Toamna vine mereu împovărată,
Purtând pe umeri coșărci cu gutui,
De pe cap îi curg ciorchine de struguri,
În poale poartă nuci zornăitoare,
În mâini duce bostani dolofani,
Iar în spate îi atârnă un coș încărcat cu mere.
Mersul îi e greu și obositor,
Transpiră abundent sub formă de ploaie,
Tună când își pierde echilibrul
Și o trec fiori de rouă pășind prin iarbă.
E nerăbdătoare să-și deșerte darurile,
Pentru a reveni la silueta de invidiat,
Ușoară și zglobie ca o fată mare,
Prea zglobie și prea ușoară
Pentru a se putea împotrivi vântului
Care o va ridica pe sus,
Purtând-o înapoi spre origini,
Înainte ca noi să-i mulțumim pe deplin
Și să-i sărutăm mâna generoasă.
Ca de obicei, vom uita de darurile ei,
Ne vom aminti doar de transpirație
Și de oful exprimat prin bruma albă.
Felicitări
Mulțumesc călduros!
Cam uităm de daruri, da. Ne tragem fularul pe nas şi ne ascundem sub umbrele şi nu o mai admirăm…
Te felicit, Petru!
Eu nu am primit încă darurile preferate (mustul și castanele), dar am încredere că ce-i al meu e pus deoparte. 😉
Mulțumesc frumos, Potecuță!
Mai ai puţină răbdare, sunt sigură că le vei primi curând 😉
Am răbdarea mea pescărească. 🙂
Frumoasa poezie .
“Toamna este a doua primavara cand fiecare frunza este o floare.” – Albert Camus
Minunat e și citatul pe care ni l-ai oferit, dragă prietene! Mulțumiri alese!
Toamna este un anotimp bogat satisface toate gusturile, eu o ador!
”Și să-i sărutăm mâna generoasă.” Felicitări pentru ce ai scris! 😊
Și la mine e pe locul doi în topul anotimpurilor, după primăvară, firește. 😉
Mulțumesc din toată inima, Ane! 🙂
Ce frumoasa comparație ai făcut toamnei, după ce își descarcă bogăția de pe umeri, rămâne că o fata mare, și uitam sa_ i mulțumim , ne gândim că se face frig și ploua!!! Felicitări Petru, frumoase versuri, pentru un sfârșit de săptămână din mijlocul toamnei !!! 🤔
Numai toamna e „di vină” pentru toată inspirația și gândurile care ne trec prin minte. Mai ales când dăm cu ochii de atâtea roade încât cu greu le-am putea enumera în versuri de mulțumire. Plus miresmele ce ne subjugă simțurile și ne provoacă amintiri până la copilărie.
Săru-mâna cu recunoștință pentru aprecieri, alături de urări pentru o duminică superbă, dragă Mica! 🙂
Superbă toamna in mărinimia ei. Ne îndestulează și ne iartă. Frumoasa foc ai vazut o și ne încânti cu ea. Mulțumesc. 😀
Fiecare percepe toamna în felul lui, iar amintirile celor precedente contează foarte mult în aprecierea ei. Iar la tine au fost din cele mai plăcute, după cum ne-ai povestit atât de frumos. 🙂
Frumoasa poezie despre anotimpul de aur,cu daruri multe si bogatii!Un weekend placut iti doresc!:)
Mă bucur că ești în asentimentul meu și îți doresc ca toamna să te convingă în continuare că-i la fel de darnică! Duminică cum nu se poate mai plăcută, dragă Gabi! 🙂
Mi-aș dori să nu se lase alungată atât de ușor de iarna care vine, dar uită să mai plece.
De aceea e bine să trăim din plin fiecare ceas de toamnă, că vremea e campioana surprizelor.
Doamne ce frumos ai comparat toamna ,felicitari maxime Petru . ❤
Duminica binecuvantata cu darurile ce le astepti 🙂
Săru-mâna cu aleasă plecăciune pentru cuvintele frumoase la adresa versurilor despre toamnă, Anușka! De asemenea, mii de mulțumiri pentru cafeaua duminicală, ce are parcă mireasma acestui anotimp, mai ales dacă o sorbim privind pe fereastră.
Gânduri bune și urări așijderea, dragă prietenă! 🙂
Multumesc Petru! ❤
Ce poezie frumoasă, Petru! Felicitări!
Da, așa este, uităm de roadele bogate aduse de toamnă și ne plângem doar de ploaie și frig!
Duminică minunată!
Încerc să fac în fiecare toamnă câte o pledoarie pentru anotimpul potrivit pentru numărarea bobocilor. Cred că mă incită tristețea care răzbate din unele texte și versuri pe care le văd pe multe bloguri.
Mulțumesc efervescent și îți transmit, la rândul meu, cele mai eficiente urări de bine, Aura!
Toamna este o a doua primăvară, când fiecare frunză e o floare.
Frunze-flori cu atât mai prețuite cu cât sunt pe cale de a intra în metamorfoză.
Aleasă și călduroasă mulțămire!
Ce frumos ai descris toamna cea plină de bogății și bunătăți!
O toamnă frumoasă în continuare, dragă Petru! 🙂
Pur și simplu mi s-au rostogolit gândurile admirative, precum roadele toamnei ce se revarsă din Cornul Abundenței.
Zile rodnice din toate punctele de vedere, dragă Alex! 🙂
Felicitari pentru frumoasele versuri si deosebita descriere a minunatei toamne. Sa nu uitam sa-i fim recunooscatori pentru ca daca se supara ramanem cu camara goala, ha, ha, ha.
Eu zic că marea majoritate a oamenilor, dar mai ales a gospodinelor, știu să aprecieze darurile toamnei și le înnobilează prin măiestria de a le prepara și conserva în cămări pline cu de toate. Se vede după cum mișună lumea prin piață, cu saci și plase pregătite pentru a fi burdușite cu bunătăți.
Săru-mâna pentru generoasele aprecieri, dragă prietenă! 🙂
Hm…Din toate bunele ne amintim doar relele…:). Asta pentru ca suntem veșnic nerecunoscători…
Eu iubesc toamna iar descrierea făcuta de tine e minunata!
Mă înclin cu recunoștință pentru compliment! De asemenea, mă bucur că facem amândoi parte din clubul iubitorilor de toamnă.
Sunt imagini deosebit de sugestive, picturale.
Inspiratie si spor!
Imaginile autumnale ne înconjoară la fiecare pas, trebuie doar să le traducem în cuvintele noastre.
Rodnicie și bucurie în toate!