Fetița care visa pentru alții (epilog)

Lena avea impresia că trăiește într-un vis frumos, din care n-ar fi vrut să se mai trezească. De aceea se temea să se culce seara, iar dimineața se deștepta cu inima strânsă, până când se convingea că toate erau așa cum le lăsase înainte de adormire. Numai atunci făcea în mintea ei o trecere în evidență a celor mai emoționante momente. Erau multe și intense, cum nu sperase vreodată să mai apuce, de parcă ar fi pășit într-o altă viață, alături de oameni care o iubeau și pe care îi purtase mult timp în inimă. Lor li se adăugă și micuțul Constantin, față de care avusese până acum sentimente confuze, însă nicidecum afective.

L-a văzut pentru prima dată dormind în pătuțul lui, dar asta nu a împiedicat-o pe mama lor să-l ridice și să i-l așeze în brațe. „Oricum, nu se trezește decât când îi e foame”, a asigurat-o ea, bucuroasă să-i vadă împreună. De aceea a fost surprinsă să vadă cum bebelușul a deschis imediat ochii, privindu-și insistent surioara, de parcă știa despre cine-i vorba. După câteva momente, chipul lui s-a înseninat și gurița i s-a prelungit într-un zâmbet, în timp ce mânuța se întinse spre fața Lenei pentru o mângâiere delicată. Copila percepu un fior de căldură care-i inundă corpul și îi provocă lacrimile încătușate de multă vreme. Erau picături de fericire ce se revărsau ca un șuvoi termal de apă sărată, pe care frățiorul i le ștergea cu degețelele lui, după care le ducea la gură să le guste.

– Nu-mi vine să cred!, exclamă Violeta. Nu a mai zâmbit niciodată până acum, iar tu nu ai mai plâns de aproape trei ani. Sunteți îngerașii care mă fac cea mai fericită mamă!

Urmă o îmbrățișare de familie la care se alătură și Nelu, cuprinzându-i ca sub o aripă de părinte protectoare. De atunci, frățiorul cel tăcut deveni unul mai vioi și gălăgios, pretinzând atenție și cuvinte drăgăstoase, așa cum o face fiecare bebeluș normal. Era firesc ca schimbările să-i afecteze pe toți, însă la Lena erau cel mai vizibile, iar asta se putea vedea dintr-o privire. Fața i-a devenit mai luminoasă, vocea mai hotărâtă și părul alb a început să dispară, de la rădăcini apărând fire negre pe care le admira zilnic în fața oglinzii. Vestea s-a răspândit repede printre cunoștințe, mulți dintre ei venind în vizită pentru a vedea cu proprii ochi marea schimbare a „ciudatei” de altădată. Printre oaspeți a fost și vecinul care și-a rupt piciorul, după ce Lena îl avertizase. După o discuție amiabilă, pe când voia să plece, fetița i s-a adresat cu o mină serioasă:

– Aveți grijă cum coborâți treptele!

Omul s-a întors speriat, amintindu-și ce a pățit atunci când a mai auzit aceste cuvinte.

– Doamne ferește!, zise el în timp ce-și făcea cruce. Doar nu m-ai visat iarăși…

Copila râse și îl îmbrățișă ca să-l liniștească.

– Am glumit, nea Vasile. Nu te-am mai visat de atunci.

– Poate-mi zici așa, dar eu nu mai am curajul să cobor și nu plec până nu-mi spui ce ai visat azi-noapte, zise Vasile, așezându-se înapoi pe scaun.

Violeta își îndemnă fata să dea curs cererii.

– Am avut cel mai frumos vis, după ani de coșmaruri, povesti fata, cu chipul radiind de bucurie. Ca niciodată, l-am văzut pe tata plutind printre nori albi, îmbrăcat și el într-un alb strălucitor. A coborât lin lângă mine și mi-a mângâiat părul, iar mâna lui era atât de plăcută la atingere, ca pe vremea când trăia. I-am auzit și vocea iubitoare, de parcă era aievea: „Draga mea Lena, eu am să plec de tot acum, pentru că tu ai devenit puternică și poți să trăiești fără mine. O ai alături pe mami, ai un frățior și un om bun, căruia poți să-i spui tată. Mai ai mulți prieteni adevărați, iar visele negre trebuie să înceteze. Adio, fetița mea, și te rog să fii fericită!” Apoi m-a sărutat pe frunte, cutremurându-mă de plăcere, iar asta m-a trezit.

