Cuplurile adevărate sunt cele care nu se văd pe Facebook

Vrei de fapt să îi convingi pe alții de ceea ce ai tu nevoie să crezi

Atunci când îți afișezi relația, sentimentele, glumele, hobby-urile și activitățile pe internet vrei ca de fapt să vadă alții ceva în lumina în care vrei tu să vezi lucrurile. De fapt ai nevoie să îți creezi la nivel vizual, pentru tine și pentru ochii celorlalți, o imagine care nu coincide neapărat cu realitatea. În clipa în care apare o poză cu cina voastră romantică, nu se vede că v-ați certat înainte de a trece de felul întâi, dar tu știi că ai avut o seară specială, pentru că alegi să te uiți la poza respectivă și la cine ți-a dat like pe ea. Nu mai căuta validările celorlalți.

Imagini pentru poze cu cupluri

Aceia care postează des au predispoziții spre narcisism și chiar psihoze

Diverse studii pe grupa de vârstă 18-40 arată că predispoziția pentru sau însăși narcisismul și psihopatia sunt corelate cu numărul mare de selfie-uri. Un exces de zel pe social media arată nevoia de a fi aprobați de cei din jur. Popularitatea pe net nu e aceeași ca cea din viața reală!

Când ești fericită, nu stai pe net

Nu-i așa că mai vezi fete prin cafenele care stau non-stop cu ochii în telefon? Parcă îți inspiră compasiune, pentru că intuiești că se simt singure și plictisite. Poate fi adevărat, pentru că oamenii fericiți și mulțumiți nu au nevoie să afișeze asta și de cele mai multe ori nu au timp sau chef să stea să-și arate viața pe net.

Cuplurile care au nevoie de confirmări sunt instabile

Cel mai adesea, pentru a completa diverse lipsuri sau carențe ale relației, partenerii au tendința de a se minți în momentele neplăcute, bazându-se pe amintiri plăcute. E toxic acest mecanism, și conduce la destabilizarea cuplului. Deci pune-ți semne de întrebare dacă vezi că iubitul vrea să strângă like-uri cu poze în care îi place cum arăți.

Cei care vor să își etaleze relația pe net pun presiune pe partener

Pentru că vor să fie siguri că relația lor este cel mai important lucru din viață, anumiți parteneri se laudă efectiv cu armonia romantică pe care o trăiesc. Acesta este un semnal de alarmă și poate anticipa apariția geloziei, a crizelor de atenție sau a obligațiilor și așteptărilor pe care un partener le adresează celuilalt. Nu zice nimeni să nu pui o poză simpatică din când în când, dar amintește-ți că viața reală e mai importantă decât interfața de pe internet, mai ales când vine vorba de tine și de iubitul tău.

Sursa: Graiul Maramureșului

Advertisements

71 thoughts on “Cuplurile adevărate sunt cele care nu se văd pe Facebook

  1. Adevăr pe care îl observ şi eu, zi de zi. Din păcate facebook ne-a invadat vieţile mult prea mult, mai mult decât ne place să recunoaştem. Şi unde ne simţim mai bine, decât acolo?… Glumesc, desigur.

    1. După părerea mea (și nu numai), ar trebui predate ore și făcută o educație pentru internet, de pe băncile școlii, așa cum se face pentru circulația rutieră. Navigarea fără limite și fără discernământ a făcut deja prea multe victime, mai ales pe facebook.

