Tangențial (5)

Bucuria regăsirii celorlalți naufragiați a fost umbrită în curând de constatarea că unul dintre ei n-a reușit să se salveze. Era vorba de Albert, fratele geamăn al lui Călin. După spusele celui din urmă, confirmate de ceilalți martori, Albert își pierduse cunoștința ca urmare a unei lovituri la cap, fapt pentru care nu a reușit să se prindă de platforma plutitoare. Călin s-a scufundat de mai multe ori în căutarea lui, dar trupul îi dispăruse în adâncuri, lăsând o durere profundă în inima și pe chipul fratelui său. După ce au ajuns cu bine la mal, i-au transmis cu toții condoleanțe și cuvinte de îmbărbătare, exprimându-și speranța într-un miracol prin care poate că omul nu s-a prăpădit, mai ales că nu există un cadavru. Minune a fost și faptul că ei au scăpat cu viață după o furtună năpraznică.

Titus și Sabina s-au îmbrățișat cu patimă, iar Săndel a făcut la fel cu fiecare dintre noii veniți. Aveau nevoie de asta, înainte de a le aduce la cunoștință veștile rele. Pentru că, sub apăsarea emoțiilor firești, niciunul dintre cei patru nu observaseră încă faptul că peisajul nu semăna deloc cu cel dinaintea cataclismului. Situația i-a făcut să-și piardă entuziasmul și puterea de a mai sta în picioare. Chiar și Sibel, un munte de om, care îl salvase pe firavul Georgică de la înec, cu toate împotrivirile acestuia, se lăsă deznădăjduit pe nisip, cuprinzându-și capul în mâini. Sabina privea împrejur, nevenindu-i să creadă, iar Călin repeta întruna aceeași expresie: „Asta-i imposibil! E imposibil!” Doar Georgică părea la fel de impasibil și își căuta cu meticulozitate prin buzunarele pantalonilor uzi. Doar când găsi pachetul de țigări se întristă, văzând că nu poate să-l folosească.

– Și cât credeți că mai avem de trăit?, întrebă Sabina cu privirea pierdută.

– Dracu’ știe, răspunse Titus așezându-se aproape de ea. Nu avem mâncare, iar apa din lac scade văzând cu ochii. În două ore, apa s-a retras cu mai bine de un metru. Nici nu-i de mirare la temperatura asta. Cred că sunt peste 45 de grade Celsius.

– 44!, îl corectă Săndel, uitându-se la ceasul performant de pe mână. Mâncarea nu e cea mai gravă problemă, dar mă tem că soarele o să ne vină de hac. Parcă stă pe loc și crește încontinuu, în ritmul ăsta o să ne prăjească de vii, foarte curând. Ar trebui să ne adăpostim.

– Unde?, întrebă Călin cu necaz. Că nu găsim nici măcar un fir de iarbă care să facă umbră.

– În apă, veni tot Săndel cu ideea. Dezbrăcați-vă de haine și intrați cu toții în lac.

Sfatul fu urmat fără reținere chiar și de Sabina, care nu avea costum de baie, dar nici jenă în această circumstanță. Georgică era mai încet în mișcări, dar reuși să ajungă în grup, supravegheat îndeaproape de Sibel. Acolo, în apa salvatoare, au petrecut mai bine de opt ore. Sibel îl invoca pe Alah, Sabina se ruga lui Dumnezeu, Călin trăgea câte o înjurătură, Georgică tăcea ca peștele, iar Titus și Săndel mormăiau câte ceva uitându-se cu coada ochiului spre mingea de foc de pe cer.

– Mi se pare mie sau soarele s-a mișcat de la apogeu?, întrebă Titus, cu speranță în glas.

– Hmmm, să știi că ai dreptate, îi ținu Săndel isonul. Dacă merge tot așa, ziua de aici o să țină cât două pe Pământ, dar măcar o să vină noaptea. Oameni buni, vedeți pata aceea de pe cer? Nu seamănă a nor?

Ochii tuturor se ațintiră spre locul arătat de navigator.

– E un norișor, ce poate fi altceva!?, exclamă Călin. Oare o să vină ploaia?

– La câtă apă s-a evaporat din lac, era normal să se formeze nori, explică Titus. Cum vântul nu bate, sunt mari șanse să se strângă mai mulți și să se descarce tot aici, iar lacul să se umple din nou.

