiferent de circumstanțe. Transmite despre tine că ești o persoană puternică, echilibrată, stăpână de sine.

Contactul vizual: Este una dintre cele mai importante reguli ale limbajului corpului. Un contact vizual intens poate intimida interlocutorul sau îl poate face să creadă că vrei să-i studiezi fiecare gest și cuvânt din cauza propriilor tale insecurități. Pe de altă parte, evitarea contactului vizual transmite că ai ceva de ascuns. Calea de mijloc este echilibrul. Ar trebui să ai un contact vizual cât mai natural, privind în ochii interlocutorului cu intervale de pauză.

Strângere de mână: Atunci când dai mâna cu o persoană, strângerea de mână ar trebui să fie fermă, niciodată foarte slabă. Nu este cazul să-i provoci durere, dar o strângere fermă inspiră încredere în tine și siguranță.

Sursa: „Graiul Maramureșului”

Răscruce

– Idiotule!, se răsti femeia sărind imediat de pe scaun.

Era prea târziu, însă. O parte din cafeaua fierbinte se scursese pe rochia de un alb imaculat. Bărbatul neîndemânatic se ridică și el repede, căutând să stăvilească dâra de lichid cu mâinile, în timp ce bâiguia o scuză:

– Iertați-mă, doamnă. N-am vrut… Vă rog să mă scuzați. O să vă iau altă rochie…

– Iei pe naiba, tolomacule! Trebuia să bei tu atâtea cafele, tocmai la masa mea! Nu vezi că tremuri ca un alcoolist?

Femeia nervoasă găsi câteva șervețele în poșetă și încercă zadarnic să limiteze dezastrul. Probabil că trebuia să meargă imediat la toaletă și să încerce cu apă rece, prosoape sau cine știe ce soluție, dar prefera să se descarce pe vinovatul care continua să se scuze și să se învârtă pe lângă ea.

Imagini pentru poze cu pete de cafea

Asta-i mai lipsise astăzi, în ultima zi din viață. A sperat ca măcar câteva ore să le trăiască în liniște, așezându-și gândurile în ordine și împăcându-se cu soarta. În rest, totul era pregătit până la ultimele detalii. Rochia nouă și albă, precum al unei mirese a morții, cele șaizeci de tablete de diazepam din poșetă și un bilețel de adio pentru cei care o vor găsi. Mai voise să contemple pentru ultima dată lumea, să mai simtă o dată gustul cafelei și efectul euforic al ultimelor țigări. În ciuda durerii de cap tot mai constante și mai groaznice. Curând avea să scape de ele, de orice grijă, de orice…

Ce rost mai aveau câteva luni de viață, dacă acestea veneau cu chinuri și lipsă de demnitate? Tumoarea de pe creier se mărea rapid, iar intervenția chirurgicală nu era o opțiune. Nu la prețul exorbitant de mare pe care îl cereau medicii din străinătate, pentru că în țară nu se putea face. De-ar fi muncit o viață și tot n-ar fi putut strânge atâția bani. Ea apucase să lucreze doar șapte ani, după care totul s-a prăbușit în jurul ei. Avalanșa tragediilor a pornit de la verdictul medicilor. Întâi a părăsit-o iubitul, apoi a primit preaviz de la serviciu. E drept că nici nu mai putea să lucreze ca înainte și nici nu avea puterea să poarte un dialog plăcut cu cei din jur. Durerile o făceau nervoasă și insuportabilă, astfel că a rămas singură.

Unii au aflat de problema ei și au compătimit-o, dar pe cei care au încercat să o ajute i-a îndepărtat. Nu voia mila nimănui, nu a suportat acest sentiment niciodată. Nici ea nu a avut milă de nimeni, deci era chit cu societatea. Dacă atât i-a fost dat să trăiască, atât o să fie, dar va fi cu un pas înaintea sorții. De aceea o enerva și mai mult cretinul ce-i stricase ultimul popas dinaintea marelui final. Se vedea de la o poștă că-i un provincial necioplit, venit în București pentru a-și căuta norocul sau ca să se distreze în capitala țării.