  2. Foarte de acord cu majoritatea argumentelor… ca si-n viata de zi cu zi, un echilibru se impune in toate , inclusiv in folosirea internetului … problema este daca reusim sa constientizam momentul cand exageram in detrimentul realitatii ! O zi faina sa ai, draga Petru ! 🙂

    1. E nevoie „doar” de voință și educație. Și mie îmi place foarte mult înghețata, dar reușesc să mă abțin la una sau maxim două. Dar nu în fiecare zi. 😉 Sănătate bună și veselie multă, dragă prietene! 🙂

  3. Buna ! Petru
    Adevarat ce scrie in articol ,am cont pe fb dar ,niciodata nu mi-am pus poza de-a mea sau familie pe fb ,nu cred ca e necesar sau obligatoriu aceasta imagine ,insa eu intru pe fb dupa imagini si jocuri 🙂 in rest mai servesc cate o cafeluta virtuala la pagina mea ptr. prietenii care au fost pe blog si multi au ales calea fb-ului unde isi posteaza pozele ,eu nu .
    Chiar cineva care ma stie si cum arat m-a intrebat ca de ce nu pun poza cu mine ,i-am raspuns ca nu doresc acest lucru ,ca nu ma simt vedeta 🙂
    Sa ai o zi cum ti-o doresti 🙂

    1. Nici nu e nevoie de poze, atunci când sufletul ți-e transparent și vorbele ți-s frumusețea necesară pentru a fi o prietenă de nădejde. Desigur că-i bine să ai și aici o experiență în a desușli cine poate fi cu adevărat în spatele cuvintelor.
      Fotografiile personale prea insistente sunt adesea o mască în spatele se pot ascunde multe lucruri pe care n-am vrea să le vedem. Să fii mereu frumoasă, așa cum ai arătat că ești, Anușka! 🙂

  4. Te-ai amarat sa tastezi atata poliloghie cand era suficient doar …TITLUL si , chiar nu mai era nimic de demonstrat . Ai dreptate nea Petre pentru simplul motiv ca , daca este vorba despre un cuplu adevarat { chiar nu conteaza daca-s de aceleasi sex sau nu 😉 }…aia n-au timp pentru FB , nu le-ajunge timpul , tot timpul din lume , nici pentru ei . Cel putin cat sant inca tineri ca dupa aia….. 😡 😡 😡

    1. Și eu îi dau dreptate celui (celei) care a scris articolul în singurul cotidian la care mai sunt abonat. (Oare de ce am impresia că mă laud cu asta?). De fapt îmi aduce poștășița și revista TvMania, că-i musai să știu și programele din televiziune. Pe de altă parte, trebuie să fiu bucuros că nu am cunoscut încă, prin aceste părți, vreun cuplu din același sex, la care băteai apropoul. „Nu că ar fi ceva greșit”, cum se zicea într-un serial din Senfield, dar nici normal nu e, cum susțin și eu. O seară bună, nea Marian!

  5. Unii oameni își trăiesc mai mult viața online: facebook, instagram etc. decât în viața de zi cu zi. Totuși trăim în era tehnologiei, facebook-ul ne-a invadat viața. Atâta timp cât facebook-ul nu devine o obsesie nocivă, e bine. Facebook-ul poate fi interesant și are și părțile lui bune dacă știi să-l folosești. Am scris și eu un articol despre facebook acum ceva timp și despre obsesia oamenilor față de el. Articolul poate fi citit aici: http://www.ganduriledintrepagini.com/obsesia-numita-facebook/#like-1021

    1. Firește că-ți dau dreptate. Orice depășește limita bunului simț sau a capacității de ingerare intelectuală fără repercursiuni nocive, e benefic și binevenit. Mersi mult pentru link-ul la obiect! 🙂

  6. Nea Petre , aseara mi-a fost nitzel rau { sa-mi traiasca …. prostata 😡 😡 😡 } asa incat , la ceas de seara , am intrat la dumneata in camara si…m-am delectat cu postarile dumitale mai vechi . Nene….bune rau XD XD XD ! Intrebare : cine-i Simona Catrina pe care-o dai drept autoare la ” Minciuna are picioare scurte , amanta are picioare lungi ” si , celelalte pe aceeasi tema ? Absolut toate d e bun gust si evident ….exceptionale !Pe moment am crezut ca esti undercover asa incat…fa-ti pomana si da din casa 😉 sa ma lamuresc si eu .

