Iubirea e o pasăre migratoare
Care își face cuibul în inimile oamenilor,
Puii ei își iau apoi zborul
Către alte inimi primitoare.
O pasăre pe cale de dispariție,
Tot mai multe inimi fiind ferecate
Sau prea reci pentru un cuib,
Iar aripile-i cedează obosite.
Ar trebui gândită o lege
Pentru protejarea acestei specii,
Iar cei care o vor alunga sau răni
Să fie condamnați la îngrijirea ei.
Lacătele și gratiile să fie topite,
Cuiburi calde să ofere găzduire,
Chipurile oamenilor să fie o invitație
Pentru orice iubire care-i în așteptare.
Ouăle să scoată pui sănătoși
Care să să migreze către alte inimi,
Pentru că sunt atâția oameni de iubit
Și foarte multe păsări de trimis.
Demult am scris o poezie care începea așa:
“Poate m-am născut ca pasăre…”
O voi căuta să o recitesc. ❤ Eu sunt convinsă că noi suntem în esență iubire. Este ceea ce ne definește. Opusul ei este frica. Și ea ne definește, dar e de dorit să plece și să dispară în zare.
Noi, oamenii, suntem păsări fără aripi, dar compensăm cu imaginația. Astfel ne-am construit aripi din fier și ne antrenăm gândurile să zboare în cele mai îndepărtate locuri de pe planetă, ba chiar și prin tot universul, după cum ne îndeamnă mintea și inima.
Mi-ar plăcea să ne redai aici poezia de care ți-ai amintit.
Suflet de pasăre
Poate sufletul meu s-a născut ca pasăre
Și a zburat până ce un trup l-a înghițit
Pentru a căpăta viață,
Pentru a gusta interzisa senzație de zbor.
Și în vreme ce trupul se desfăta cu amintirea zborului,
Sufletul, cu ochii trupului, privește trist bolta.
Atunci, pentru a zbura fără să părăsească trupul
Sufletul a născocit Dragostea.
Iar Dragostea se transformă adesea în poezie… Mi-a plăcut mult și îți mulțumesc frumos!
Cu drag!
Frumoasă idee și foarte frumos transpusă!
Un îndemn frumos și ușor de urmat!
Mă bucur mult că ți-a plăcut și îți mulțumesc frumos pentru apreciere!
dragoste frumos prezentată
Mulțumesc foarte mult!
Semnez oricând pentru o astfel de lege.
Foarte frumos!
Contez pe semnătura ta și mi-ar plăcea să faci parte dintre cei care stabilesc normele de aplicare a legii. Mulțumesc, Potecuță iubitoare!
Ma alatur si eu! Semnez oricand cu mare drag!
Mi-a placut tare mult, trebuia sa dau share !
O zi frumoasa!
Mulțumesc frumos pentru adeziune și aprecieri! Cu cât mai mulți, cu atât mai multă iubire.
Gânduri bune cu adieri plăcute!
Tot timpul cît am citit frumoasa ta îmbinare de cuvinte m-am gîndit, nu știu de ce, la Free Love, o piesă mai atipică a lui Depeche Mode…
Firește că există o explicație, acolo, în subconștientul tău. De bine trebuie să fie!
Mulțumesc pentru compliment, Issa!
De bine, categoric!
Iubirea este o pasare maiastra, vie, cântatoare,
Care încânta inima senina, luminoasa, cu-al ei tril.
Cântecul ei înalta Sufletul, atemporal spre Soare,
Cât timp fiinta-i inocenta si are bunatatea de copil.
Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.
Zile cu pace, bucurie, iubire, libertate, frumuseti pure, senine, si valori naturale, originale, atemporale pline, draga Petru !
Frumoase versuri și binecuvântată completare, pentru care mă înclin cu recunoștință, dragă Iosif!
Sănătate și deplină vigoare, încununate cu împliniri și satisfacții zilnice, îți doresc din toată inima!
Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare, şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? 🙂
Ce frumoasă analogie ai făcut intre oameni și păsări, pentru menținerea umanității. ”Pentru că sunt atâția oameni de iubit„
Facem ce facem și tot la păsările cu aripile lor ne zboară gândul, ca o eliberare din gravitația pe care visăm să o învingem. Mii de mulțumiri!