Omul scosese o batistă pe care o umezi cu apă minerală și încerca neîndemânatic să-i ștergă pata, în timp ce suporta cu stoicism epitetele deloc măgulitoare ale femeii. În cele din urmă, mai mult ca să scape de el, aceasta se duse la toaleta cafenelei. Își privi cu necaz haina compromisă, încercând să se calmeze, însă durerea de cap revenea mereu, tot mai acută. Întârzie mai mult în fața oglinzii, în speranța că tipul o să plece și o să mai poată aprinde o țigară. La reîntoarecere, constată că dorința i se îndeplinise și se așeză mai ușurată la loc. Lângă ceașa ei, observă un bilet de loterie, cu toate cele șase numere încercuite. L-o fi uitat necioplitul ăla sau l-a lăsat intenționat?

Își aprinse țigara și, în timp ce trăgea din ea cu nesaț, deschise telefonul și intră pe internet, la pagina Loteriei Naționale. Dar ce să vezi? Simțea cum o cuprind toate căldurile: biletul cu pricina era cu adevărat câștigător al marelui premiu de patru milioane de euro! Parcă nu-i venea să creadă! Se ridică în picioare și cercetă fiecare masă, poate că păgubașul mai era prin preajmă. Se precipită apoi spre ieșire și scrută cu privirea masa de oameni care treceau pe trotuar. Nu-l zări nici acolo și simțea cum mintea ei o ia razna. Ce trebuia să facă?

Putea preda biletul cuiva de la cafenea, în ideea că individul va reveni să-l recupereze. Sau mai bine să-l ducă la poliție, care ar fi putut da și un anunț. Dar dacă biletul era un fals și ea era cea păcălită? Sau… poate că era o recompensă pentru rochia pătată! Hai să fim serioși! Cine oferă atâția bani pentru o haină, oricât de bine ar arăta? Doar un nebun! Poate chiar era nebun! Doar a văzut și ea cum îi tremurau mâinile și ce comportament bizar avea. O fi mâna destinului pentru ea? Era un semn că viața ei poate merge mai departe? Se uită cu entuziasm la biletul care-i tremura în mână și zîmbi pentru prima oară de când își aflase diagnosticul.

Candidate

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* Un cuplu merge în vizită la grădina zoologică. Tot plimbându-se pe alei, văd la un moment dat cușca leului deschisă. Curioși ce se întâmplă, se uită în stânga, se uită în dreapta, căutând pe cineva care să le poată da explicații. În cele din urmă, îl văd pe îngrijitor.
– Nu vă supărați, unde-i leul?
– La leoaică!
– Și… cât stă la leoaică?
– Cam o oră.
Ea, lui:
– Auzi? Stă o orăăă!!!
– Eh, înțeleg aluzia, dar eu nu sunt leu!
Când ajung la cușca tigrului, aceasta este deschisă, așa că îl întreabă din nou pe îngrijitor:
– Și cât stă acolo, la tigroaică?
– Două ore.
– 2 oreee întregi, hmmm!!!, spune ea cu subînțeles.
– Înțeleg aluzia, dar eu nu sunt tigru!
În cele din urmă ajung la cerb și după câteva întrebări află că animalul stă la ciută doar 5 minute. Atunci el spune, răsuflând ușurat:
– Vezi, stă doar 5 minute!
– Ahaaa, răspunde ea zâmbind dulce. Am înțeles și eu în sfârșit de ce are coarne!

* Oare ce înțelege un străin care vine în România și află că:
– pe președintele țării îl cheamă Johannis
– pe șeful SRI, Helvig
– pe șefa anticorupție, Koveși
– Pe șeful ISU, Arafat?

* Principala ocupație a unei femei este… să enerveze bărbatul, tot ea să se supere și tot ea să primească scuze!

* Toți oamenii se nasc egali în drepturi. După care unii se însoară…

* De ce să îmi iau un credit de 100.000 euro pentru o casă și să plătesc 30 de ani, când aș putea să fur 100.000 euro și să stau în închisoare doar 5 ani?

* – Alcoolul distruge ficatul!
– Țigările distrug plămânii!
– Femeia distruge nervii!

* Soția către soț:
– Gata, m-am săturat! Dau divorț, iar mașinile le împărțim în mod egal. Mie Mercedesul, ție cea de spălat.

* – Cum se numește un bărbat frumos, inteligent, atent și sensibil?
– Basm!

