Copilul mării (15): Perla iubirii

Rana comisarului Bud arăta urât, de aceea s-au adunat îngrijorați în jurul lui. Se impunea oprirea imediată a hemoragiei, iar Doina se oferi imediat să îl îngrijească. Pentru că, după cum spunea ea, o jurnalistă bună trebuie să știe de toate câte puțin, mai cu seamă la acordarea primului ajutor. Glonțul trecuse prin antebraț, dar nu îi atinsese osul, deci nu era nevoie decât de o curățare temeinică și un pansament strâns. Polițistul insista să se întoarcă la timona vasului, însă se vedea pe el că avea nevoie de odihnă la pat. Paul îl asigură că-i poate ține locul, fiind familiarizat cu comenzile și cunoscând bine zona în care navigau. O mică problemă s-a ivit când omul-scoică a trebuit să intre în cabina de comandă, care era blocată pe dinăuntru de Hassan, bucătarul navei. Omul – speriat peste măsură de arătările nopții – a trebuit liniștit și asigurat că nu mai există monștri marini pe punte, iar când, în sfârșit a deschis ușa și l-a văzut pe Paul, a scos un strigăt de groază și a leșinat.Trecând cu seninătate peste toate acestea, Marin era foarte fericit de reîntâlnirea cu Paul, mai ales că avea șansa să-i cunoască pe prietenii ce-i veniseră în ajutorul lui.

Ca o recompensă pentru întunericul zilei, seara a venit cu o înseninare completă, ce permitea astrelor să-și reverse toată strălucirea de care dispuneau. Furtuna și-a adunat vânturile nebune și s-a îndreptat spre alte zări, plictisită de aceeași luptă zadarnică. Vasul și-a recăpătat controlul și acum înainta victorios, în timp ce chipurile pasagerilor săi deveneau tot mai vesele. Iar bucuria le-a explodat în exclamații când din adâncul apelor a apărut floarea mult așteptată: Insula Nopții. Era exotică și îi aștepta cu petalele deschizându-se.

După ancorare, au coborât bărcuța motorizată cu care au intrat pe unul dintre canalele micului paradis. Hassan își revenise, dar încă nu se putea scoate de la el vreun cuvânt inteligibil, în afară de exclamații de uimire. În centru i-a întâmpinat o intrare scăldată de jeturi de apă multicolore, ce dansau în ritmul unei melodii romantice. În urmă se putea distinge o trenă lungă din viețuitoare marine jucăușe și dornice să le fie admirată fiecare săritură acrobatică. Totul părea un vis pentru Bud, Doina și Hassan, o stare din care se temeau că se vor trezi printr-o mișcare bruscă sau un gând nepotrivit. De aceea nu îndrăzneau să vorbească decât în șoaptă, iar fiecare gest le era lin și bine calculat.

Marin era încântat să preia rolul de gazdă, să le arate celor trei oaspeți locuința și cât mai multe din accesorii. Deși erau obosiți după o zi atât de grea, invitații au participat la o cină aparte, compusă din ingrediente cu care nu erau deloc familiarizați. A fost momentul când bucătarului turc i-a revenit graiul, exclamând înciudat, spre hazul celorlalți:

– Halal mâncare! Da’ voi nu gătește nimic?

Imagini pentru imagini cu alge marine

Noroc că Bud a avut inspirația să ia de pe vas o sticlă cu coniac, din care s-au cinstit amândoi până au golit-o. După asta, nu prea mai conta că peștele era crud, iar algele nesărate. Nici somnul nu s-a lăsat mult așteptat pentru cei doi bărbați, Paul aranjându-le două paturi îmbietoare și invitându-i să se cufunde în așternuturile moi. Marin ar mai fi vrut să asculte poveștile noilor prieteni, dar își dădu seama că oamenii pământului obosesc repede și au nevoie de mai mult repaos. El, fiind mai rezistent, alese să-și petreacă restul nopții cu prietenii care-l așteptau în adâncuri. Dormitorul rămase doar pentru Doina, dacă asta ar fi fost și voia ei, doar că ea nu putea să se despartă de Paul o noapte întreagă.

– Te-am visat atât de mult în ultima vreme!, îi șopti ea după ce s-au retras împreună.

– E vina mea, răspunse el în aceeași tonalitate. M-am gândit la tine, iar tu ai recepționat telepatic.

– Și cu Marin comunici așa?

– Da, dar el a fost afectat de mutații și percepe integral fiecare mesaj. Iartă-mă, dar mi-era dor de tine.

– Ooo, Paul, dragul meu… și mie îmi era dor, zise Doina, invitându-l să ia loc lângă ea.

– Chiar mă iub…? Nu ai spus-o numai ca să mă încurajezi?, întrebă Paul, așezându-se cu sfială pe pat.

– Aaaa… te-am iubit mereu, chiar dacă uneori nu-mi dădeam seama. Acum sunt convinsă.

– Și m-ai visat așa cum arăt acum sau cum arătam înainte?

Femeia stătu puțin pe gânduri, încercând să-și amintească.

– Nu-mi dau seama. Cred că nici nu ți-am văzut chipul. Știam pur și simplu că ești tu. Nici nu mă interesa cum arăți, ci doar ce gândești, ce-mi spui…

Tăcerea se așternu din nou. De data asta, Paul reluă:

– Ești fericită?

Doina râse ceva mai tare și își duse mâna la gură.

– Acum mă simt bine, deci sunt fericită. La fel cum eram cu tine, în tinerețe.

– Și eu sunt fericit acum. Îți mulțumesc că ai venit, Doiniță, spuse el zăbovind cu plăcere asupra numelui.