Imagini pentru imagini cu îngeri printre nori

Vecinul răsuflă ușurat, Violeta își șterse o lacrimă ce dădea să se formeze, în timp ce Lena părea mai împăcată ca oricând. Avea o misiune de la tatăl ei, iar îndeplinirea acesteia era prioritară, mai ales că existau toate condițiile, nu numai acasă, ci și la școală. Internatul se numea acum Școala Tinerelor Talente, loc în care se simțea ca în familie. Deocamdată erau doar șapte elevi, însă profesorul Bogdan i-a anunțat că vor veni și alții, cu calități din cele mai interesante. Frații Horoscop nu se mai contraziceau ca înainte, iar Adormitul ațipea din ce în ce mai rar peste zi. Stanca preda alături de viitorul ei soț, iar Anița era angajată pe post de bucătar-cofetar, având-o pe Mili ca ajutor. Chiar și domnul Oșan a fost cooptat cu jumătate de normă pentru lecții de etică și socializare, dar avea și un cabinet în care-i trata pe cei loviți de soartă. Violeta îi era asistentă și consilier în alegerea cazurilor. Când nu muncea, își petrecea timpul la școală, iar la sfârșit de săptămână îi scotea pe elevi în excursii, ca și cum toți ar fi fost copiii ei. Era, cu adevărat, cea mai fericită mamă.

 

Sfârșit

46 thoughts on “Fetița care visa pentru alții (epilog)

  1. Felicitări pentru încununarea uneia din cele mai frumoase povestiri!! Așteptăm cu nedisimulat interes povestirea pe care ai început să o țeși în imaginația ta infinită!!

    1. A durat ceva timp (cam un an și jumătate, cu 55 de fragmente), dar sunt încântat că am ajuns cu bine la final. Bucuria mi-e și mai mare când îți citesc aprecierile, atât de importante pentru mine. Mulțumesc frumos pentru tot sprijinul acordat, dragă prietenă!

  2. Foarte frumoasă povestirea…mă bucur că visul s-a terminat frumos, ne-ai ținut în spuspans mereu! O zi frumoasă să ai Petru cu multă inspirație și mai departe!

    1. O poveste despre vise, trebuia să se termine cu visuri împlinite pentru personajele principale. Plus un vis împlinit și pentru mine, la care ai contribuit și tu, prin fiecare comentariu, dragă prietenă cu suflet mare! Mii de mulțumiri și urări de bine!

  3. … Chiar îmi spuneam în timp ce citeam idilica scenă de familie că e ca un sfârșit, dar nu mă așteptam să citesc însuși acest cuvînt la… sfîrșit 🙂

    1. Recunosc că am așteptat de câteva luni ziua în care să pot scrie cuvântul „sfârșit” la această poveste. Sper că am găsit momentul potrivit, fără să las probleme nelămurite.

  4. Buna ziua ! Tuturor
    Draga Petru felicitari ptr. povestirea frumoasa ,recunosc ca m-a tinut in suspans mereu ,dar acum citind un sfarsit frumos pe placul meu meriti pupici ! ❤
    O seara placuta sa ai ! Cafeluta astazi nu am adus-o ca plecasem cu treburi in oras si m-am grabit 🙂

    1. Bună să-ți fie inima și mereu pur suflețelul, Anușka! Așa de pur precum al „Fetiței care visa pentru alții”, la fel de tânără în spirit și cu o inimă plină de iubire, precum a ei. 🙂
      Mă bucur că nu te-am dezamăgit cu finalul și te invit să-mi fii alături la următoarea nuvelă, care sper să înceapă peste o săptămână!
      Toate cele bune și frumoase, dragă prietenă! ❤

  5. Ce frumos sfârșit pentru personajul principal Lena, din “Fetita care visa pentru alții”, dar nu numai pentru ea, și pentru celelalte personaje din poveste!!! Am fost impresionata atunci când Lena povestește vecinului ei, visul care la avut cu tatăl ei, spunandu_i sa fie fericita!!! Felicitări draga Petru, pentru tot ce scrii!!! ❤️

    1. Fetița merita să fie fericită, după câte necazuri a îndurat, iar tatăl ei din vis era cel mai potrivit pentru a i-o insufla. Un strop din mult râvnita fericire am încercat să vă transmit și eu, printr-un final în care toate personajele pozitive să-și împlinească visurile. Mulțumesc cu mare recunoștință, dragă prietenă! ❤