* Un țigan vindea ceasuri la o tarabă. Vine un client și-l întreabă dacă poate încerca un ceas. Țiganul e de acord. Clientul își pune ceasul, se uită puțin la el și… o ia la fugă.
Țiganul, uitându-se lung după el, zice:
– Mânca-ți-aș! Ăsta mi l-a luat la preț de achiziție!

* În Berlin, Mohammad stă liniștit, ghemuit pe vine și scuipă pe jos printr-o gaură dintre dinți. Dintr-o dată apare o zână și spune:
– Sunt zâna social-liberal socialistă! Am venit la tine ca să-ți îndeplinesc trei dorințe!
– Uite ce dinți am în gură! Vreau să-i am pe toți și reparați!
Nici n-a terminat Mohammad să rostească aceste cuvinte, că imediat a fost promulgată legea privind tratamentul și protecțiile gratuite pentru străinii asistați social, și gura lui a început să strălucească albă ca zăpada, cu un zâmbet ca de la Hollywood.
– Mi-e dor de cele patru neveste și cei cinsprezece copii, precum și de părinți, frați și surori, și încă de părinții, frații și surorile soțiilor mele! Vreau ca noi toți să locuim într-o vilă și să avem o mulțime de bani!
Nu a terminat bine, că Mohammad s-a pomenit într-o vilă frumoasă! Pe masă era textul legii cu privire la reîntregirea familiei pentru străinii asistați social și multe chitanțe bancare cu informații despre beneficiile primite. Casa era complet mobilată și utilată cu aparatura electrică necesară, în conformitate cu Legea privind ajutorul pentru achiziționarea de mobilier și aparate de uz casnic, acordat străinilor asistați social.
Fericit, Mohammad aproape că nu știe ce să mai ceară zânei la ultima dorință. Și a rugat-o:
– Vreau să fiu un german adevărat și nu numai de cetățenie. Vreau să fiu blond, cu ochi albaștri și numele meu să fie Fritz Schulz!
Înainte de a termina de spus, toate au dispărut, iar el însuși s-a pomenit iar ghemuit și scuipând pe jos, printre dinții găuriți.
– Ce s-a întâmplat?, a întrebat-o el pe zână.
– Nu ți-e rușine, domnule Schulz, să cerșești de la stat! Trebuie să vă purtați singur de grijă! Mergi și caută-ți un loc de muncă!

Poate nu știați că…

Vidrele se țin de mână când dorm, ca să nu se îndepărteze una de cealaltă. Asta pentru că dorm făcând pluta pe spate, în apă, și ar putea fi purtate de curent, cine știe pe unde…

Veverițele plantează mii de copaci în fiecare an, fiindcă îngroapă semințe ca să aibă ce mânca peste iarnă, dar uită locul unora dintre cămările subterane, iar primăvara, semințele încolțesc.

 

Cățeii au galanteria în sânge. Când se joacă, puii masculi lasă puii femele să îi domine sau să câștige (dacă e vorba de o întrecere), cu toate că ei sunt mai puternici.

Pinguinii din specia Gentoo își pețesc jumătatea la fel ca oamenii. Doar că nu le oferă inele, ci… pietricele culese de pe plajă.

Papagalii de mare – puffini, cum îi știm unii dintre noi – nu-și fac nevoile în cuib, ci într-o „cameră” separată de locul în care stau și-și cresc puii.

În adâncul oceanelor există o specie de meduză, Turritopsis nutricola, despre care se crede că este nemuritoare. O dată la câteva luni, aceasta inversează procesul de îmbătrânire. Shin, profesor la Universitatea din Kyoto, care a studiat aceste ființe extraordinare, spune că: „Din meduze devin polipi, apoi din polipi se transformă în meduze adulte. Au făcut acest lucru de 10 ori în ultimii doi ani”.

Struții aleargă mai repede decât caii, iar masculi de struț… rag ca leii!

Tarantula poate supraviețui fără mâncare doi ani.

Vacile pot dormi în picioare, dar visează numai dacă dorm culcate.

Wombatul face caca în formă de cub! Simpaticul animal din Australia folosește excrementele pentru a-și marca teritoriul și le lasă adesea pe teren accidentat, pe vârfuri de stânci ori de bușteni. Dacă ar fi rotunde – ca în cazul urșilor Koala, de exemplu -, excrementele s-ar rostogoli și nu ar mai servi scopului pentru care au fost „plantate” acolo.

