Mi s-a facut dor de copilarie. De dealurile pline de tufe cu mure si zmeura, si de padurile pline de ciuperci. Binecuvantati sunt cei ce inca le mai au prin preajma! 🙂
O zi frumoasa!
Eu n-am văzut pădurea în copilărie. Dar inspiram mirosul ei de fiecare dată când tata venea cu câte un coș din cele mai diferite ciuperci. Fiecare exemplar sau buchet cu câte o poveste aparte. Săru-mâna pentru vizită, Simona! 🙂
Ce amintiri frumoase mi-ai trezit. Mergeam pe deal după mure, era o tufă pe lângă casa bunicilor, bunica avea zmeură-n grădină. Şi mergeam şi după frăguţe. Acum le iau congelate din hypermarket…
Dar frăguţe nu am mâncat anul ăsta, oare se mai găsesc? 🙄
Și noi am avut zmeură în grădină, de ne zgâriam binișor până culegeam fiecare fruct copt. Acum cumpăr câte o caserolă cu 8 lei, din piață. Frăguțe nu am văzu de mulți ani.
Fragutele sunt amintirea copilariei mele, iar acum trei zile le-am descoperit in gradina unei cunostinte si m-am infipt cu picioarele intre frunze retraind momentele copilariei: fix acelasi gust! 🙂
O incantare, pozele tale!
Fructele de pădure ne redau amintirile prin gusturi nealterate, spre deosebire de fructele și legumele cultivate. De aceea le caut și eu mereu, deși sunt mai greu de găsit în piața din Seini. Mai ales frăguțele. 🙂
Sunt o norocoasa! Le-am gasit in gradina si le-am cules cu mainile mele 🙂
Cele din piata nu au acelasi gust, am renuntat de mult sa le mai caut pe la comercianti 😉
Meriți să ai noroc, și nu numai la frăguțe! 🙂
Serios??? M-ai facut curioasa, Petru 🙂 oare despre ce vorbesti?
Un berbec fara noroc, e un berbec fara cornite 😉
… și la zmeură, la afine, la prieteni, în iubire… Tot ce-ți dorești! 🙂
Multumesc, Petru! 🙂
La fel si tie, OM Bun!
Am avut norocul să mănânc din toate aceste daruri, fie la pădure sau pe prundul gârli, o parte din ele cresc acasă. Bureţii îi cunosc foarte bine, ultimi ăia roși nu sunt comestibili. Numai de bine, Petru!
Era de de la sine înțeles să fi fost familiarizat cu astfel de fructe, la ce copilărie zburdalnică ai avut, plus locurile pitorești în care ai crescut. Eu nici astăzi nu îndrăznesc să prepar ciuperci fără să consult pe cineva care le cunoaște bine. O zi de toată frumusețea!
O parte din concediile noastre le-am petrecut in Valea Jului (Petrosani, Uricani), iar din fructele padurii de toate am adunat si cumparat (Campul lui Neag), cel mai mult aduceam zmeura , cate doua galeti, ce timpuri ??? Cu ciupercile nu ma pot lauda, am adus acasa , dar in general am o teama, doar galbiori murati pusi de prieteni !!!
O zi cu putina racoare draga Petru !!! 🙂
Gălbiorii, iuțarii, pitoii și creasta cocoșului erau favoritele mele în copilărie. Ultimul fel nu l-am mai văzut de mult, dar îmi amintesc că era tare gustos, după cum îl prepara mama.
Răcoarea a venit ca un cadou mult râvnit, dragă Mica! Îți mulțumesc pentru urare și sper să fii răsplătită ca atare! 🙂
Adevarate minunatii de la MAMA NATURA…iar daca sunt din padure culese(nu stiu ciupercile din poza cum sunt)…negresit trebe papate ! O zi faina sa ai ,draga Petru ! 🙂
Eu sper că enunțul de pe Google să fie real, deci recolta să fie naturală, din pădure. Doar că, în ziua de azi, nici pădurile nu mai sunt ceea ce au fost. Seară răcoroasă, că-i mai sănătoasă, dragă prietene! 🙂
Încă nu, poate mâine 😀 La mulți ani, Petru, tot ce-ți dorești să se împlinească, cu voia Celui de sus! 🙂
Mulțumesc mult!
