Cred că e unul care a descoperit cum e viața după Crăciun :)))))) Fără glumă, cred că e o rasă de talie mare, pe care nu l-am întâlnit pe la noi la țară 🙂
😀 😀 😀 Bine zici.
Eu nu am mai văzut până acum aşa “hardughie” de porc, zău.
Chiar azi am fost la mătușica, unde am văzut o scrofiță de vreo 400 de kilograme. Are vreo șapte ani și nu se mai poate mișca după ce naște, dar e foarte fertilă. Deși, vreo doi purcelași, mor striviți atunci când se întoarce câte puțin.
Faina ,interesanta si graitoare selectia facuta, draga Petru ! Da chiar sa-ti muti ZOO la tine in casa ?!!!
Oameni si oameni !
O zi excelenta sa ai pe o vreme de “caine” (pe-afara) !
Ce puteam să fac și eu în lipsă și dor de un animal cu care să împărtășesc cel puțin niște priviri? Măcar în acest mod să-mi sting puțin dorul de pisicuța mea abandonată în casa părintească.
Vremea e, într-adevăr, câinească, dar azi am avut parte de companii bune. O seară pe măsură îți doresc, dragă Cornel!
Se spune că animalele de companie tind să semene cu proprietarii lor. Oare Iulia Albu o fi o găină? 😀 Știu că mai are și un câine, parcă… 🙂
Zi faină să ai, Petru!
M-au înveselit imaginile tale.
Și eu cred că găina o definește pe Iulia Albu, iar câinele e doar de fațadă. 😉 Mulțumesc pentru comentariul bine-venit, Dana! Să fii iubită de toată lumea! 🙂
Da, corect! Orice animal de companie este pretentios.
Te poti pune cu gusturile omului, nu_i asa draga Petru???😏 si eu sunt o iubitoare de animalute, sunt de admirat tot ce ne_ai adus, dar cea cu porcul si cu crocodilul ma sperie!!!😣O noapte linistita sa ai!!!😄
Și eu sunt adeptul animalelor obișnuite, gen câine, pisică sau măcar un acvariu. Dar cei care au averi prea mari pentru mintea lor, se afișează cu animale excentrice și tocmai potrivite să fie încă un subiect de presă. Să-mi fie scuzată ironia.
Seară faină și cu animale simpatice în somn, dragă Mica! 🙂
Că bine zici, dragă prietenă! Ar merge și o pisicuță credincioasă, după cum țin minte că am avut și eu în copilăre. O seară cum nu se poate mai frumoasă! 🙂
Mamă, mamă, dar ce de lighioane bagă unii în casele lor? Eu mă limitez la cei cinci peștișori minusculi, într-un mic acvariu – bucuria Sarei și la niște… țânțari amețiți, intrați la iernat. Altceva mai mare…. în niciun caz! Dar să aduci ditamai bivolul sau zimbru sau ce-o fi…. în casă? Dar ce ne mai mirăm? Oamenii sunt așa de… „originali”! 😀
Toate cele bune, dragă Petru!
Tocmai de aceea le-am selectat în această postare, altfel puneam și eu numai cățeluși, pisicuțe și acvarii din cele mai excentrice (apropo: mi-ai dat o idee pentru o viitoare selecție). Oamenii vor să se remarce cu câte ceva, iar dacă nu au alte resurse, apelează la tot felul de improvizații, printre care și animalele de companie, tatuaje, recorduri ciudate…
Noi trebuie să fim toleranți, până ne mai tolerează ei.
O seară plină de iubire, dragă Alex! 🙂
Buna dimineata! Tuturor
Draga Petru imi place sa ma uit la anmalute ,dar ca sa am in casa asa ceva ,nu as putea,in primul rand ca emana un miros ingrozitor ,eu am simtit mirosul lor la ZOO ,iar o vecina de-a mea are un dulau si cand deskide usa vine cate un miros de-ti multa nasul din loc 🙂
Am avut 2 papagali in casa dar au murit ,asa ca nu mai am nimic si e mai bine 🙂
O zi de joi frumoasa si petrecareata !