Tigri nu au doar blana dungată, ci și pielea. Iar modelul e diferit la fiecare individ în parte, exact ca o amprentă.

Puricii sar cât lungimea lor înmulțit cu 200. Dacă un om ar avea această capacitate, ar putea să sară peste… Empire State Building, de exemplu.

Sursa: e-mail

Codul bunei neveste

Calendarul „Lumea Ilustrată” era un almanah românesc plin de informații și sfaturi interesante, iar într-o ediție din anul 1934 a fost publicat „Codul bunei neveste”, doldora cu povețe adunate de la femei căsătorite, lecții despre viața de cuplu învățate pe propria piele, menite să facă mariajul trainic și bărbatul fericit.

În timp ce unele sfaturi venite din partea doamnelor căsătorite care au colaborat în 1934 la realizarea „Codului bunei neveste” sunt astăzi demodate și reprezentantele organizațiilor feministe ar putea să se facă foc și pară la citirea lor, unele îndrumări își păstrează și azi valabilitatea, dincolo de maniera umoristică în care sunt redate. Iată câteva reguli de care nevasta trebuia să țină cont în 1934 ca să se asigure că bărbatului îi va sta gândul la familie și nu va fi tentat de alte distracții:

  1. Panseul „Îți vede rochia dar nu și sufletul”, anunța câteva sfaturi referitoare la modul în care o bună nevastă trebuia să se îngrijească de felul în care se prezenta în fața soțului: „Îmbracă-te, pe cât posibil, în fiecare zi altfel. Chiar dacă garderoba ta nu e bogată, pune-ți măcar mai des alt guler, altă panglică, alt cordon sau altă fundă”. „Nu purta în casă ceea ce ți se pare că-ți stă rău când ieși în oraș”. „Dacă-ți dai cu vreo cremă pe obraz și nas, să nu te vadă decât oglinda”. „Mai toți bărbații au o aversiune de neînvins împotriva ciorapilor care nu sunt bine întinși pe picior”. „Nu făcea gargară în fața lui!” „Încă de dimineață, la cafeaua cu lapte, să te prezinți bine, îngrijită, simțită. Bărbații au oroare de femeile nepieptănate”.

2. La capitolul „Vorba multă, sărăcia omului”, nevestele erau sfătuite să-și țină în frâu pofta de a vorbi mult și fără sens: „Nu-i vorbi niciodată de pasta de dinți și de ras… sau, în orice caz, abia după prima ceașcă de cafea”. „Nu-ți turbura niciodată soțul când se rade. Pentru bărbați rasul, îmbrăcatul și celelalte analoage, constituie un act sacru, în decursul căreia nu-i place să pălăvrăgești. Chiar și bărbații cei mai joviali sunt dimineața refractari vorbei”. „Nu-l turbura când își citește gazeta”. „Deprinde-te să-l asculți, când îți vorbește ceva, chiar dacă nu te interesează”. „Nu-l sâcăi prea mult cu întrebări, fiindcă ori îți va vorbi el singur, ori nu vrea să vorbească”. „Cum i-ai prins obiceiurile și dorințele sale favorite, îndeplinește-i-le, dar fără lux de vorbe”. „Nu vorbi prea mult și amănunțit de prietenii săi, dar nici să ascunzi existența lor”.

3. Pentru că repetiția este mama învățăturii, editorii almanahului au găsit de cuviință să scrie cu majuscule, de trei ori la rând, îndemnul „ÎNVAȚĂ SĂ GĂTEȘTI! ÎNVAȚĂ SĂ GĂTEȘTI! ÎNVAȚĂ SĂ GĂTEȘTI!”, îndrumare urmată de alte câteva perle de înțelepciune adunate de la soții cu experiență: „Nu găti numai pentru „el”… ci pentru „voi””. Nu-l desgusta de mâncărurile lui favorite”. „Nu-i îngădui să se desguste de mâncărurile tale favorite”.