In anii de până in 1970 la Seini se cultivau capsuni. In gara era un centru Fructexport renumit. Intr-o vara am lucrat si eu acolo ca zilier…Căpsuni bune ca acolo n-am mai mâncat….Responsabilul se numea Medan, era invalid la un picior; a fost printre primii mei sefi…
Părinții mei au făcut parte din cultivatorii de căpșuni, iar eu aranjam fructele în caserole, pentru export. Cred că am l-am auzit pe tata vorbind de Medan, căruia îi preda câte un căruț-două de căpșuni pe zi. Bani frumoși ieșeau din asta, pentru cine era gospodar.
Amintiri din copilarie ,numai ca eu am mancat numai alune in tabara la Izvoarele ,in rest am cumparat ca sa mananc din minunatiile de fructe ale naturii 🙂
Seara racoroasa sa ai Petru !
Alunele culese direct din pădure mi-au plăcut foarte mult. Aveam un coleg de școală din Săliște, care primea adesea câte o traistă cu astfel de trufandale. Atunci ne ospătam pe săturate. 🙂
Zi frumoasă, Anușka! 🙂
Da Petru am incarcat o traistuta si am adus si acasa la parinti ,eu fiind singurul copil
Cu exceptia trufelor { cine dracu este atat d e nebun incat sa le manance el si neamul lui cand costa … cat costa ? } , ciupercile din ambele imagini sant OTRAVITOARE !!! Cat de frumoasa poate fi moartea cateodata …. Pe Ion Tiriac sau macar pe Adian Nastase nu-i intalnisi in cale prin padurile pe unde haladuisi ? Parca nu-mi vine a crede ca nu mai exista picior de urs pe-acolo pentru ca sa-si incerce boss-ii noile carabine !
Tocmai pentru că-s atât de scumpe sunt atât de căutate trufele, de oameni cu câini dresați pentru așa ceva. Unii chiar s-au îmbogățit din asta. Recunosc că nu mi-am permis să le gust, mă mulțumesc cu o tocăniță de pitoi. 😉
Ce amintiri frumoase din perioada copilăriei mi-au trezit fotografiile tale atât de viu colorate. Cu excepția acestor ciuperci (necomestibile), de toate culegeam de la minunata noastră pădure : fragi, coacăze, mure, coarne, măceșe, alune, merișoare acre, bureți (de sezon) și bineînțeles flori( ghiocei, mărgăritar, iasomie). Mulțumesc de această teleportare în copilărie! La mulți ani(mâine)de ziua numelui ce-l porți, dragă Petru!
Imi plac murele, zmeura, sunt foarte bune pentru sanatate, insa la buzunar ne strange. Noroc cu cei ce locuiesc la tara si se pot bucura de ele. Din pacate, eu ma pot bucura cumparand cate putin.
O seara placuta!
Bună dimineața și o zi minunată!
Câte puțin din toate e mai sănătos la trup, și mai recomandat la buzunar. Plus că pare și mai bun, dacă nu ne săturăm de ele.
Era frumos cand am putut colinda in paduriile de la noi, fructele si ciupecile erau la mare cautare, acuma de teama ursiilor amintiri,ce sa faci,pacat! O seara minunata iti doresc!:)
Iese ursul din pădure,
Că nu mai găsește mure,
Braconierii îl vânează
Însă tot Martin punctează.