    1. Mă simt onorat pentru vizita în trecutul scrierilor mele, deși nu mă mândresc îndeajuns cu calitatea lor literară, fiind la începutul experiențelor de acest gen. Pe unele chiar m-ar bate gândul să le șterg din istoric, dar cred, totuși, că n-ar fi corect față de mine, în primul rând. Astfel pot să văd dacă am evoluat sau nu. 😉

  7. Total de acord cu titlul dat de tine Petru, inspirat din “Graiul Maramuresului”!!! Eu nu am FB, sunt rugata sa-mi fac, am promis !! Am vazut la copii, este interesant sa urmaresti, mai ales ca acum, am vazut ca discutiile acolo se poarta, cele bune si cele rele !!!
    O zi de miercuri plina de inspiratie !!! 🙂

    1. Adevărul e că titlul din „Graiul Maramureșului” l-am păstrat, pentru că era la obiect și trebuia să fiu cinstit. 😉
      Deci de aceea nu te găsesc eu pe facebook, pentru că nu ai cont! 😉 Nici eu nu stau mult pe acolo, dar trec să-i verific pulsul. 🙂
      O seară de joi, cel puțin la fel de frumoasă ca pe la noi, dragă Mica! 🙂

  8. Până la un punct sunt de acord. Aș merge chiar mai departe și aș spune că aceste platforme, și în special Facebook-ul, devin de multe ori spații de exhibiționism, fără a generaliza, desigur, dar nu pot să nu remarc abundența de idei și de texte, șansa de a schimba păreri și de a te informa, de a cunoaște locuri și persoane. Cu siguranță aceste platforme de comunicare au contribuit, de la apariția lor și până acum, la distribuirea a tot atâta conținut cât tot ce s-a creat în toată istoria omenirii. Sigur că e discutabilă calitatea textelor, dar asta ține de capacitatea noastră de selecție. Ce mă supără pe mine la Facebook este lipsa comunicării reale (paradoxal). Nu de puține ori observ în listingul de conversații stickere animate în loc de cuvinte.

    1. Și eu sunt perfect de acord cu ceea ce spui, după punctul despre care vorbești. Deducem că facebook-ul e o altă junglă, în care fiecare dintre noi poate deveni victimă, dacă nu cumva e un prădător. Totul e posibil, în spatele unor fotografii care te pot înșela prin farmecul lor.

    1. Cine nu are trecere în anturajul real, îl caută pe cel virtual. Dacă vrea neapărat să fie apreciat prin felul în care arată el (ea) sau partenerul. 😉
      Eu mă bucur când o prietenă ca tine îmi citește și comentează scrierile pe care le postez. Pentru care îți sunt recunoscător, Maria! ;
      Seară bună și ție!

      1. Mno, adevăr grait-ai !
        Petru, criteriile după care îmi aleg/accept prietenii , nu au nici o legătură cu aspectul fizic. Rezonez cu oamenii veseli, spirituali.
        Cu drag,
        Maria 😊

  9. Se zice ca daca nu ai pagina de facebook, nu existi! Gresit! Existi chiar poate mai bine…asa cum omenirea a existat pana la fb si sunt atatia care “rezista” pe baricade fara el. 😉 Eu marturisesc ca am dar nu ma omor dupa acest mod de viata…virtual. Prefer socializarea reala, prieteniile reale! 😉 Facebook este in opinia mea doar un alt mod de a comunica, de a te informa…de multe ori gresit…dar nu este singurul! Ramane la alegerea fiecaruia dintre noi cat/in ce fel ajungem sa socializam/comunicam pe aceasta retea online…astfel incat sa nu inceapa sa ne dauneze grav la sanatate! :)))

    1. La felul minunat în care îți trăiești viața, nu mai ai nevoie de pagină de facebook, decât doar pentru a transmite și altora senzațiile deosebite pe care le trăiești în călătoriile pe care le faci. Poate că așa îi scoți pe unii din letargia internetului și îi aduci în viața atât de fascinantă a excursiilor. Oamenii au picioare pentru a le folosi din plin! 😉