O cafeluta sa te incalzeasca ca acum cu vremea asta rece ,e buna 🙂
Săru-mâna și îmi cer scuze pentru întârziere, Anușka! Am fost la mătușa, după cum ți-am spus pe pagina ta, și am aflat că mâine s-ar putea s-o interneze, după cât de grav este. Târziu am intrat pe blog, dar îți mulțumesc foarte mult pentru vizită și comentariu, dragă prietenă!
Pentru mine e seară deja, la ora asta, deci îți doresc odihnă plăcută și o companie desăvârșită! 🙂
Insanatosire grabnica matusii ,poate totusi nu este grav ,imi pare rau de vestea trista !
Mulțumesc!
Frumoasă selecţie, Petru! Animăluţele, oricare ar fi ele, sunt sau pot fi alături de noi. Iar dacă nu se poate, atunci tânjim după ele şi ne imaginăm cum ar fi să le avem. Eu, spre exemplu, mi-aş dori un căţel. Însă e greu la bloc, fireşte. Aş chinui animalul. Dar, poate, ceva mai târziu. Poate reuşesc să scap de viaţa “la bloc”. Şi atunci s-ar schimba lucrurile…
Gânduri bune şi o zi frumoasă! 🙂
Cred că suntem cam în aceeași situație, din nefericire. Viața la bloc e grea pentru un animal de companie, oridecare ar fi, iar asta ne face și pe noi să tânjim după ele. Personal, am ajuns în situația să mă bucur de compania unei muște sau a uni gândac adus pe fereastră de bătaia vântului. Bucurii de om singuratic. 😉
Salutări din cele mai prietenoase, Cristian! 🙂
Bună să-ți fie inima și mereu viguros trupul, Anușka!
Săru-mâna pentru cafea și urări!
Am un prieten bun pe care îl cheamă Dumitru (Mitruț), firește că îl sun peste câteva minute. 🙂
Buna dimineata si un sfarsit de saptamana minunat draga prietene. Eu de cand ma stiu pe lume am avut animalute si in casa si in curte. Nu am tinut gaini, porci, si altele din acestea pentru ca nu le-as fi sacrificat pentru nimic in lume. Niciodata nu am fost de acord cand am mers la rude sa taie ceva pentru mine ca sa duc acasa. Sunt destule casapite si afisate prin galantare la magazin asa ca cine nu poate trai fara carne are de unde alege ca sa nu fie sacrificate amaratele degeaba. Eu nu pot sa ingrijesc si apoi sa ucid pentru ca ma atasez foarte tare si nu pot sa insel dragostea si devotamentul nici macar al unui animal. Am un motan roscovan si dragastos si un catel in casa si unul mai mare in curte. Stau intr-o curte comuna ca poate as mai fi adapostit macar unul ca tare-mi este mila cand ii vad haituiti si nedoriti . Cine iubeste cu adevarat animalutele stie sa le ingrijeasca ca sa nu miroasa. Chestia cu mirosul e un moft pentru a ascunde egoismul si mascarea neimplicarii pentru o vietate doar cu lozinca de mare curatenie. Sa ma ierte cine ma citeste dar e parerea mea si pana la urma prefer mirosul unui animal decat al unui om care-si mai da si aere. Vara de multe ori cobor din autobuz sau alt mijloc de transport in care ma aflu , prefer sa merg pe jos decat sa inhalez mirosurile unora care duhnesc mai rau decat animalele. Pana la urma desigur ca trebuie sa faci un cat de mic sacrificiu da-ti doresti si iubesti animalul de companie. Ai obligatii dar si mari satisfactii. E o zicala in popor care cred ca merge si pentru animale : “Cine are sa-i traiasca, cine nu sa nu-si doreasca” pentru ca suntem diferiti si nu toti stim sa iubim deci decat sa ne implicam in ceva ce nu putem duce cu placere si iubire mai bine lipsa. In concluzie te felicit pentru ideea de a posta aceasta galerie cu animale de companie.
Astazi si maine avem sarbatoare religioasa asa ca-ti urez LA MULTI ANI! pentru sarbatoriti daca ai, la fel si celor ce posteaza pe pagina ta , sa le traiasca sarbatoritii . ❤
Iti daruiesc acest micut sa te iubeasca si sa-ti fie alaturi in momentele tale de singuratate.