Pe la voi e periculos să-i iei mâncarea ursului de la gură, dar prin părțile noastre nu prea ne întâlnim cu jivine. Oricum, lasă-i pe curajoși să se aventureze, iar tu bucură-te de savoarea fructelor luate din piață. Poftă mare, dragă Gabi! 🙂
Nea Petre , am stat pana la ora asta { obligat si d e caldura sufocanta fireste } pentru a putea fi primul dintre cei ce-ti bantuie blogul care , sa-ti ureze MULTA , MULTA SANATATE …in contul zilei onomastice 😉 . Iti urez SANATATE , FERICIRE , si….iar SANATATE caci , prin Bucuresti asa se-aude ca-i mai buna decat orice alt bun sau…bunaciune 😉 . SANATATE STIMATE NORDIST !!!
Mulțumesc cu ceva întârziere, dar cu aceeași intensitate, nea Marian. Aseară am beneficiat de o vizită și nu am apucat să răspund tuturor urărilor. Îmi cer scuze și sper că nu s-a supărat nimeni. 🙂
LA MULTI ANI ! Petru , prieten drag ❤
Sa ai parte de sanatate, multe realizari si sa te bucuri de aceasta zi frumoasa mereu! La multi ani, de ziua numelui!
Aici m-ai nimerit, știi cum? În centrul centrului preferințelor culinare. Am mâncat tone de berries, de fapt la micul dejun sunt literă de lege. Iar ciupercile, alunele, măceșele… tot ce e mai bun pe planeta gustului meu.
La mulți ani, Petru! Să fie așa cum îți dorești! Totul. 🙂
M-am gândit eu că multă lume rezonează ca mine la gustul nealterat al fructelor sălbatice. Mă bucur că ești una dintre cele mai mari consumatoare, fapt care îmi dă un imbold în plus spre a le căuta. Știi tu ce-i sănătos! 🙂
Gânduri bune și urări în consecință!
Bună dimineața Petru ! 🙂
ADOR fructele de pădure ! 🙂
Ți-ai făcut de Ziua Onomastică,
cel mai frumos CADOU virtual,
o PAGINĂ deosebit de rustică,
și-o masă cu un desert colosal ! 🙂
La Mulți Ani cu Sănătate PETRU !!! 🙂 🙂 🙂
Aliosa ! 🙂
PS ! 🙂
Grăbit ca-ntotdeauna, am uitat acasă CADOUL de Ziua Ta Onomastică așa că,
am dat fuga-fuguța la mine ca să-l iau spre a-l posta la bună vedere ! 🙂
La Mulți Ani cu Sănătate, Petru ! 🙂
O zi de vis alături de invitații tăi ! 🙂
Aliosa ! 🙂
PSS !!!
Pagina de față mi-a plăcut atât de tare
încât am dat REPUBLICARE
pe My Blog http://amintiriamintiri.wordpress.com/
pentru ca ,stând în șezlong,
sa mănânc FRUCTE de PĂDURE
în aceste clipe dure
pentru NEAM și ȚARĂ,
când , CANICULA de-AFARĂ,
face câmpul să îl doară ,
de căldura ce-l doboară ! 😦
Aliosa.
Gentil ca întotdeauna, mi-ai făcut și această zi mai frumoasă prin urări, aprecieri și cadoul minunat, Alioșa! Îți mulțumesc pentru toate și îți transmit alese urări pentru un weekend benefic și binecuvântat! 🙂
Ușa mea este mereu deschisă, la propriu și la figurat, Crina! Chiar dacă nu am azi ciuperci, se găsește un păstrăv prins din izvoarele muntelui și preparat pentru ziua de Sf. Petru. 😉
LA MULȚI ANI, dragă Petru, cu ocazia zilei onomastice! Multă sănătate și numai bucurii îți transmitem cu drag și de pe meleagurile târgoviștene! Și să ne întâlnim cu bucurie pe „câmpiile blogosferice” mulți ani și de-acum încolo.