  6. Felicitări! Și mulțumim de povestea ce ne-a ținut cu sufletul la gura și ne-a emotionat mult. Multam și pentru binele ce a învins. O seara buna, Petru! ☺️

    1. Mulțumiri efervescente pentru cuvintele atât de frumoase și mobilizatoare întru așternerea altor povestiri! Binele ne face bine, deci îl voi împărtăși cu orice ocazie. O zi senină, Ina, așa cum e în Seini! 🙂

  7. Felicitari!O poveste emotionanta pe care am citit-o cu mult interes, lucrurile s-au asezat la locurile lor si au un final fericit. Bravo, te felicit pentru materialul pentru o noua carte! O seara frumoasa iti doresc! 🙂

    1. Așa sunt eu, ca ardeleanul. Mi-a trebuit ceva timp până am scos-o la liman, dar nici nu era vreo grabă, cel puțin pentru mine. Principalul e că ți-a plăcut, pentru că asta e tot ce contează. Să auzim numai de bine, dragă Gabi! 🙂

  8. Buna dimineata! Petru si prietenlor de pe blog! ❤
    In timp ce servesti cafeluta ,poate iti vin e vreo inspiratie de a scrie o povestire la fal de buna ca si celelalte !
    Spor la tot ce ti-ai propus! ❤

    1. Bună dimineața și mulțumiri pentru cafeluța de miercuri, Anușka! 🙂
      Ceva idee am despre noua povestire, dar cu fiecare cafea pe care o beau de la tine îmi mai vin și altele, pentru dezvoltarea acțiunii și crearea personajelor. 😉
      Mă înclin și îți doresc tot binele din lume, dragă prietenă! ❤

  9. E minunat că au dispărut toate cosmarurile.
    Felicitari!

    P.s.
    De cate ori am ocazia incerc sa reda ce am inteles din lecturi si filme: fiecare om are un talent pe care alti un milion nu il au. Mai precis, ficare excelam in realizarea a ceva. Desigur, nu este vorba numai de artele clasice si sporturi. Totul este ca acel talent sa fie descoperit, acceptat, cultivat…

    1. Absolut adevărat și esențial pentru viața fiecărui om. Totul este ca educația să fie maleabilă, în funcție de aptitudinile și talentul fiecăruia, așa cum se procedează în țările scandinave.
      Mulțumesc frumos!

  10. Buna dimineata ! Tuturor
    Sa aveti o zi pe placul vostru ! ❤
    Draga Petru ,te servesc cu o cafeluta matinala ,nu am mai avut somn de la ora 2,00 🙂
    O zi de joi reusita sa ai! ❤

    1. Bună dimineața devreme, Anușka! 🙂
      Văd că astăzi ești foarte matinală și deduc că ai planuri mari, așa cum am și eu joia. Mulțumesc pentru cafeluța de întărire și îți doresc să rezolvi cu succes tot ce ți-ai propus, iar bucuriile să-ți fie o răsplată pe cinste! ❤

    1. Așa trebuie să se termine toate poveștile, cu bine. Ca un exemplu pentru viața reală, în care sunt destule necazuri care rămân nerezolvate. De aceea ne refugiem uneori în lumea minunată a lecturilor cu happy end. Mii de mulțumiri, dragă Cristina!

  11. Mare bucurie cand sfarsitul e cum nu se poate de frumos si bine aranjat. Am trait cu eroii tai, cu bucurii, suparari, emotii dar acum cand sfarsitul a fost asa frumos nu pot decat sa-ti multumesc prieten drag . ❤👍

    1. Sunt bucuros și onorat că te-am avut alături de-a lungul întregii povestiri, și nu a fost deloc ușor pe timp de un an și jumătate. Aleasă recunoștință, alături de invitația de a urmări și nuvela care va începe săptămâna viitoare! ❤

  12. Acum a venit momentul acela când te uiți încă secunde în șir la „The End”-ul unui film bun. Știi că s-a terminat dar nu te desprinzi, dorindu-ți ca măcar muzica de generic să mai dureze, iar cu ea și starea din care nu vrei să mai ieși.

    1. Asemănarea epilogului acesta cu un „The End” al unui film bun mă flatează, fiindcă eu consider ecranizarea unei cărți e o recunoaștere a valorii ei. Mulți dintre noi au auzit și apoi citit unele titluri doar după ce au văzut filmul, neștiind până atunci de existența lor. Mulțumesc efervescent!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.