– Doar cu o parte din apa pierdută, îl corectă Săndel, cea mai multă fiind absorbită de deșertul din jur. Astfel că, în câteva zile, n-o să mai fie nici lac și nici ploaie.

 

Imagine similară

Norii s-au strâns cu spor și au creat o draperie benefică în fața soarelui, după care, în câteva ore, ploaia mult așteptată a început să cadă în aversă. Acum puteau ieși pe plajă și să se îmbrace tot cu haine ude, dar asta nu mai era o problemă, cum nu era nici foamea care începuse să-și arate colții. Se bucurau de răcoarea picăturilor grele și găseau puterea să zâmbească. Nu a ținut mult, dar pe când norii s-au epuizat, soarele nu mai avea puterea dinainte, dându-le ocazia să se usuce, în cele din urmă. Georgică a reușit să-și încropească o țigară și să o aprindă cu satisfacție.

Asfințitul i-a prins sporovăind despre mâncarea la care visau pentru a doua zi. Atunci s-a așternut din nou o liniște îndelungă, fiind fermecați de un spectacol nemaivăzut până atunci. Stelele erau atât de vii și de aproape de ei, încât le dădea impresia că le pot atinge cu mâna. Erau acolo toate, și altele în plus, iar printre ele, mic ca o boabă de piper, Pământul le transmitea cea mai emoționantă strălucire. Dorul de planeta natală i-a copleșit, făcându-i să-și șteargă câte o lacrimă.

39 thoughts on “Tangențial (5)

  1. Distribui inteligent subiectele, frumos împarţi suspansul iar pe noi lipiţi de poveste. Când se udă ţigările știu cum este, am trecut prin așa ceva. Urzești deja următorul episod, șase, sunt convins, pentru care îţi urez mult spor și o îmbrăţișare de prietenie, dragă Petru!
    Era să uit mi-a plăcut când unul se ruga la Dumnezeu, altul la Alah. Numai bine!

    1. Mulțumesc mult pentru cuvintele frumoase și încurajări, dragă George! Nădăjduiesc ca personajele să-și dea seama că toleranța e cea mai bună religie, indiferent ce nume i-am da zeului care o reprezintă. Salutări din nordul țării!

  2. Interesant şi acest episod, dar mie mi se pare că la începutul lui, îl dai dispărut pe Albert, apoi îl regăsesc, mai apoi, confirmând prezenţa norişorului. No, vezi ce faci cu ei, dar eu am o curiozitate. Musai să mi-o satisfaci. Spune-mi, ce ciuperci mănânci după care îţi vin asemenea idei năstruşnice?

    1. Mă bucur că ai fost atentă și mi-ai atras atenția. Ce-i drept, am încurcat numele celor doi gemeni – pentru motivul că seamănă leit -, dar, datorită ție, am revenit cu corecția necesară. Mulțumesc frumos!
      Nu mă pricep la ciuperci, așa că mănânc ce-mi dă bucătăreasa. 🙂

  3. Caldura insuportabila ,fara mancare si mai ales tigari sa vedem cum supravietuiesc eroii nostrii?Interesant sa vedem continuarea! O seara faina iti doresc!:)

  4. Buna dimineata !
    Petru draga devine din ce in ce mai interesanta povestirea ,sunt curioasa mai departe ce se va intampla 🙂
    O duminica binecuvantata sa ai !

    1. Bună să-ți fie inima și toată ziua de duminică, Anușka!
      Lăsând la o parte vremea neplăcută de afară, dar ținând cont de oamenii frumoși din casă sau din lumea largă a virtualului. Mii de mulțumiri pentru cafeluță! 🙂

  5. Bună dimineața Petru ! 🙂
    Cum personajele dibaci înșiruite în fragmentul de mai sus NU ȘTIU cât ” dracu ” mai TRĂIESC 😦 😦 😦 neștiind în ce zi și lună a anului s-au NĂSCUT , m-am gândit sincer să le urez,
    La Mulți Ani de ziua lor ! 🙂

    O DUMINICĂ frumoasă ca și povestea de mai sus, Petru ! 🙂
    Alioșa ! 🙂

    1. Te salut cu entuziasm, Alioșa! 🙂
      Cu o astfel de melodie, putem să ne sărbătorim ziua în orice zi, la fel și personajele din poveste. Pentru ei, însă, ar trebui să procur și ceva de băut, în afară de apă. 😉
      Mulțumiri pentru ritmul vioi de dimineață, alături de cele mai eficiente urări, Sandule! 🙂