Minunată poezie, dragă Petru. Mi-a plăcut tare mult analogia cu păsările migratoare. Mare dreptate ai. Iubirea călătorește ca o pasăre, căutând cuibul potrivit, unde să rămână… Și eu subscriu la această lege, cu toată convingerea.
Numai bine și zile cât mai frumoase! 🙂
Cred că la fel am simțit fiecare dintre noi, doar perspectiva era alta. Pentru unii a rămas cuibul gol și doar amintirea căldurii pe care o simțeam atunci îi mai consolează. Dar întotdeauna mai există o pasăre-iubire pe care o putem găzdui în inimă.
Să fii iubit și mereu iubitor, dragă Alex! 🙂
Superb!
Mulțumesc din suflet!
Extrem de frumoasă poezia dvs. Mi-a plăcut mult de tot. Felicitări 🙂
Mulțumesc din toată inima pentru vizită și frumoasele aprecieri! Gânduri bune și urări pe măsură!
Ce frumoasa comparatie,ai idei Superbe ,de acord cu accea lege! O seara faina iti doresc!:)
Mă bucur că putem pune bazele încă a unui club virtual, de data asta pentru promovarea iubirii. Toate cele bune și frumoase, cu căldură rezonabilă, dragă Gabi! 🙂
Da Petru,asa este noi suntem ca niste pasari fara aripi ❤
"Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite,
cu aripi crescute în lăuntru,
îngrijire bat plutind, planând,
într-un aer mai curat – îngrijire și gândul!"
– Nichita Stănescu, O viziune a sentimentelor
Un sfarsit de saptamana implinit sa ai Petru ! ❤
Săru-mâna cu mulțumiri călduroase pentru minunatele versuri ale lui Nichita Stănescu, Anușka! 🙂
De asemenea, pentru cafeaua de vineri, bună pentru răcorirea sufletului, înainte de o nouă zi înfocată!
Îți doresc să te poți feri de văpaia soarelui, dar să te bucuri de binefacerile unei zile superbe, dragă prietenă! ❤
Bună dimineața Petru, adevărat, și frumoasa comparația iubirii cu o pasare, putem arata iubire, și sa primim iubire, cât de frumoasa ar fi lumea!!! ❤️🌺
Dacă oferim iubire fără să ne așteptăm a primi ceva în schimb, nu vom fi dezamăgiți. Dar dacă avem pretenția să fim răsplătiți cu aceeași monedă, s-ar putea să suferim. Iubirea e un dar dezinteresat. ❤
Am și eu un cuib gol, dar i-am pus parolă. Am însă păsări…mai multe. Multe! Pentru tot felul de cuiburi doritoare. Faine de tot versurile tale!
Cred că și cuibul meu e la fel, dar aștept păsări cât mai multe. Poate se găsește una care încape printre zăbrele și face pui. Mulțumesc mult și călduros pentru compliment!
Frumoasa poezia si foarte inspirata! Felicitari draga prietene de peste deal !
Mulțumesc intens pentru frumoasele aprecieri, dragă Cornel! Să fim iubiți și mereu iubitori!
„Tot mai multe inimi fiind ferecate
Sau prea reci pentru un cuib,
Iar aripile-i cedează obosite.” – așa e, Petru, obosim…
Și totuși… mai vrem iubire, Aura. Iar zâmbetul poate fi primul pas pentru renașterea ei.
Draga Petru sper sa nu-ti fie ziua infocata cu canicula 🙂 ❤
Iti doresc un weekend de vis,racoros si o cafea la malul marii cu prietenii virtuali,ce zici ❓ 🙂
Speranțele tale sunt și ale mele, în ce ne privește pe amândoi și toată țara, în cele din urmă.
Săru-mâna pentru cafeluța cu miresme răcoroase, Anușka! 🙂
Să ai parte de o zi plăcută trupului și spiritului, iar apoi să auzim numai de bine, dragă prietenă! ❤
Frumoase versuri!
Felicitari!
Mulțumesc efervescent!
Duminică plăcută!
Iubirea este o pasăre care migrează de la unii la alţii. Interesantă figură de stil, dar dacă tocmai migrarea o face să se piardă? La iubire mă refer.
Probabil că această migrare duce la atâtea infidelități, dar provoacă și marile pasiuni care i-a inspirat pe poeți și prozatori.
Wonderful 👍
Thank you!