Numai bine! 🙂
Pare că am sosit la sfârșitul festinului cu fructe de pădure… Las și eu urarea mea, alături de cele ale mulților tăi prieteni, Petru: La mulți ani, să ne citim sănătoși! 🙂
Fructele de padure sunt cele mai sanatoase si recomandate la diete. Un sfarsit de saptamana cu racoare sa ai spor la scris Petru draga ! ❤ La mine-n Bucuresti parca sunt la oala cu presiune pusa, oare or fi aflat ca sunt batrana ❓ ha, ha, ha.
O să fie o zi de foc, mai ales pe la tine, Anda. Îți doresc să găsești cele mai eficiente și benefice soluții pentru a trece cu bine peste ea și peste cele care vor mai veni! Doar acum a început luna lui cuptor.
racoltapetru6 
Ciupercile din poza sunt comestibile? Din fructele de padure ai omis ursii, vulpile… 😉
Ultimele ciuperci nu-s comestibile, dar sunt foarte fotogenice. 😉 Ursul, vulpea, lupul, mistreții… ar merita o ședință foto separată. 🙂
Mi s-a facut dor de copilarie. De dealurile pline de tufe cu mure si zmeura, si de padurile pline de ciuperci. Binecuvantati sunt cei ce inca le mai au prin preajma! 🙂
O zi frumoasa!
Eu n-am văzut pădurea în copilărie. Dar inspiram mirosul ei de fiecare dată când tata venea cu câte un coș din cele mai diferite ciuperci. Fiecare exemplar sau buchet cu câte o poveste aparte. Săru-mâna pentru vizită, Simona! 🙂
Ce amintiri frumoase mi-ai trezit. Mergeam pe deal după mure, era o tufă pe lângă casa bunicilor, bunica avea zmeură-n grădină. Şi mergeam şi după frăguţe. Acum le iau congelate din hypermarket…
Dar frăguţe nu am mâncat anul ăsta, oare se mai găsesc? 🙄
Și noi am avut zmeură în grădină, de ne zgâriam binișor până culegeam fiecare fruct copt. Acum cumpăr câte o caserolă cu 8 lei, din piață. Frăguțe nu am văzu de mulți ani.
Fragutele sunt amintirea copilariei mele, iar acum trei zile le-am descoperit in gradina unei cunostinte si m-am infipt cu picioarele intre frunze retraind momentele copilariei: fix acelasi gust! 🙂
O incantare, pozele tale!
Fructele de pădure ne redau amintirile prin gusturi nealterate, spre deosebire de fructele și legumele cultivate. De aceea le caut și eu mereu, deși sunt mai greu de găsit în piața din Seini. Mai ales frăguțele. 🙂
Sunt o norocoasa! Le-am gasit in gradina si le-am cules cu mainile mele 🙂
Cele din piata nu au acelasi gust, am renuntat de mult sa le mai caut pe la comercianti 😉
Meriți să ai noroc, și nu numai la frăguțe! 🙂
Serios??? M-ai facut curioasa, Petru 🙂 oare despre ce vorbesti?
Un berbec fara noroc, e un berbec fara cornite 😉
… și la zmeură, la afine, la prieteni, în iubire… Tot ce-ți dorești! 🙂
Multumesc, Petru! 🙂
La fel si tie, OM Bun!
Am avut norocul să mănânc din toate aceste daruri, fie la pădure sau pe prundul gârli, o parte din ele cresc acasă. Bureţii îi cunosc foarte bine, ultimi ăia roși nu sunt comestibili. Numai de bine, Petru!
Era de de la sine înțeles să fi fost familiarizat cu astfel de fructe, la ce copilărie zburdalnică ai avut, plus locurile pitorești în care ai crescut. Eu nici astăzi nu îndrăznesc să prepar ciuperci fără să consult pe cineva care le cunoaște bine. O zi de toată frumusețea!
Fotografia cu fructe roșii mi-a adus aminte de “coarnă” și de pădurea de stejar. Mulţumesc, Petru!