4. Bineînțeles, o bună nevastă era responsabilă de instaurarea unei atmosfere relaxate și vesele în familie, după cum anunța capitolul „Buna ta dispoziție e recrearea lui”. „Nu-l sâcăi prea mult! Improvizează distracții în casă, mai ales atunci când voi sunteți singurii voștri musafiri. Nu costă mai nimic și sunt întotdeauna prilej de clipe fericite în căsnicie”. „Fii întotdeauna cu douăzeci și cinci la sută mai veselă decât ai motive să fii și arată-te și față de el așa de dispusă cum obișnuiești să fii în societate”. „Învață-te să te schimbi. El îți va fi infinit recunoscător dacă va găsi la tine mereu ceva nou”. „Dă-i, cel puțin o dată pe săptămână, impresia că e burlac. Lasă-l să iasă singur și nu-l întreba unde se duce. După aceeea, el îți va povesti singur”. „Dacă are vreo pasiune inofensivă, fie că e filatelist, fie că joacă tenis, sau are mania de a „prinde” la radio diferite posturi, nu i-o lua în deșert; dimpotrivă, cântă-i în strună. Cel mai practic e să ai și tu o pasiune: aceasta animă convorbirea”. „În diferitele conflicte, nu-ți umili niciodată bărbatul, amintindu-i „Ce-ai dat” sau „sacrificat” pentru dânsul”. „Nu-i face niciodată scandal când îți spovedește o greșeală. Nu obții cu aceasta decât ca să nu-ți mai povestească cea următoare”. „Nu te indispune când găsește câte un merit altei femei. Mai bine însemneaz-o pentru tine. De obicei, e privitor la ceva ce-ți lipsește ție”. „Fii cât mai rar bolnavă!”

5. Sfaturile privitoare la viața sentimentală erau precedate de avertismentul „Prudență în consumul de desmierdări”, iar îndrumările din acest capitol probabil că le oferă o temă de gândire și femeilor măritate din ziua de azi: „Nu-l întreba dacă te iubește”. „Să nu vezi într’însul pe „bărbatul cel rău”, când ești supărată”. „Pentru orice bărbat adevărat, slujba deține locul dintâi… iubirea e secundară”. „Pentru orice femeie adevărată, iubirea e locul dintâi… slujba (sau profesiunea) e secundară. În momentele grele, să te gândești întotdeauna la aceasta!” „Nu intra în noua familie cu surle și fanfare”. „Nu-ți îngriji bărbatul astfel ca el s’o observe. Scutește-l de miile tale poveți”. „Nu prea îi place să-l îndrumeze altcineva”. „Nu dărui bărbatului tău cravate!”

6. Sub deviza „Tratament inteligent este jumătate îmblânzire”, doamnele erau sfătuite cum să-și țină bărbații în frâu oferindu-le impresia că ei sunt șefii: „Când bărbatul tău și-a și pus pălăria și pardesiul și e gata de plecare, nu-l mai opri cu socoteli, ca și cum s’ar fi întors acum acasă”. „Vorbește-i rar de bani. Numai faptul că trebuie să căștige bani îi umple destul capul, așa că nu vrea să i se mai pomenească despre ei”. „Dacă vrei să obții ceva, apelează la mândria sau vanitatea sa. Vei recolta aproape întotdeauna succes”. „Îngăduie bărbatului tău să aibă măcar odată altă părere asupra unor chestiuni ce ți se par fundamentale. Nu trebuie numaidecât să vezi într’aceasta un conflict casnic ireparabil”. „Nu-l sili să aibă legături strânse cu familiile pe care le frecventezi tu”.

Sursa: e-mail

Visuri

Stătea năuc cu biletul în mână și nu-i venea să creadă. Abia după câteva minute a realizat că e… milionar în euro! Atunci s-a revărsat într-un entuziasm nemărginit, prin strigăte de bucurie, sărituri și ridicărea continuă a mâinilor, de parcă ar fi vrut să atingă tavanul. Șase numere, toate norocoase! Se anunța la TV că există un singur bilet câștigător, desigur al lui! Extraordinar!!! Era cea mai fericită zi din viață și nu avea pe nimeni alături. Dar ce mai contează?, măcar avea timp să-și facă planuri… în intimitate. O, Doamne, ce bucurie mare!