Și eu iubesc animalele, în special pisicuțele și câinii, din care am ținut mereu cât stăteam la casa părintească. Aș vrea să am și acum unul alături, dacă ar depinde numai de mine. Din păcate, menajera mi-a spus clar că își dă demisia dacă trebuie să facă curat și după animalul de companie, fie el și un papagal sau canar. Și n-aș vrea să o pierd, fiindcă gătește tare bine și mi-e vecină.
Mulțumesc călduros pentru darurile de mai sus și îți doresc o zi de sărbătoare minunată, dragă prietenă! ❤
Bună dimineața și o zi frumoasă, pe măsura sărbătorii de astăzi, Anușka!
Mulțumiri pentru vizită și cafea, alături de cele mai prietenoase gânduri din partea mea! 🙂
Ioi! 😉 (ca sa fiu si eu in trendul de mai sus 🙂 ). Eu iubesc toate animalele pamantului, mai putin gandacii, paianjenii si serpii. Brr!!! Ah, si animalul din om! Nici pe asta nu-l agreez deloc. Sunt de acord cu ceea ce scrie mai sus @Beta: nici eu, daca as fi trait la curte, n-as fi putut manca animalele pe care le-ar fi crescut ai mei. Cred, ba nu, sunt convinsa, ca parintii ar fi renuntat la asta si din cauza mea si a sora-mi. Dar cred ca nici ei nu s-ar fi indeletnicit cu aceasta “treaba”. Desi locuiesc la bloc de cand ma stiu, am tot crescut pisici si catei. Ba am avut si acvarii cu pestisori. Acum prin casa mea misuna 2 catei (unul de 13 ani, cadou cand fii-mea a implinit 9 ani si altul luat de pe strada acum 2 ani, niste frumuseti blanoase si atat de iubitoare. In plus, avem si un porcusor de Guineea care ne tot “guit-eaza” de zor mai toata ziulica. :)) Mi-ar fi placut sa locuiesc la curte, pt. ca sigur am mai fi “cules” si alte astfel de pets…cum ar fi, de ex. un raton (fii-mea si-a dorit mult asta la 18 ani dar i-am adus in casa porcusorul) si alte astfel de vietati minunate. :)) Mie mi-ar fi placut sa cresc un pui de…leu. Poate facea mai multi pui si astfel as fi calatorit mai mult… :))) Numai zile insorite sa ai, draga Petru! 🙂
Îți înțeleg dragostea pentru animăluțe, mai ales dacă ai crescut la bloc și nu ai avut parte de găini și porci crescuți pentru traiul de zi cu zi. Nici mie nu-mi plăcea când tata tăia porcul dinaintea Crăciunului, mama chiar vărsa câteva lacrimi, dar era necesar pentru a avea carne și slănină tot anul. Cu timpul, m-am obișnuit și reușeam să trec peste emoții, de fiecare dată când tăiam iepuri, miei sau găini. Acum nu mai e cazul, din moment ce stau la bloc iar carne se găsește peste tot, la prețuri acceptabile.
Un sfârșit de săptămână excelent îți doresc, la rândul meu, dragă Ileana! Să vă bucurați de căței și porcușor! 🙂
racoltapetru6 
Pe primul îl vreau şi eu!!!! Şi maimuţica, nici nu discut 😀 Şi viţeluşu’. Cam multe vreau.
Dar ce porc e ăla, Petru? Ferească Dumnezeu cât e!
Cred că e unul care a descoperit cum e viața după Crăciun :)))))) Fără glumă, cred că e o rasă de talie mare, pe care nu l-am întâlnit pe la noi la țară 🙂
😀 😀 😀 Bine zici.
Eu nu am mai văzut până acum aşa “hardughie” de porc, zău.
Chiar azi am fost la mătușica, unde am văzut o scrofiță de vreo 400 de kilograme. Are vreo șapte ani și nu se mai poate mișca după ce naște, dar e foarte fertilă. Deși, vreo doi purcelași, mor striviți atunci când se întoarce câte puțin.
400??? Doamne!
