Tic-tac

Imagine similară

Nimic nu e etern, firește,
Doar timpul care nu se-oprește,
El ne adună laolaltă
Și tot el ne desparte-odată.

Nimic nu dăinuiește veșnic,
Oricât ar fi de mult sau trainic,
Iar tot ce are un început,
Se va termina, neabătut.

Să ne împăcăm cu acest gând,
Savurând momentele pe rând,
Cu ochii largi și strălucitori,
De parcă am fi nemuritori.

Trăiește fiecare clipă,
Făcând de zâmbete risipă,
Și de speranțe, totodată,
Împărtășite-n lumea toată.

Iar înainte de plecare,
Vom avea zilele ușoare
De vom păstra în amintire
Doar vremurile de iubire.

59 thoughts on “Tic-tac

      1. Desigur stiu ca esti ateu dar de crezut imi este foarte greu. Am uitat cum gândeam cand eram ca tine si de aceea vin intrebari care par prostești, răutăcioase. Ma gandesc cata disperare crește în tine odată cu apropierea de neființă si ma gandesc ca puteam fi eu!
        Petre dragă nu mi-o lua in nume de rau simt pentru atei (poate de ce am fost unul) o milă și durere nespusă.

      2. Nu cred că aș putea fi catalogat ca ateu, din moment ce-mi spun rugăciunile în fiecare zi și un „Doamne ajută” înaintea fiecărei încercări. Și nici nu simt tristețe la gândul că vine inevitabilul sfârșit, ci o experiență prin care trecem cu toții.

  1. Frumos îndemn! Dar noi trăim de parcă am fi nemuritori. Alergăm după averi, de parcă avem 10 vieţi şi să nu cumva să ne lipsească ceva. Investim ani din noi şi din sănătatea noastră ridicând case cu camere peste camere, să avem, să fie, să rămână ziduri multe după noi, să se vadă că am lăsat ceva-n urmă. Restul? Las’ că mai e timp… parcă asta-i deviza.
    Da, e nevoie de câte o tragere din asta de mânecă şi tu ai făcut-o tare frumos.

    1. E bine să ne dăm seama în fiecare clipă că suntem trecători, dar, în același timp, să nu ne îngrijoreze vremelnicia vieții, ci să ne bucurăm că avem șansa de a trăi și simți emoții pe care eternitatea nu le poate oferi.

  2. Versurile , slabutze si totodata , prapastioase . Poza in schimb , face toate paralele ! Silueta aceea ce sta in fatza ceasului ce-arata , cat de implacabil trece timpul , mi-aminteste de V.I.Lenin , de Adolf Hitler , de Iosif Vissarionovici Stalin , de tovarasii Elena si Nici o lae Ceausescu , de Ion Iliescu { apropo : de asta ce s e mai stie , mai are , mai are ? } , de Traian Basescu si , de ce nu , chiar de mine caci , nici macar eu nu-s nemuritor 🙂 😦 . In locul dumitale { dar nu-s in aceasta onoranta situatie } asi fi incheiat – plagiind o lecutza caci oricum , se poarta si la case mai mari – folosindu-ma de versurile lui Toparceanu : ” Si plec razand de propria-mi durere / Dar tuturor va spun : LA REVEDERE ! ” Respect deosebit stimate nordist si { pentru mai multa sigurantza caci , nu se stie ce-aduce ceasul 😕 } : LA REVEDERE ! 😀 😀 😀 😀

    1. A trebuit să consult DEX-ul, pentru a mă edifica mai bine în ceea ce înseamnă „prăpăstios”, la figurat. Așadar, poate fi: adânc, de netrecut, de neînvins. Sau: năprasnic, vijelios, vertiginos, înspăimântător, groaznic, de necrezut, de neînchipuit, ciudat, bizar, năstrușnic…
      Nu știu la care aspect te-ai referit, nea Marian, dar sunt sigur că nu-i de bine pentru versurile de mai sus. Îți respect opinia, ca de fiecare dată, și sper să mă revanșez cu altă ocazie. Gusturile diferă de la om la om, dar concluzia pe care am vrut să o transmit e alta decât cea a lui Topârceanu, asemănându-se mai mult cu cea a lui Eminescu: ”Cel ce în astă lume a dus numai durerea,/ Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți”
      Poate că acest punct de vedere nu ți-e pe plac, dar nu cred că poate fi chiar prăpăstios, nici măcar prin cuvintele alese pentru a-l transmite. Sănătate și la cât mai multe critici constructive pe această pagină! 🙂

      1. Nea Petrica… umile cereri de iertaciune-ti prezint in ideea ca te-am suparat cumva ! Pur si simplu am glumit { ca de obicei } pe seama acelui timp despre care spuneam ca-i implacabil pentru toti… chiar si pentru mine 😕 . Acu’ pe cinstite , vrei sa zici ca versurile dumitale nu-s macar , o atentionare pentru omenire si-n special pentru astia ca noi ” bugetarii ” ? Chiar daca spune Paunescu la un moment dat ” mai avem , mai avem ” { Repetabila povara } stim cu totii ca … mai avem putzin si-atunci cum sa nu-ti spun ca-s prapastioase versurile ? Lasa dracului DEX-ul caci sti bine ca acolo nu-s trecute expresii ce-s folosite doar in unele regiuni . La noi in… Bucuresti prapastios este folosit in cazul lui Ion Iliescu… Gabriela Firea 😉 si KWJ adica , ciudata , bizar … nastrusnic 😀 😀 . Dar si matale… in loc s-o dai ca la Ploiesti , te-apucasi sa citezi din Eminescu si , taman strofele ce-s spaima pensionarilor romani si nu numai ?!? 😡 Pai si-atunci , ce ne facem cu promisiunile pe care le tot primim din partea BOR si ale ” alesilor nostri ” politici ? Dupa ce ca aici n-avem sperantze , nici macar “dincolo ” sa n-avem parte de NIMIC ? Unde-i dreptatea nea Petre ? Qvo vadis ….omule ? Ma repet : tragand nadejdea ca nu te-am suparat , iti prezint cele mai umile scuze de care-s eu in stare precum si RESPECT onorate nordist !

