Autobuzul (4)

Ionică, tânărul agent de poliție, examina contemplativ fiecare porțiune exterioară a masivei arătări din tablă groasă, ce contrasta izbitor cu cadrul natural atât de blând al grădinii. Dădu înconjur epavei, atingând cu degetele fiecare gaură sau punct de rugină, pipăind cauciucurile distorsionate de pe genți, mângâind cu finețe farurile și stopurile care încă nu erau sparte. Grigor stătea așezat pe o buturugă din apropiere și era ocupat, ca de obicei, cu ritualul obișnuit al umplerii pipei. Într-un târziu, când gospodarul reuși să scoată primele rotocoale de fumuri, polițistul se apropie de el, agitând ușor un dosar pe care-l ținuse subsuoară.

– Bade, trebuie să recunosc că-i un caz cu totul deosebit să ții un ditamai mastodont din fiare în fundul ogrăzii. Nu-i de mirare că am primit numeroase plângeri prin care ni se cere să punem capăt acestei situații. Sunt trimis să te informez că trebuie să scapi de autobuzul acesta, pentru binele dumitale și liniștea vecinilor.

Bătrânul părea pierdut în gândurile lui, ceea ce-l irită pe interlocutor.

– Uite, aici, continuă acesta scoțând o foaie dintre documente. Îți dau o somație pe care trebuie să o semnezi pentru luare la cunoștință.

Dar mâna îi obosi stând întinsă degeaba, așa că se apropie înapoi de trup. Ca o compensație, Grigor își opri pentru câteva clipe privirea asupra lui și îl blagoslovi cu o întrebare:

– Ce plângeri?

Mulțumit și cu această reacție, Ionică se grăbi să-l lămurească:

– Sunt scrisori anonime în care oamenii sesizează că autovehiculul acesta abandonat este o sursă de infectare cu șobolani, șerpi și alte vietăți periculoase. De asemenea, se spune că noaptea e folosit de tineri pentru dezmăț, iar de indivizi dubioși pentru a se ascunde și a planifica fărădelegi. Alții afirmă că se pot vedea lumini ciudate în interiorul autobuzului, ba chiar și umbre ce te înfioară pe întuneric. Și toate aceste într-o locație ce trebuia păstrată închisă și sigilată până la încheierea anchetei, după grozăvia care s-a petrecut aici.

– Ce grozăvie?, se auzi o altă întrebare, doar după două minute de tăcere.

Imagini pentru poze cu sala de judecata

– Ce grozăvie?! Dumneata ar trebui să știi mai bine, că eu eram plecat încă la școală. Însă am auzit de curând toată povestea, după ce m-am angajat la secție. Se știe că Dani ăsta era un justițiar pe cont propriu, după ce tatăl său a pierdut un proces dureros cu un senator. Ani de zile s-a judecat pentru pământul ce-i aparținea de drept, dar politicianul avea pile și bani de mită, astfel că l-a scos pe om din casă și l-a lăsat pe drumuri. S-a spânzurat la câteva zile din cauza supărării, dar fiul său a venit din străinătate și a jurat pe mormântul lui că-l va răzbuna. Degeaba a încercat pe cale legală, peste tot dădea numai de avocați profitori și judecători mituiți. Astfel că și-a cumpărat acest autobuz, l-a dotat cu toate cele de trebuință și apoi l-a răpit pe senatorul cu pricina. Trei zile și trei nopți l-a torturat înăuntru, ca un călău ce-și pierduse mințile, până i-a dat poliția de fir și a urmat o urmărire de pomină. Aici s-a împotmolit și au fost nevoiți să-l împuște mortal, după felul în care a reacționat. Pe senator l-au găsit într-o stare înfiorătoare: fără unghii, fără dinți, fără urechi, fără păr pe cap și fără minte. Doar murmura întruna: ”Sunt ales al poporului, voi sunteți un rahat de doi bani”. De altfel a și murit la câteva zile.

