Autobuzul (8)

Bătrânul Grigor nu putea concepe să piardă câteva ore pentru o consultație la doctor, din moment ce nu simțea nicio durere. Fandoseli de oameni care n-au ce face și se plâng de fiecare junghi și tuse, își zicea el. Doar că asistenta tânără și drăguță l-a căutat acasă și nu a plecat până nu i-a smuls promisiunea că se va prezenta a doua zi la dispensar. Cuvântul trebuia respectat, așa că badea și-a făcut apariția de dimineață bună în micul salon de așteptare. Lume multă, după părerea lui, iar de aprins pipa nu putea fi vorba, că așa scria în anunțul de pe perete. Nici să ia loc nu-l trăgea inima, de frică să nu se strice cumva scaunele acelea din plastic, mici, subțiri și parcă neîndestulătoare. Nu a cedat insistenței celorlalți pacienți, dar s-a așezat cuminte și cu grijă doar la invitația aceleiași asistente drăguțe. Tot Milica, pentru că așa-i zicea lumea, l-a poftit peste un ceas în cabinetul medicului.

– Bade, bade, bade…, îl întâmpină omul în alb, ținându-și ochelarii atârnați într-o mână și privindu-l ca pe o curiozitate. Dumneata n-ai dat deloc pe la cabinet, iar eu am aici un dosar aproape gol, de parcă ai fi picat din cer.

Cu mâna liberă, doctorul flutură o copertă fără conținut și îl invită să ia loc pe patul din colțul încăperii. Milica se învârtea ca un titirez pe lângă bătrân, pregătindu-l pentru măsurarea tensiunii, în timp ce acesta era asaltat de întrebări.

– Unde sunt datele adunate de medicul precedent? Din ce localitate te-ai mutat la noi? Ce boli ai avut până acum? Cum te simți? Te doare ceva?…

Grigor răspundea pe sărite și cât mai scurt, iar medicul nota câte ceva fără să insiste, de parcă întrebările lui erau retorice.

– Văd că ai o tensiune normală, constată doctorul după ce Milica își termină misiunea. Dar la vârsta dumitale trebuie să fii atent cum trăiești. Ia spune-mi ce viață duci? Bei alcool?

– Mai beau…

– Hmmm… Fumezi?

– Mai trag câte-o pipă…

– Nțțț… Mănânci carne de porc?

– Mănânc și de porc.

– Astea-s năravuri la care ar trebui să renunți, dacă vrei să n-ai probleme de sănătate. O să-ți facem și niște analize, un film la plămâni, dar nici dacă ies bine nu putem să ne bucurăm. Bolile pândesc la orice pas, prin orice mâncare nepotrivită, băutură sau alte droguri de la care nu ne putem abține. Apropo de droguri, ești sigur că nu te delectezi și cu altfel de ierburi, în afară de tutun?

– ???

– Bade, bade, bade… Știi matale la ce mă refer…., autobuzul din grădină…, etnobotanice…

Bătrânul se uită mirat la omul cu părul scurt și creț, iar gestul lui din reflex îl făcu să-și caute pipa din buzunar. Se opri la timp, amintindu-și unde se află, dar se amuză citind numele de ecusonul doctorului:  Dr.Crețu Mihai. Apoi, ridică din umeri și așteptă explicații.

– Moșule, eu sunt aici de câțiva ani buni și știu tot ce se întâmplă în localitate. Dumneata ai picat mai recent și te-ai pricopsit cu un autovehicul care a adus cu el multe necazuri, pe vremea aia. Îmi amintesc cum veneau la mine pacienți în stare de șoc, despre care se presupunea că au băut prea mult, deși erau abstinenți. Întâlneai pe străzi oameni veseli, de parcă ieșiseră de la un chef, iar alții deveneau violenți și se ajungea la bătăi și răniți. Tineri, bătrâni, femei și copii se comportau anormal, de ziceai că a înnebunit lumea. Mult timp a durat până când poliția a reușit să-și dea seama care-i cauza acestor deviații, mai ales că la analizele făcute subiecților nu ieșea nimic concret. S-a primit sprijin de la județ, au fost trimise persoane la consultație în București, s-au făcut ședințe de psihiatrie cu unele, dar misterul a fost dezlegat tot pe plan local, cu ajutorul meu. Era clar că oamenii se drogau cu o substanță nouă, nedetectabilă de instrumentele actuale. M-am gândit zile întregi, nopți la rând, am analizat fiecare caz în parte și am făcut legătura. Totul a început cam la apariția misteriosului autobuz, proprietatea unui individ dubios, pe numele mic Dani. Lumea zicea că vinde ceaiuri și semințe pentru răsaduri. Oamenii cumpărau la un preț bun, ba gustau ceaiul îmbietor și la fața locului. De acolo veneau veseli, își preparau acasă și semănau roșii, ardei, pătrunjel și salată. S-a dovedit că toată recolta era contaminată cu un drog puternic, ce s-a răspândit prin toate grădinile. Poliția a intervenit la sugestia mea și a fost întâmpinată cu focuri de armă. Au răspuns cu aceeași monedă, omorându-l pe Dani și partenerul lui. Înăuntru s-au găsit dovezile incriminatoare, iar autobuzul a fost sigilat. Tare mă tem, însă, că în anumite ascunzișuri, nedescoperite încă, se mai găsește marfă halucinantă și semințe pentru o altă recoltă. Dumneata fiind proprietarul conjunctural, mă tem că ai rupt sigiliul și ai găsit ceva, de aceea și refuzul de a scăpa de el. Ce zici, bade, am dreptate?

Bătrânul se ridică scoțând un oftat prelung, strânse mâna medicului și îi zise hotărât:

– N-ai dreptate, domnule doctor!

După care ieși, gândind să nu mai calce vreodată pe acolo.

P.S. – După o idee propusă de Zaraza.