Eu încă nu am curaj să îmi iau un câine sau o pisică… Uneori mămiră prea tare omenirea 🙂
*mă miră, scuze 🙂
Faina ,interesanta si graitoare selectia facuta, draga Petru ! Da chiar sa-ti muti ZOO la tine in casa ?!!!
Oameni si oameni !
O zi excelenta sa ai pe o vreme de “caine” (pe-afara) !
Ce puteam să fac și eu în lipsă și dor de un animal cu care să împărtășesc cel puțin niște priviri? Măcar în acest mod să-mi sting puțin dorul de pisicuța mea abandonată în casa părintească.
Vremea e, într-adevăr, câinească, dar azi am avut parte de companii bune. O seară pe măsură îți doresc, dragă Cornel!
Se spune că animalele de companie tind să semene cu proprietarii lor. Oare Iulia Albu o fi o găină? 😀 Știu că mai are și un câine, parcă… 🙂
Zi faină să ai, Petru!
M-au înveselit imaginile tale.
Buna intrebare 😁.
Cred ca mai mult cu gaina, cățelul e loial si ascultător!
Și eu cred că găina o definește pe Iulia Albu, iar câinele e doar de fațadă. 😉 Mulțumesc pentru comentariul bine-venit, Dana! Să fii iubită de toată lumea! 🙂
🙂
Nicely nicely nice pics
Thank you very much! 🙂
Ce simpatice sunt!! 🤩
Simpatice… dar și pretențioase. 🙂
Da, corect! Orice animal de companie este pretentios.
Te poti pune cu gusturile omului, nu_i asa draga Petru???😏 si eu sunt o iubitoare de animalute, sunt de admirat tot ce ne_ai adus, dar cea cu porcul si cu crocodilul ma sperie!!!😣O noapte linistita sa ai!!!😄
Și eu sunt adeptul animalelor obișnuite, gen câine, pisică sau măcar un acvariu. Dar cei care au averi prea mari pentru mintea lor, se afișează cu animale excentrice și tocmai potrivite să fie încă un subiect de presă. Să-mi fie scuzată ironia.
Seară faină și cu animale simpatice în somn, dragă Mica! 🙂
O catelusa mi-ar placea,dar in rest nu prea! O seara linistita iti doresc!:)
Că bine zici, dragă prietenă! Ar merge și o pisicuță credincioasă, după cum țin minte că am avut și eu în copilăre. O seară cum nu se poate mai frumoasă! 🙂
Mamă, mamă, dar ce de lighioane bagă unii în casele lor? Eu mă limitez la cei cinci peștișori minusculi, într-un mic acvariu – bucuria Sarei și la niște… țânțari amețiți, intrați la iernat. Altceva mai mare…. în niciun caz! Dar să aduci ditamai bivolul sau zimbru sau ce-o fi…. în casă? Dar ce ne mai mirăm? Oamenii sunt așa de… „originali”! 😀
Toate cele bune, dragă Petru!
Tocmai de aceea le-am selectat în această postare, altfel puneam și eu numai cățeluși, pisicuțe și acvarii din cele mai excentrice (apropo: mi-ai dat o idee pentru o viitoare selecție). Oamenii vor să se remarce cu câte ceva, iar dacă nu au alte resurse, apelează la tot felul de improvizații, printre care și animalele de companie, tatuaje, recorduri ciudate…
Noi trebuie să fim toleranți, până ne mai tolerează ei.
O seară plină de iubire, dragă Alex! 🙂
Eu sunt implicat, deci subiectiv: avem in casă o pisica si un cățel, iar in curte incă un cățel…
Toate cele bune!
Wooow! O să devină ciudat să avem pisici sau câini! 😀
Să fii iubit și mereu iubitor!
Buna dimineata! Tuturor
Draga Petru imi place sa ma uit la anmalute ,dar ca sa am in casa asa ceva ,nu as putea,in primul rand ca emana un miros ingrozitor ,eu am simtit mirosul lor la ZOO ,iar o vecina de-a mea are un dulau si cand deskide usa vine cate un miros de-ti multa nasul din loc 🙂
Am avut 2 papagali in casa dar au murit ,asa ca nu mai am nimic si e mai bine 🙂
O zi de joi frumoasa si petrecareata !