  6. Am citit cu aceeaşi plăcere ca de fiecare dată, Petru, aducându-mi aminte şi de momentele – acum vreo trei ani s-a întâmplat ultima oară – când îmi aprindeam, cu satisfacţie crescândă, o ţigară. Acum am intrat în rândul pufăitorilor de ţigară electronică, merg deja pe al patrulea an, însă trebuie să recunosc că din când în când mă mai încearcă dorul de o ţigară în adevăratul înţeles al cuvântului… 🙂
    Spor pe mai departe, Petru, duminică frumoasă! 🙂

    1. Nu știu concret ce avantaje pentru sănătate are fumatul țigării electronice, dar am auzit că schimbarea aceasta e cam ca și cea cu cafeaua decofeinizată față de cea normală. Deci nu prea plăcută și de mare ajutor. Totuși, mă gândesc să încerc și eu această variantă, măcar ocazional. Mulțumesc pentru lectură și idee, Cristian! 🙂
      O săptămână inspirată!

  7. Tot mai interesant, acum că intriga se complică. Îţi doresc inspiraţie pentru că sună bine ce ai scris până acum.

      1. Sunt convins că va fi. Citindu-te mă tot întreb când îmi voi aduna şi eu inspiraţia de a mai scrie, nu neapărat romane cum făceam acum 30 de ani, dar măcar o nuvelă acolo. Vorba aia, o atenţie mică, o măslinuţă, o ţuiculiţă… Glumesc, evident. Să ai o zi cât mai bună.

      2. Cred că ai nevoie doar de puțin curaj și mai multă muncă. Altceva nu-ți lipsește. Aha! Mai trebuie să investești și bani, dacă vrei să scoți o carte. 🙂

  8. Inspiratie la maxim de captivanta! Felicitari! Sper ca Georgica sa isi schimbe comportamentul, sa numai fumeze, credinta, increderea de sine ajuta! Si mai cred ca Albert sa fie totusi un mister, totul e posibil cand vine vorba de o asa inspiratie BUNA!
    Duminica placuta!

    1. Cred că nu o să aibă încotro, Georgică. De o schimbare în bine au nevoie și alte personaje, iar evenimentele care urmează sper să îi ajute în acest sens.
      Zile cu miresme primăvăratice, Ileana! 🙂

  9. Asteptare, cu suspans in floare. Bine aranjat, merita-asteptat. Felicitari prieten cu talent, bine gandit si ticluit si acest fragment . O seara frumoasa ❗ ❤

  10. Georgică îşi poartă viciile cu el,… chiar şi pe alte tărâmuri!
    Ce-ţi mai place să ne ţii în suspans!
    O săptămână rodnică îţi doresc, Petru! ❤ ~~~~

  11. Captivanta si fantastica continuarea povestii Petru draga !!! Mi-a placut teribil cum priveau nostalgic de unde erau cu totii esuati, stelele si printre ele boaba de piper, care era de fapt pamantul !!!
    O saptamana minunata si plina de inspiratie iti doresc !!! ❤

    1. Într-adevăr, e o imagine care îmi amintește de o vacanță în care am privit cerul din adâncurile pădurilor harghitene și care m-a impresionat foarte mult. Mă gândesc că în situația din povestire spectacolul e și mai frumos.
      Zile pe placul suflețelului tău, dragă Mica! ❤

  12. Ok, deci din povestile ce ti le-am citit pana acum observ personaje perfect interconectate in firul povestii, actiunea mereu inexplicabila a supranaturalului, si cate un factor uau care schimba asteptarile de la poveste cam in fiecare episod.
    E surprinzator cum reusesti sa le condensezi pe toate concis in atat de putine randuri, dar ceea ce e marcant la textele tale este, da, imaginatia. Din vizuina de iepure de mai iti scoti ideile?
    Si textul e usor de citit, cu toate ca abunda de sensuri. Asta inseamna ca multi se pot transfera cu usurinta imaginilor create de tine, ceea ce e probabil ideal, ca pana la urma valoarea scrisului este data de momentul in care atinge alta constiinta.
    Asta citesc eu printre randuri si pentru asta te admir. Una peste alta, incitanta poveste!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.