Doar de bine să auzim!
Culoare, frumusețe, bogăție,sănătate;miracolul din natura. Sa profitam din plin. O zi plina de culoare si frumos!
Ești familiarizată cu ce e frumos și sănătos. Doar le găsim mereu când intrăm la tine, Ane. 🙂
Mmmm, ce de bunătăți! De ciupercuțe mi-e teamă, nu par comestibile nici chiar cele din primele două imagini. Zi minunată! 🙂
Primele sunt trufe, o sursă de avere pentru căutători și un deliciu pentru nababi. Sănătate și bunătăți de toate! 🙂
O parte din concediile noastre le-am petrecut in Valea Jului (Petrosani, Uricani), iar din fructele padurii de toate am adunat si cumparat (Campul lui Neag), cel mai mult aduceam zmeura , cate doua galeti, ce timpuri ??? Cu ciupercile nu ma pot lauda, am adus acasa , dar in general am o teama, doar galbiori murati pusi de prieteni !!!
O zi cu putina racoare draga Petru !!! 🙂
Gălbiorii, iuțarii, pitoii și creasta cocoșului erau favoritele mele în copilărie. Ultimul fel nu l-am mai văzut de mult, dar îmi amintesc că era tare gustos, după cum îl prepara mama.
Răcoarea a venit ca un cadou mult râvnit, dragă Mica! Îți mulțumesc pentru urare și sper să fii răsplătită ca atare! 🙂
Adevarate minunatii de la MAMA NATURA…iar daca sunt din padure culese(nu stiu ciupercile din poza cum sunt)…negresit trebe papate ! O zi faina sa ai ,draga Petru ! 🙂
Eu sper că enunțul de pe Google să fie real, deci recolta să fie naturală, din pădure. Doar că, în ziua de azi, nici pădurile nu mai sunt ceea ce au fost. Seară răcoroasă, că-i mai sănătoasă, dragă prietene! 🙂
Hm, arată delicios fructele de pădure, trebuie să cumpăr și eu. Zi frumoasă!
Sper că ai avut târg bun și poftă mare la ele, Suflețel! 🙂
Încă nu, poate mâine 😀 La mulți ani, Petru, tot ce-ți dorești să se împlinească, cu voia Celui de sus! 🙂
Mulțumesc mult!
In anii de până in 1970 la Seini se cultivau capsuni. In gara era un centru Fructexport renumit. Intr-o vara am lucrat si eu acolo ca zilier…Căpsuni bune ca acolo n-am mai mâncat….Responsabilul se numea Medan, era invalid la un picior; a fost printre primii mei sefi…
Părinții mei au făcut parte din cultivatorii de căpșuni, iar eu aranjam fructele în caserole, pentru export. Cred că am l-am auzit pe tata vorbind de Medan, căruia îi preda câte un căruț-două de căpșuni pe zi. Bani frumoși ieșeau din asta, pentru cine era gospodar.
Amintiri din copilarie ,numai ca eu am mancat numai alune in tabara la Izvoarele ,in rest am cumparat ca sa mananc din minunatiile de fructe ale naturii 🙂
Seara racoroasa sa ai Petru !
Alunele culese direct din pădure mi-au plăcut foarte mult. Aveam un coleg de școală din Săliște, care primea adesea câte o traistă cu astfel de trufandale. Atunci ne ospătam pe săturate. 🙂
Zi frumoasă, Anușka! 🙂
Da Petru am incarcat o traistuta si am adus si acasa la parinti ,eu fiind singurul copil
Cu exceptia trufelor { cine dracu este atat d e nebun incat sa le manance el si neamul lui cand costa … cat costa ? } , ciupercile din ambele imagini sant OTRAVITOARE !!! Cat de frumoasa poate fi moartea cateodata …. Pe Ion Tiriac sau macar pe Adian Nastase nu-i intalnisi in cale prin padurile pe unde haladuisi ? Parca nu-mi vine a crede ca nu mai exista picior de urs pe-acolo pentru ca sa-si incerce boss-ii noile carabine !