Tânărul agent își întrerupse relatarea, încercând să ghicească ce efect a avut asupra celui vizat. Nefiind mulțumit de rezultat, adăugă o confesiune ce părea potrivită în fața unui om atât de zgârcit la vorbă:

– Mărturisesc că-l admir pe acest Dani! Și eu am avut o surioară care a murit într-un accident de mașină, pe trecerea de pietoni, la volan fiind un politician cu multă putere și relații. Firește că a scăpat fără pedeapsă, iar familia mea trăiește cu un doliu permanent în suflet. Ce n-aș da să am și eu curajul și puterea să mă răzbun pe acela care mi-a furat cea mai scumpă dintre ființele pe care le-am cunoscut! Ba să fie cât mai mulți justițiari, poate așa nu am mai fi considerați „rahat de doi bani”, ușor de manevrat și de înlăturat. Mă înțelegi, bade Grigor?

Tutunul își isprăvise treaba, iar cenușa se cerea curățată, lucru la fel de meticulos ca și cele precedente. Bătrânul dădu din cap cu îngăduință, în timpul acestei îndeletniciri, după care îl privi a doua oară pe Ionică.

– Autobuzul rămâne aici, rosti el rar și apăsat, în timp ce se ridica încet în picioare.

Polițistul dădu din umăr a neputință, dar ținu să se justifice:

– Eu am ordinele mele, fie că-s plăcute sau nu. Trebuie să vă avertizez că, dacă nu scăpați de el în scurt timp, o să vi-l ridice primăria cu un utilaj închiriat și scump, după care o să vă pună la plată. Cu amendă cu tot, s-ar putea să vă coste mai mult decât toată proprietatea asta. Eu v-am adus la cunoștință, deși nu ați vrut să semnați somația.

Dar probabil că badea Grigor nu-l mai auzea, fiind pornit pe cărarea ce ducea spre casă.

29 thoughts on “Autobuzul (4)

      1. Dacă ești ca si mine, după cum cred eu, continuarea îți vine când te aștepți mai puțin. Oare nu ai scris niciodată un episod cu câteva zile înainte de a-i veni vremea spre publicare? Și nu vorbesc doar de “Autobuzul”, ci de oricare dintre scrierile tale.

      2. Cât ar părea de ciudat, chiar nu am scris niciun fragment dintr-o povestire mai devreme decât cel mult o zi. Și asta foarte rar. Dar am auzit și din alte surse că tocmai criza de timp îi motivează și le provoacă inspirație. Poate că așa este sau e vorba de obișnuință.

    1. Cafeaua ta virtuală e bine-venită la orice oră și poate fi degustată oricând, fără efecte secundare nedorite. Mulțumesc mult de tot pentru ea și cuvintele frumoase la adresa povestirii, Anușka! 🙂

  1. Știi ce am făcut după ce am citit episodul și înainte de a comenta aici? Am scris pe hârtie toate variantele care circulă în episoadele tale despre misterul din jurul autobuzului! În fiecare episod, câte o variantă!! Ai toată admirația mea, dragă Petru!
    Bineînțeles că a trebuit să răsfoiesc blogul ca să le trec pe hârtie, pentru că în mintea mea se făcuse un talmeș-balmeș imediat după ce am început să citesc varianta lui Ionică! Acum am un scurt rezumat, care seamănă probabil cu ce ai tu, ca să ții o evidență a personajelor și acțiunilor!
    FELICITĂRI pentru idee!!!

    1. Mie mi-a rămas rezumatul în minte, având în vedere că tot acolo a fost generată fiecare variantă, iar numărul lor e încă suportabil pentru memorie. Doar pentru unele amănunte – în special numele personajelor – mai parcurg episoadele anterioare. Deocamdată. 😉
      Mii de mulțumiri pentru apreciere, dragă Zaraza!

  2. Îmi pare rău că nu am fost mai vehementă în comentariul de la prima parte a poveştii. Că aş fi avut dreptate că va ieşi o poveste demna de coperţi. Dar o spun şi acum, nu e târziu.

    1. Nici nu cred că-i recomandabil să etichetăm vehement o povestire până nu o citim în întregime. Prima impresie contează foarte mult, dar ultima e esențială.
      Săru-mâna cu mulțumiri, Potecuță!

  3. Tare palpitanta si inspirata actiunea “Autobuzul”, draga Petru…nu se ajunge, sper,la programul “Rabla” ?
    Inspiratie multa in continuare si , bineinteles, o zi relaxanta !