O cafeluta sa te incalzeasca ca acum cu vremea asta rece ,e buna 🙂
Săru-mâna și îmi cer scuze pentru întârziere, Anușka! Am fost la mătușa, după cum ți-am spus pe pagina ta, și am aflat că mâine s-ar putea s-o interneze, după cât de grav este. Târziu am intrat pe blog, dar îți mulțumesc foarte mult pentru vizită și comentariu, dragă prietenă!
Pentru mine e seară deja, la ora asta, deci îți doresc odihnă plăcută și o companie desăvârșită! 🙂
Insanatosire grabnica matusii ,poate totusi nu este grav ,imi pare rau de vestea trista !
Mulțumesc!
Frumoasă selecţie, Petru! Animăluţele, oricare ar fi ele, sunt sau pot fi alături de noi. Iar dacă nu se poate, atunci tânjim după ele şi ne imaginăm cum ar fi să le avem. Eu, spre exemplu, mi-aş dori un căţel. Însă e greu la bloc, fireşte. Aş chinui animalul. Dar, poate, ceva mai târziu. Poate reuşesc să scap de viaţa “la bloc”. Şi atunci s-ar schimba lucrurile…
Gânduri bune şi o zi frumoasă! 🙂
Cred că suntem cam în aceeași situație, din nefericire. Viața la bloc e grea pentru un animal de companie, oridecare ar fi, iar asta ne face și pe noi să tânjim după ele. Personal, am ajuns în situația să mă bucur de compania unei muște sau a uni gândac adus pe fereastră de bătaia vântului. Bucurii de om singuratic. 😉
Salutări din cele mai prietenoase, Cristian! 🙂
Buna dimineata! Tuturor
LA MULTI ANI ! Tuturor cu numele de DUMITRU
Sa aveti o zi cu bucurii si binecuvantata cu realizarile propuse !
Bună să-ți fie inima și mereu viguros trupul, Anușka!
Săru-mâna pentru cafea și urări!
Am un prieten bun pe care îl cheamă Dumitru (Mitruț), firește că îl sun peste câteva minute. 🙂
Buna dimineata si un sfarsit de saptamana minunat draga prietene. Eu de cand ma stiu pe lume am avut animalute si in casa si in curte. Nu am tinut gaini, porci, si altele din acestea pentru ca nu le-as fi sacrificat pentru nimic in lume. Niciodata nu am fost de acord cand am mers la rude sa taie ceva pentru mine ca sa duc acasa. Sunt destule casapite si afisate prin galantare la magazin asa ca cine nu poate trai fara carne are de unde alege ca sa nu fie sacrificate amaratele degeaba. Eu nu pot sa ingrijesc si apoi sa ucid pentru ca ma atasez foarte tare si nu pot sa insel dragostea si devotamentul nici macar al unui animal. Am un motan roscovan si dragastos si un catel in casa si unul mai mare in curte. Stau intr-o curte comuna ca poate as mai fi adapostit macar unul ca tare-mi este mila cand ii vad haituiti si nedoriti . Cine iubeste cu adevarat animalutele stie sa le ingrijeasca ca sa nu miroasa. Chestia cu mirosul e un moft pentru a ascunde egoismul si mascarea neimplicarii pentru o vietate doar cu lozinca de mare curatenie. Sa ma ierte cine ma citeste dar e parerea mea si pana la urma prefer mirosul unui animal decat al unui om care-si mai da si aere. Vara de multe ori cobor din autobuz sau alt mijloc de transport in care ma aflu , prefer sa merg pe jos decat sa inhalez mirosurile unora care duhnesc mai rau decat animalele. Pana la urma desigur ca trebuie sa faci un cat de mic sacrificiu da-ti doresti si iubesti animalul de companie. Ai obligatii dar si mari satisfactii. E o zicala in popor care cred ca merge si pentru animale : “Cine are sa-i traiasca, cine nu sa nu-si doreasca” pentru ca suntem diferiti si nu toti stim sa iubim deci decat sa ne implicam in ceva ce nu putem duce cu placere si iubire mai bine lipsa. In concluzie te felicit pentru ideea de a posta aceasta galerie cu animale de companie.