      2. Nu m-ai supărat deloc, nea Marian. Eu îmi cer scuze dacă a reieșit cumva vreo urmă de amărăciune sau întristare. Am căutat doar să-mi argumentez opinia, chiar dacă e diferită de a multor alți filosofi, gânditori sau oameni obișnuiți, ca noi. Nimeni nu știe ce ne așteaptă după moarte, așa cum nimeni nu poate răspunde la eterna întrebare. „Care e sensul vieții noastre?”. Avem libertatea să ne dăm cu părerea și să sperăm la orice, că e benefic și nu ne costă nimic. Cine știe, poate că în viitoarea disertație pe această temă, voi fi mai încrezător în nemurirea sufletului. 🙂
        Respect și aleasă prețuire din partea mea!

      1. Săru-mâna la cafeaua miraculoasă și dătătoare de noi visuri plăcute, Anușka!
        Bună să-ți fie dimineața, inima și tot ceea ce-ți poate face ziua mai frumoasă și împlinită, dragă prietenă! 🙂

  3. Atât de frumos spus: “Trăiește fiecare clipă,
    Făcând de zâmbete risipă,
    Și de speranțe, totodată,
    Împărtășite-n lumea toată.” În același timp atât de adevărat, pentru că a zâmbi nu ne costă nimic și în același timp oferim ceva frumos, din tot sufletul, celui/ celei cărora îl adresăm.
    Mulțumesc pentru frumusețea și adevărul versurilor!
    Fiecare zi să îți fie minunată!

    1. De la vorbe la fapte n-ar trebui să fie decât un pas, dar mă tem că mulți dintre noi rămânem în primul stadiu și ne lăsăm subjugați de gânduri mai puțin optimiste, influențate de problemele tot mai complexe ale zilelor noastre. E greu să să fim mereu zâmbitori, dar se poate învăța, la fel cum se învață a merge și a vorbi.
      Săru-mâna cu gânduri din cele mai frumoase!

      1. Adevărat grăiești, orice se poate învăța, dacă se dorește. În plus,deoarece gândurile ne aparțin, tot noi avem puterea de a le controla pe care le vrem în viața noastră.
        O zi frumoasă în fiecare zi și așa cum ai spus, cu cele mai frumoase/ pozitive gânduri! 🙂

  4. Frumoase versuri și atât de adevprate gânduri și îndemnuri. De când se naște pe acest pământ, omul trăiește cu acest mare adevăr deasupra capului. Că ești copil, tânăr sau bătrân, sfârșitul este oricând posibil și aproape. Fiind atât de efemeri, e normal că trebuie să ne bucurăm de viață , de fiecare clipă pe care o trăim și să nu fim niște risipitori…
    Toate cele bune, dragă Petru! 🙂

    1. Mă bucur că ești într-un gând cu mine în ceea ce privește efemeritatea vieții. Am fost în abis miliarde de ani, dar am avut șansa unei vieți de care trebuie să ne bucurăm în fiecare moment. Iar, dacă vom lăsa o cât de mică moștenire, un semn al trecerii noastre printre cei însuflețiți, putem să ne reîntoarcem în neant cu inima împăcată.
      Să auzim numai de bine, dragă Alex! 🙂

  5. Adevarate versuri, la tinerete le trecem cu vederea, pe parcursul vietii ne dam seama, ca nu am savurat ce trebuia !!! Super !!!😆

    1. Noi știm mai bine, că am trecut prin multe clipe pe care le-am fi putut fructifica altfel. Dar să nu trăim cu regrete, ci să ne concentrăm pe momentele actuale. Mulțumesc, dragă Mica! 🙂

  6. Timpul este prea lent pentru cei care asteapta, prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plang, prea scurt pentru cei care sarbatoresc, dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate. William Shakespeare

    1. Cred că mulți dintre noi am trecut prin toate fazele amintite de marele scriitor. Am așteptat (mai ales în copilărie), am iubit (mai ales în tinerețe), ne-am temut în unele momente ale vieții, ne-am plâns când am avut parte de eșecuri, am sărbătorit multe (fiind renumiți pentru asta) și ne-am temut adesea, chiar dacă nu recunoșteam.
      Săru-mâna cu mulțumiri, Cati!

  7. Tic, tac, tic-tac ce frumos ai scris despre timp. El a fost, este si va veni, de noi depinde cum il folosim. Eu iau invataminte de la tine si vreau sa-l umplu cu zambete pentru ca atunci cand sufletul (spiritul) o sa intre in alta dimensiune sa-mi zambeasca si el amintindu-si ca a trecut prin casuta ta unde a avut parte numai de bine ❤

    1. Ar fi foarte bine să ne umplem sufletul cu zâmbetele preluate de la cei din jurul nostru (persoane virtuale sau reale), pe care să le dăm mai departe pentru perpetuare. Și eu fac la fel, atunci când intru în căsuța ta sau a altor prieteni și colegi cu umor și speranțe în viitor.
      Bună dimineața și bună să-ți fie inima, Anda! ❤

    1. Eu zic să ne rămână întipărite mai mult în amintire doar versurile care ne îndeamnă să savurăm viața cu care am fost binecuvântați: „Făcând de zâmbete risipă…”
      Aleasă mulțumire!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.