Tocmai pentru că-s atât de scumpe sunt atât de căutate trufele, de oameni cu câini dresați pentru așa ceva. Unii chiar s-au îmbogățit din asta. Recunosc că nu mi-am permis să le gust, mă mulțumesc cu o tocăniță de pitoi. 😉
Wonderful images for the season. 🙂
Thank you very much! 🙂
Ce amintiri frumoase din perioada copilăriei mi-au trezit fotografiile tale atât de viu colorate. Cu excepția acestor ciuperci (necomestibile), de toate culegeam de la minunata noastră pădure : fragi, coacăze, mure, coarne, măceșe, alune, merișoare acre, bureți (de sezon) și bineînțeles flori( ghiocei, mărgăritar, iasomie). Mulțumesc de această teleportare în copilărie! La mulți ani(mâine)de ziua numelui ce-l porți, dragă Petru!
Săru-mâna cu mulțumiri pentru vizită și urare, dragă prietenă! Mă bucur că ți-am trezit amintiri plăcute, așa cum îmi place și mie să le retrăiesc.
Reblogged this on Cronopedia.
Imi plac murele, zmeura, sunt foarte bune pentru sanatate, insa la buzunar ne strange. Noroc cu cei ce locuiesc la tara si se pot bucura de ele. Din pacate, eu ma pot bucura cumparand cate putin.
O seara placuta!
Bună dimineața și o zi minunată!
Câte puțin din toate e mai sănătos la trup, și mai recomandat la buzunar. Plus că pare și mai bun, dacă nu ne săturăm de ele.
Era frumos cand am putut colinda in paduriile de la noi, fructele si ciupecile erau la mare cautare, acuma de teama ursiilor amintiri,ce sa faci,pacat! O seara minunata iti doresc!:)
Iese ursul din pădure,
Că nu mai găsește mure,
Braconierii îl vânează
Însă tot Martin punctează.
Pe la voi e periculos să-i iei mâncarea ursului de la gură, dar prin părțile noastre nu prea ne întâlnim cu jivine. Oricum, lasă-i pe curajoși să se aventureze, iar tu bucură-te de savoarea fructelor luate din piață. Poftă mare, dragă Gabi! 🙂
Nea Petre , am stat pana la ora asta { obligat si d e caldura sufocanta fireste } pentru a putea fi primul dintre cei ce-ti bantuie blogul care , sa-ti ureze MULTA , MULTA SANATATE …in contul zilei onomastice 😉 . Iti urez SANATATE , FERICIRE , si….iar SANATATE caci , prin Bucuresti asa se-aude ca-i mai buna decat orice alt bun sau…bunaciune 😉 . SANATATE STIMATE NORDIST !!!
Mulțumesc cu ceva întârziere, dar cu aceeași intensitate, nea Marian. Aseară am beneficiat de o vizită și nu am apucat să răspund tuturor urărilor. Îmi cer scuze și sper că nu s-a supărat nimeni. 🙂
LA MULTI ANI ! Petru , prieten drag ❤
Sa ai parte de sanatate, multe realizari si sa te bucuri de aceasta zi frumoasa mereu! La multi ani, de ziua numelui!
Oau!, ce frumoasă urare și ce bunăciuni mi-ai oferit, Anda. Mare recunoștință și multă sănătate îți doresc, la rândul meu!
Aici m-ai nimerit, știi cum? În centrul centrului preferințelor culinare. Am mâncat tone de berries, de fapt la micul dejun sunt literă de lege. Iar ciupercile, alunele, măceșele… tot ce e mai bun pe planeta gustului meu.