Astazi si maine avem sarbatoare religioasa asa ca-ti urez LA MULTI ANI! pentru sarbatoriti daca ai, la fel si celor ce posteaza pe pagina ta , sa le traiasca sarbatoritii . ❤
Iti daruiesc acest micut sa te iubeasca si sa-ti fie alaturi in momentele tale de singuratate.
Și eu iubesc animalele, în special pisicuțele și câinii, din care am ținut mereu cât stăteam la casa părintească. Aș vrea să am și acum unul alături, dacă ar depinde numai de mine. Din păcate, menajera mi-a spus clar că își dă demisia dacă trebuie să facă curat și după animalul de companie, fie el și un papagal sau canar. Și n-aș vrea să o pierd, fiindcă gătește tare bine și mi-e vecină.
Mulțumesc călduros pentru darurile de mai sus și îți doresc o zi de sărbătoare minunată, dragă prietenă! ❤
Unu’ mai prietenos ca altul! da’ tot pe pisicuță aș pune ochii 🙂
Și eu, și eu! Le-am iubit de când mă știu. 🙂
Buna dimineata! Tuturor
Inca o z de sarbatoare ,astazi este ziua Sf, Dumitru cel Nou 🙂
Pofta buna la o cafeluta si un weekend placut!
Bună dimineața și o zi frumoasă, pe măsura sărbătorii de astăzi, Anușka!
Mulțumiri pentru vizită și cafea, alături de cele mai prietenoase gânduri din partea mea! 🙂
Imi vine sa zis doar: ioi!!! 😃
Ioi, că bine zici! Io te înțeleg, că-i expresie de-a noastră. 🙂
Ioi! 😉 (ca sa fiu si eu in trendul de mai sus 🙂 ). Eu iubesc toate animalele pamantului, mai putin gandacii, paianjenii si serpii. Brr!!! Ah, si animalul din om! Nici pe asta nu-l agreez deloc. Sunt de acord cu ceea ce scrie mai sus @Beta: nici eu, daca as fi trait la curte, n-as fi putut manca animalele pe care le-ar fi crescut ai mei. Cred, ba nu, sunt convinsa, ca parintii ar fi renuntat la asta si din cauza mea si a sora-mi. Dar cred ca nici ei nu s-ar fi indeletnicit cu aceasta “treaba”. Desi locuiesc la bloc de cand ma stiu, am tot crescut pisici si catei. Ba am avut si acvarii cu pestisori. Acum prin casa mea misuna 2 catei (unul de 13 ani, cadou cand fii-mea a implinit 9 ani si altul luat de pe strada acum 2 ani, niste frumuseti blanoase si atat de iubitoare. In plus, avem si un porcusor de Guineea care ne tot “guit-eaza” de zor mai toata ziulica. :)) Mi-ar fi placut sa locuiesc la curte, pt. ca sigur am mai fi “cules” si alte astfel de pets…cum ar fi, de ex. un raton (fii-mea si-a dorit mult asta la 18 ani dar i-am adus in casa porcusorul) si alte astfel de vietati minunate. :)) Mie mi-ar fi placut sa cresc un pui de…leu. Poate facea mai multi pui si astfel as fi calatorit mai mult… :))) Numai zile insorite sa ai, draga Petru! 🙂
Îți înțeleg dragostea pentru animăluțe, mai ales dacă ai crescut la bloc și nu ai avut parte de găini și porci crescuți pentru traiul de zi cu zi. Nici mie nu-mi plăcea când tata tăia porcul dinaintea Crăciunului, mama chiar vărsa câteva lacrimi, dar era necesar pentru a avea carne și slănină tot anul. Cu timpul, m-am obișnuit și reușeam să trec peste emoții, de fiecare dată când tăiam iepuri, miei sau găini. Acum nu mai e cazul, din moment ce stau la bloc iar carne se găsește peste tot, la prețuri acceptabile.
Un sfârșit de săptămână excelent îți doresc, la rândul meu, dragă Ileana! Să vă bucurați de căței și porcușor! 🙂