      1. Adevarat graiesti, morosene! 😉 In general pun pe fb. poze din calatorii cu ceva explicatii si link-uri spre articolele mele de pe blog….sa simta si prietenii mei bucuria de a calatori si sa ii fac sa cunoasca locuri minunate, sa-i determin sa fuga de acasa ori de cate ori pot! Cu asta ramanem din viata : amintiri, cunoastere si multa, multa frumusete planetara… In rest? mai “socializez” din cand in…gand in graiul tastelor…si ma mai distrez de una, de alta! Este un mod de a ma relaxa…dar fara sa exagerez!
        Seara minunata tuturor si viata live cat mai reusita!

      1. Salutare, prietene din sudul țării, pe unde curge Dunărea dătătoare de viață și ocrotitoare de neam! 🙂
        Mii de mulțumiri pentru doina lui Eminescu, atât de plăcută și de nostalgică, pe care am apreciat-o mereu în interpretarea Doinei și lui Aldea Teodorovici. 🙂
        Seară bună și sănătate cât încape, Sandule! 🙂

      2. Te-am așteptat să treci Carpații,
        să vezi DUNĂREA în strai de SĂRBĂTOARE ,
        să guști SCRUMBIA și cârnații,
        și s-aplauzi dansurile populare ……………………….
        Weekend plăcut ! 🙂
        Aliosa .

  10. Sunt persoane dragi noua cu care nu ne putem vedea,e bine daca vedem ceva despre ei si stim cum sunt!Restul ….! O seara frumoasa iti doresc!:)

  11. De acord cu tine. Nevoia asta de a afișa totul cade uneori în penibil. E util fb-ul, atâta timp cât îl folosești cu măsură. Părerea mea. 🙂

    1. Ca să parafrazez o zicală: concepție la concepție, cu bucurie! Faptul că nici nu știu cum arăți, deși ai pagină de facebook, îți dă un farmec în plus! 🙂

      1. Pentru că sunt o voce. Pagina mea de fb e o prelungire a blogului. Nu am dependență de fb și nici nu îmi doresc promovarea mea personală. Dacă sunt citită, eu sunt fericită. Nu cred în afișarea vieții pe fb sau blog. Sigur că e imposibil să nu te dezvălui scriind, iar pe blog am secțiunea Jurnal, însă concepția mea în viață este că totul e bine cu o oarecare măsură. 🙂

    1. Bună seara, deja, și iartă-mi întârzierea, Anușka! A fost o piață îndelungă, după care a urmat o vizită a unui prieten și a surorii mele. Măcar joia am și eu parte de companie. Toate cele bune și frumoase, dragă prietenă! 🙂

  12. Foarte interesant articol! Din păcate, este prea mult „virtual” în viețile oamenilor și mult prea puțin din viața adevărată, reală. Ajungem să ne refugiem în aceste spații virtuale și nu mai reușim să ne întâlnim cu prietenii de-adevăratelea, față către față, să râdem, să glumim, să ne simțim bine împreună, la o cafea, la o bere, la un grătar, așa cum oamenii reușeau mult mai bine pe vremuri, când nici nu visam la internet și facebook. Au și acestea avantajele lor indiscutabile, dar excesul ne transformă în altceva decât ar trebui…
    PS. Într-o duminică am fost cu familia la o terasă, să ne mai recreem după o săptămână agitată. Mesele erau pline, dar…. fiecare butona telefonul și era așa o tăcere între oameni…. 😦

    1. Sunt sigur că nu e cazul tău, mai ales când văd ce imagini frumoase realizezi la ieșirile tale în cadrul naturii. Ne dai tuturor un exemplu și ne mobilizezi în a ieși și admira frumusețile cu ochii noștri. E drept că eu sunt mai refractar și prefer mai mult să mă uit la câte un film pe HBO sau pe CINEMAX, dar tot apreciez gestul tău. 😉