– Îmi promiți că n-ai să mai fugi? Vei rămâne mereu alături de mine, Paul?

va urma

32 thoughts on “Copilul mării (15): Perla iubirii

  1. O descriere placuta care de indeamna sa citesti la nesfarsit ,astep urmatorul episod 🙂

    O superba si minunata zi de sambata
    cu multa fericire,afectiune si iubire
    multe bucurii si soare in suflet dar si
    un sfarsit de saptamana reusit si un
    weekend reusit si implinit

    1. Mulțumesc cu căldură pentru frumoasele cuvinte, Anușka! 🙂
      Sâmbăta a fost frumoasă ca vreme, dar duminică se anunță cețoasă și ceva mai friguroasă. Sper să compenseze cu voie bună și vești plăcute, de oriunde o fi să vină! 😉

    1. Asta ar fi pofta care mă mână cel mai tare, dar numai voi știți dacă reușesc cu adevărat, eu fiind subiectiv în aprecieri. 😉
      Duminică cum nu s-ar putea mai plăcută, Ileana! 🙂

  2. Exceptional,locuri minunate intr-o atmosfera romantica,astept cu drag continuarea! Un weekend superb iti doresc!:)

    1. Bună dimineața de duminică, Anușka!
      Mii de mulțumiri pentru cafeaua atât de benefică, spre deosebire de cea făcută de mine, pe care nu mai pot să o beau de câteva zile. Se pare că nu-mi face bine. 😉
      Sănătate multă și să auzim numai vești bune, dragă prietenă! 🙂

      1. Cred ca ai primit prea multa pe blog!! :)))) Si eu beau cafea numai de musai, ca o beau cu sotul meu sambata si duminica si in rest nu imi mai trebuie. Intr-adevar cafeaua nu e bine primita de organism, dar in ritmul vietii trepidante nu prea ne dam seama. De aceea tu ai ocazia sa observi aceasta, avand o existenta oarecum mai linistita! Esti mai atent la ce-ti spune organismul! Consuma altceva binefacator, de exemplu mai treci pe la pagina mea de facebook. 🙂

      2. Viața mea nu e atât de trepidantă, deci pot să mă reobișnuiesc fără cafea. Ceaiul mi-e la îndemână și nu cred să am probleme dacă-l consum ocazional. La fel și pălinca, o dată pe săptămână.
        Mulțumesc pentru invitație, dragă prietenă. Am să vizitez mai des pagina ta de facebook. 🙂

  3. Cum să nu îţi doreşti o vizită pe o astfel de insulă? Insula Nopţii – ca o floare care i-a aşteptat cu petalele deschizându-se. Mi-a plăcut foarte mult imaginea aceasta, spor pe mai departe, Petru! Să fie cu inspiraţie maximă şi cu episoade incitante…

    1. Mulțumiri efervescente pentru aprecierile tale flatante și încurajatoare, Cristian! Mult spor și ție la „Călătoria” în care ne porți cu atâta măiestrie! 🙂

  4. Ce moment sensibil si romantic pe “Insula noptii”, si frumos titlu “Perla iubirii”, in povestea ta draga Petru !!! Am fost prinsa cu alte treburi si nu am avut timp sa merg in urma, promit !!!
    Felicitari, noapte buna !!! 🙂

    1. Bună dimineața și bune să-ți fie toate zilele săptămânii!
      Nu e nicio grabă, dragă Mica. Povestirea te așteaptă pentru când vei avea timpul și plăcerea de a o parcurge. 🙂

  5. Mai degraba ea ar trebui sa stea langa Paul… 😉
    “După asta, nu prea mai conta că peștele era crud, iar algele nesărate. Nici somnul nu s-a lăsat mult așteptat pentru cei doi bărbați, Paul aranjându-le două paturi îmbietoare și invitându-i să se cufunde în așternuturile moi.”
    Nu stiu daca ai scris dinadins, dar tare ma tenteaza sa incerc tot felul de variante, cum ar fi aceea ca somnul vine pe un platou! 🙂
    Happy-eeeeend!!! Dar mai vine un epilog sau cam asa ceva… Of, ce bucurie ca e happy-end, dar dupa ultimul episod va trebui sa inchid cartea si sa caut alta in… biblioteca lui Petru, acolo unde apare mereu ceva nou-nout! 🙂

    1. Fie vorba între noi, cred că niciunul dintre ei nu ar putea să reziste în lumea celuilalt. 😉
      Platoul are un habitat central asemănător, în multe privințe, locuințelor umane. 🙂
      Cred că până la epilog mai sunt vreo trei fragmente, ceea ce e bine pentru mine, fiindcă nu am încă nimic altceva în gând.

  6. Ma bucur de o prelungire, eu imi imaginam ca urmeaza ultimul episod! Bine ca m-ai prevenit ca nu incepe imediat alta istorisire! O sa savurez tot ce publici pana atunci… 🙂

  7. Suspans bine întreținut, povestire care te prinde. Iar „Doinița” este, într-adevăr, un nume care sugerează un suflet frumos, potrivit personajului.

  8. Frumoasa partea acesta plina de romantism cu un titlu sugestiv “Perla iubirii”. De insula ce sa mai spun .. .. ca o floare care-si deschide petalele si la intrare lumini jucause multicolore, ce mai ca-n visele cele mai frumoase. Cum sa nu fii cuprins de cea mai profunda iubire cand atmosfera te pregateste pentru ea ❓
    O seara aducatoare de idei minunate ca sfarsitul sa fie la superlativ, abia astept sa trec si de suspansul acesta.

    1. Mă bucură mult cuvintele tale și îți sunt recunoscător pentru răbdarea de a lectura fiecare episod, Anda! Deși e o nuvelă cu aproape 20 de fragmente, pentru care și eu am nevoie de updatare, în ce privește acțiunea și numele personajelor. 🙂
      Mii de mulțumiri și urări călduroase! ❤

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.