    1. „Acțiunea Autobuzul” e și titlul unui film românesc pe care l-am revăzut recent. Desigur că nu prea au nimic în comun, mai ales că autobuzul meu e scos din circulație și e evocat doar prin legendele care circulă despre el.
      Mare mulțămire și multe urări benefice, dragă Cornel!

  4. Salutare,,Petru ! 🙂
    Degeaba am SPUS ce-am SPUS pe
    http://aliosapopovici.wordpress.com/2018/09/01/
    căci, oriunde MERG și orice CITESC , dau tot de …………
    ” avocați PROFITORI și judecători MITUIȚI ” ,
    ” politician cu multă putere și relații ” care a OMORÂT pe TRECEREA de PIETONI o fetiță 😦 și NU a pățit nimic …………………..
    ( Ștefan Huidu a OMORÂT trei OAMENI pe TRECEREA de PIETONI și NU a făcut NICI MĂCAR o secundă de ÎNCHISOARE …..) ,
    POLITICIANUL de ce ar fi trebuit să facă ? 😦
    Asta NU înseamnă că sunt de acord cu politicianul UCIGAȘ ! 😦
    INTERESANTĂ și plină de TÂLC povestioara din ” Autobuzul 4 ” ………………..
    Succes pe mai departe , Petru ! 🙂
    Alioșa ! 🙂

    1. Bună dimineața, Alioșa! 🙂
      Firește că nu numai politicienii nelegiuiți scapă de pedeapsa justiției, doar că ei sunt mai reprezentativi și ne mint pe toate planurile în care-și vâră coada. Ne mint înainte de alegeri și apoi imediat după alegeri, își alocă salarii și pensii nesimțite, duc economia țării de râpă, își bat joc de cultură și de învățământul românesc, ne consideră inferiori și proști, ne manevrează cu ajutorul maselor naive… 😦
      Hai să fim iubiți și mereu iubitori de oameni buni, Sandule! 🙂

  5. Mi-a placut cum a reactionat Grigor dupa ce a ascultat povestea lui Dani! Se contureaza frumos povestea! O seara faina iti doresc!:)

  6. Buna dimineata! Tuturor
    O cafea ,cu un strop de buna dispozitie ,
    indulcita cu o lingurita de urari de bine,
    in care am adaugat un sirop de zambete,
    sa iti mearga bine -n toate ! 🙂

    1. Bună să-ți fie inima și mereu proaspătă cafeaua, Anușka!
      Mai ales dacă are îndulcitori atât de naturali și eficienți totodată. Am gustat, am zâmbit și mă simt deja mai fericit, stare pentru care îți sunt tare recunoscător!
      Multe bucurii îți doresc și eu, dragă prietenă! 🙂

  7. Fiecare variantă este demnă de a fi luată în seamă, ne faci curioşi, Petru! Dar tocmai acesta este farmecul nespus al acestei interacţiuni literare. Chiar şi cititorul are variantele sale, imaginându-şi scenarii diverse şi aşteptând cu mare interes să observe care va fi continuarea aleasă de autor… Spor la scris, Petru, la cât mai multe episoade! 🙂

    1. Poate că mă revanșez într-un fel pentru curiozitatea pe care ne-ai stârnit-o și tu cu scrisorile acelea de pomină. 😉 Nu știu cât reușesc, dar sper să ca deznodământul să fie o surpriză pe placul cititorilor.
      Multă inspirație și energie îți doresc, la rândul meu, Cristian! 🙂

  8. Degeaba se chinuie Ionica sa_l facă pe Grigor sa inteleaga că trebuie să ridice autobuzul, cu toată povestea pe alocuri de speriat, el rămâne de neclintit în hotărârea lui de a nu mișca autobuzul din loc, chiar si după ce a ascultat grozăvia de poveste !!! Sigur în final o sa_si de-a acordul nea Grigor, cred eu Petru !!!🤔

    1. Așa-s bătrânii, mai ales cei de la țară: neclintiți în deciziile lor și prea puțin încrezători în autorități. Pe de altă parte, cine știe ce gânduri are Grigor, din moment ce nu-i stă în fire să stea la taclale. 🙂
      O zi de joi frumoasă ca pe la noi, dragă Mica!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.