Imagini pentru poze bilete loto

A țopăit așa până a obosit, iar inima sta să-i explodeze. Doar atunci s-a așezat și a privit încă o dată biletul atât de banal, dar atât de valoros, totodată. Visul lui de îmbogățire s-a împlinit printr-o hârtiuță ce la costat doar zece lei și care i-a adus patru milioane de euro! Acum era un om bogat și trebuia să se calmeze, pentru a judeca la rece pașii pe care urma să-i parcurgă. Pe cine să anunțe prima dată? Cu cine să sărbătorească? Cu prietenii, firește. Mereu și-au împărtășit bucuriile și necazurile, doar că acum era ceva ieșit din comun. Ar merita o petrecere pe cinste. Toți îl vor felicita și îi vor da sfaturi, chiar dacă el știa deja cum o să-și folosească banii. Sfaturi? La asta se pricep toți. De parcă el nu știa ce-i trebuie!

O să-și ia o casă spațioasă, cu cele mai moderne dotări. De fapt, o vilă impunătoare cu piscină și garaj mare. Apoi o mașină care să ia ochii fetelor și să-i facă invidioși pe bărbați. Urmează să se îmbrace în costume de la firme renumite, să-și cumpere un ceas scump și accesorii din cele mai extravagante. De asemenea, va călători în cele mai exotice destinații, având alături numai dive tinere și uimitor de frumoase. Toată lumea o să-l admire și o să vrea să fie în locul lui. Va mânca și va bea numai în restaurante scumpe: caviar, homar, trufe, șampanie, coctailuri scumpe. Televiziunile, presa, internetul vor spune povestea lui de succes și poate o să iasă chiar și o carte care să-i perpetueze memoria. Va trăi ca-n paradis, fără să mai muncească sau să-și facă griji. Doar cu gândul la cum să se distreze mai bine cu prietenii…

Prietenii?! Dar oare o să-i mai poată păstra pe aceia de care se bucura astăzi? Inevitabil, unii vor cere bani împrumut, iar când nu-i vor putea returna, se vor îndepărta de el. Alții îl vor invidia și nu-i vor mai căuta compania. La fel și vecinii sau cunoscuții. Îi era cunoscut cazul lui Laurențiu, care a moștenit o importantă avere din străinătate. După un an de zile a fost înjunghiat de un prieten, ce nu putea să-i returneze banii împrumutați. A scăpat cu viață, dar după puțină vreme s-a sinucis, se spune că din cauza stresului. Cine-i garanta lui că nu va păți la fel? Doar oameni suntem cu toții, iar ispita banului e mare.

Oare fericirea pe care o avea acum merita sacrificată pentru una iluzorie, fie ea și sprijinită pe bani mulți? De bine de rău, avea o garsonieră suficient de mare pentru un om. O mașină ieftină, dar care-l ducea unde avea nevoie. Prietenii nu erau mulți, dar buni și îl făceau atât de fericit când se întâlneau la o cafea, la o bere, la un meci! Se cunoșteau de multă vreme și se sprijineau de fiecare dată. Atâta vreme cât nu intervenea o ruptură între ei, o diferență majoră ce ar genera o prăpastie de netrecut. Merita oare acest sacrificiu?

Ca să nu mai vorbim de stresul unei averi venite dintr-o dată. Bani nemunciți, obținuți peste noapte, care se cer administrați cu calm și pricepere. Altfel te sfâșie vulturii cu experiență și fără scrupule. O fi un noroc sau o încercare a destinului? Era o dilemă pe care nu credea să o întâlnească niciodată, dar de care depindea viața lui. Era clar că nu-i va fi deloc ușor ca milionar, dar, pe de altă parte, acum își dădea seama că, de fapt, era mai fericit fără grija lor. Ce ar putea face, fără să regrete mai târziu?

Să îi doneze în scopuri caritabile? S-ar putea să se afle, iar, ulterior, ar fi avut multe reproșuri de la cei care se așteptau să primească și ei. Dar nici nu era convins că banii ar fi fost folosiți așa cum trebuie, după cât s-a văzut că se fură din aceste fonduri. Să ardă biletul? Banii ar fi rămas la agenție, iar de acolo în buzunarele celor care o administrează, deci tot hiene lacome. Nici Biserica nu era o opțiune, judecând după afacerile pe care le învârt prelații.

Biletul nu mai era atractiv, ci începea să-i ardă degetele. Toată bucuria de la început îi dispăruse, lăsându-i un gust amar, de care încerca să scape printr-o decizie. Dar care era cea mai potrivită? Cu astfel de frământări se scurse toată noaptea, lăsându-l fără vlagă, la ivirea zorilor.