  13. E foarte important The Facebook. Mă ajută enorm în munca mea. Oricât ai fi de vigilent, nu ai cum să fii peste tot , dar sunt sutele, miile de “prieteni” care văd, aud, află ceva şi postează şi astfel reuşesc să fiu la curent cu tot ce se întâmplă! Sunt oameni politici, din administraţia locală sau din deconcentratele pe care n-ai putea să-i tragi de limbă altfel. Şi aşa trebuie să le scrii pe pagina personală că au un mesaj, ca să-l citească! Economisim timp prin a putea ţine legătura cu un grup întreg de “prieteni”…Ca să scurtăm, nici în acest caz nu putem generaliza. Fiecare lucru la timpul lui, cu rostul lui şi fără exagerare!
    Tot la fel de bine am putea vorbi de bloggeri…Şi scrisul pe blog îţi ia timp, te duce într-o lume virtuală…şi ce să mai zicem de prietenii care nu au chip, nu au nume…Am doi astfel de prieteni şi ţin mult la ei, (potecuţă şi castanman) deşi habar n-am cum arată, câţi ani au sau cine sunt. Deci…am putea dezbate problema pe larg!
    Să ai o seară faină, Petre!

    1. Tu abordezi latura utilă a facebook-ului, care te ajută în profesia de jurnalist și blogger. E cu totul altceva decât atunci când cineva stă ore în șir pe site pentru a-și număra like-urile și a dialoga cu vecinul de bloc. Ceea ce nu se prea face pe bloguri, unde încercările literare și fotografiile de bun gust sunt prioritare.
      Weekend de toată frumusețea, Erika!

      1. Îţi mulţumesc, Petre! Weekendul înseamnă finalizarea articolelor şi duminică (după-masă) verificarea ediţiei ce apare luni pe tarabe. Weekendul e frumos dacă îmi ies articolele şi dacă arată acceptabil ziarul. I do my best, cum zice românul modern, dar nu depinde doar de mine produsul finit. Am simţit după ce am dat click pe “trimite”, că lipseşte ceva din mesajul meu, dar ştiam că tu vei înţelege exact ce am vrut să spun. Cei de faţă se exclud … cunoşti zicala! Aşa cum şi pe facebook găsim specimene rare, tot aşa sunt şi auto- intitulaţi bloggeri, despre care nu vorbim acum, ca să nu ne stricăm weekendul. Cât despre prieteni…nu cred că trebuie să-ţi repet: eşti cel mai vechi şi fidel prieten cu chip şi nume care mă critică la nevoie, îmi vrea tot binele şi mai ales mă acceptă, aşa cum sunt, printre prietenii săi. Numai bine bine, don Pedro!

      1. Sunt si persoane in varsta care nu inteleg ca ar trebui sa fie mai discrete. Cel care se uita la imagini nu se uita la cel din poza ci la ce e in jur, cu ce e imbracat, unde a fost, ce a mancat etc. Tinerii sunt un pic diferiti de adulti, insa riscul mare in cazul lor este traficul de persoane. Cred ca soluția nu e sa li se interzică accesul pe fb, insa ca parinte, eu mi-as invata copilul sa folosească fb.

    1. Bună dimineața, pe cât ți-e de bună și cafeaua, Anușka! Mai ales că-i servită într-un cadru atât de îmbietor încât aș zăbovi ore întregi la taifas. 🙂

  14. Din păcate, este adevărat tot ce ai scris aici. Cunosc persoane care se simt fericite din cauza like-urilor sau aprecierilor de pe internet, deși în viața de cuplu sunt niște nefericiți.

    1. Poate că și iluzia fericirii ar fi suficientă, dacă nu s-ar sparge ca o bulă de săpun, proiectându-ne dintr-o dată în realitatea pe care am încercat s-o evităm.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s