La mulți ani, Petru! Să fie așa cum îți dorești! Totul. 🙂
M-am gândit eu că multă lume rezonează ca mine la gustul nealterat al fructelor sălbatice. Mă bucur că ești una dintre cele mai mari consumatoare, fapt care îmi dă un imbold în plus spre a le căuta. Știi tu ce-i sănătos! 🙂
Gânduri bune și urări în consecință!
La multi ani! Petru sa fi sanatos ,la punga gros si numai bucurii incununate cu realizarile pe care ti le doresti ! ❤
Mulțumiri efervescente și recunoștință cât cuprinde pentru frumoasele urări, Anușka! Bine că a trecut cu bine! 🙂
Bună dimineața Petru ! 🙂
ADOR fructele de pădure ! 🙂
Ți-ai făcut de Ziua Onomastică,
cel mai frumos CADOU virtual,
o PAGINĂ deosebit de rustică,
și-o masă cu un desert colosal ! 🙂
La Mulți Ani cu Sănătate PETRU !!! 🙂 🙂 🙂
Aliosa ! 🙂
PS ! 🙂
Grăbit ca-ntotdeauna, am uitat acasă CADOUL de Ziua Ta Onomastică așa că,
am dat fuga-fuguța la mine ca să-l iau spre a-l posta la bună vedere ! 🙂
La Mulți Ani cu Sănătate, Petru ! 🙂
O zi de vis alături de invitații tăi ! 🙂
Aliosa ! 🙂
PSS !!!
Pagina de față mi-a plăcut atât de tare
încât am dat REPUBLICARE
pe My Blog
http://amintiriamintiri.wordpress.com/
pentru ca ,stând în șezlong,
sa mănânc FRUCTE de PĂDURE
în aceste clipe dure
pentru NEAM și ȚARĂ,
când , CANICULA de-AFARĂ,
face câmpul să îl doară ,
de căldura ce-l doboară ! 😦
Aliosa.
Gentil ca întotdeauna, mi-ai făcut și această zi mai frumoasă prin urări, aprecieri și cadoul minunat, Alioșa! Îți mulțumesc pentru toate și îți transmit alese urări pentru un weekend benefic și binecuvântat! 🙂
Reblogged this on My Blog.
Mulţi ani trăiască, mulţi ani trăiască, laaa muuulţi aaani!
Să fii sănătos, voios şi iubit! La mulţi ani, Petru!
Ce frumos mi-ai cântat, Potecuță! 🙂
Mii de mulțumiri și urări la fel de intense!
Mulţumesc, Petru!
Sfantul caruia ii porti frumosul nume “Petru”, sa te ocroteasca in fiecare zi !! ” La multi ani” cu impliniri si momente frumoase !!! ❤
Săru-mâna cu alese mulțumiri, dragă Mica! Sănătate să avem, că voie bună găsim noi. 🙂
LA MULTI ANI DOMNULE PETRU !
Cerul Divin sa va binecuvanteze Sfanta Zi de Sarbatoare a Numelui ce il purtati ! ❤
Mulțumesc călduros, dragă Olguța, pentru vizită și minunata urare! Urare care a avut efect, iar ziua a fost cu adevărat deosebit de plăcută! 🙂
La multi ani!
La mulți ani și un gând bun pentru toți prietenii noștri!
La mulți ani, Petru, toate cele bune din partea mea şi a Geaninei! ☺🍷☺ Spor la scris şi sănătate!
Vă mulțumesc amândurora și chiar am ridicat paharul pentru iubirea și sănătatea voastră, Cristian! 🙂
La mulți, sănătoși și rodnici ani, cu multe bucurii ! O zi minunată !
Mii de mulțumiri, dragă prietenă! O seară de toată frumusețea îți doresc, la rândul meu! 🙂
La mulţi ani, Petrică. Iată că am aflat de aici că este ziua ta. Dacă mă serveşti cu toate bunătăţile de aici, vin acum să te felicit pe viu.
Ușa mea este mereu deschisă, la propriu și la figurat, Crina! Chiar dacă nu am azi ciuperci, se găsește un păstrăv prins din izvoarele muntelui și preparat pentru ziua de Sf. Petru. 😉
Intr-o frumoasa zi de joi, intr-o frumoasa zi de sarbatoare…LA MULTI ANI , draga PETRU….sanatate multe si tot ce iti doresti,,,,
Se mulțumește cu plecăciune, dragă prietene! Sănătate să fie pentru toți, ca un prim pas spre împlinirea pe care o așteptăm de un sfert de veac! 🙂
LA MULȚI ANI, dragă Petru, cu ocazia zilei onomastice! Multă sănătate și numai bucurii îți transmitem cu drag și de pe meleagurile târgoviștene! Și să ne întâlnim cu bucurie pe „câmpiile blogosferice” mulți ani și de-acum încolo.
Numai bine! 🙂
Să fie așa cum bine zici, dragă Alex! Mulțumiri pentru gândurile tale frumoase, care seamănă foarte mult năzuințele mele. Așadar, toate cele bune! 🙂
Mulțumim de bunătăți!
La mulți ani minunați și inspirați, Petru! 🙂
Mi-a făcut mare plăcere, Nora!
Săru-mâna pentru urare! 🙂
Multi ani cu bucurii !
Să dea Domnul pentru toți!
La mulți ani, d-le Petru! Pădurea să-ți fie aproape, e un sfetnic bun.
Pădurea o văd mereu de la fereastră. Nu o vizitez, dar mă bucur să știu că-i acolo. Să auzim de bine!
La multi ani cu sanatate multa si bucurii, sa ai parte de succes si impliniri !Sa ciocnim un pahar de sampanie pentru sarbatorit!:)
La mulți ani cu sănătate și ție, dragă prietenă, pentru că meriți! Am ciocnit cu bere, dar cu aceleași gânduri alese! 🙂
Buna dimineata! Petru ,sa ai o zi racoroasa ,asteptai ploaia ,a venit ❓ 🙂
Bună să-ți fie inima și mereu pur sufletul, Anușka! Ploaia a fost sub așteptări, dar măcar vântul ne-a răcorit.
Săru-mâna pentru cafeluță! 🙂
La multi ani, tinere! Intarzierea fie iertata.
Nicicând nu-i prea târziu pentru urări, până mai trăim. Mulțumesc!
Pare că am sosit la sfârșitul festinului cu fructe de pădure… Las și eu urarea mea, alături de cele ale mulților tăi prieteni, Petru: La mulți ani, să ne citim sănătoși! 🙂
Eu zic că s-a nimerit bine acest festin în preajma sărbătorii de Sf. Petru. Mulțumesc din suflet pentru urări! 🙂
Fructele de padure sunt cele mai sanatoase si recomandate la diete. Un sfarsit de saptamana cu racoare sa ai spor la scris Petru draga ! ❤ La mine-n Bucuresti parca sunt la oala cu presiune pusa, oare or fi aflat ca sunt batrana ❓ ha, ha, ha.
O să fie o zi de foc, mai ales pe la tine, Anda. Îți doresc să găsești cele mai eficiente și benefice soluții pentru a trece cu bine peste ea și peste cele care vor mai veni! Doar acum a început luna lui cuptor.
Să fie frumos și cât se poate de răcoros, Anușka! Depinde cum ni-l facem. Sănătatea să ne-o îngrijim, în primul rând!
So so amazing
Thank you!
Fragii de pădure !
Erau acolo, pe pajiștea fermecată a bunicii.
Petru,ne-ai adus bucurie ! 😊
Doamne, acum am văzut!
La mulți, mulți ani cu bucurie!
Îmbrățișez cu drag! 😊
Mulțumiri intense pentru aprecieri și urări, Maria!
Sănătate și voie bună! 🙂
Ciupercile din penultima imagine sunt interesante.
Adevărat. Și pe mine mă atrag, mai ales că nu le-am văzut în căutările mele.