Pe urmele tatălui (25)

Revederea cu Florin a avut loc a doua zi dimineață și a fost plină de surprize. Prima din ele a fost înfățișarea tânărului, aproape de nerecunoscut după ce a fost tuns la zero și echipat în costumația vărgată de deținut. Arăta mult mai tânăr și se vedea ușor că-i numai pielea și osul de trupul lui, de parcă tocmai traversase o grevă a foamei. Doar ochii îi erau la fel de înflăcărați, transmițând cu dărnicie o căldură de care te mirai că poate exista într-o făptură atât de fragilă. De data asta, el a fost cel care a întâmpinat-o cu o întrebare pe Delia.

– Așa se obișnuiește  aici sau m-au lăsat fără pic de păr din cauza păduchilor?

Polițista zâmbi amar, ca la o glumă neîmpărtășită, și îi întinse o chitară nouă, pe care o cumpărase din banii ei. Nu știa să aprecieze calitatea unui instrument de acest gen, dar l-a rugat pe vânzător să-i dea ceva cât de cât performant, fără să fie prea costisitor.

– Asta nu e chitara mea, i-a reproșat imediat Florin. Sper că nu ți-ai dat banii pe un instrument, doar din compasiune. Nu accept mila nimănui.

Tânăra nu se aștepta la o astfel de răsplată, iar asta o făcu să izbucnească.

– Nu cred că ești în situația să-ți permiți mofturi. Ți-am vizitat garsoniera și m-am îngrozit în ce mizerie trăiești. Nici măcar nu era încuiată, ceea ce-i explicabil dacă mă gândesc că nu ar fi nimic de furat din ea. Doar o masă, o saltea și câteva lucruri bune de aruncat la gunoi. Nici urmă de chitară.

Tânărul a ridicat impasibil din umeri și a luat în mână instrumentul lucios, cu un aer care sugera că-i face o favoare.

– Chitara aceea mi-a fost luată de colegii tăi. E singurul lucru valoros din viața mea și doar la ea am cântat de când tata a fugit și mi-a lăsat-o ca amintire.

Delia se mai domoli și se așeză pe marginea patului, hotărâtă să afle mai multe despre străinul care-o intriga peste măsură.

– Uite, ți-am adus și țigări și iartă-mă dacă nu ți-am nimerit preferințele, îl ironiză ea în timp ce i le oferi, alături de o brichetă.

Tânărul aproape că i le smulse dintre degete, cu mâinile tremurânde și grăbit să aprindă una. După câteva fumuri trase cu nesaț, chipul lui se destinse și ochii o priveau mai cu blândețe pe binefăcătoare.

– Spune-mi mai multe despre tine, profită polițista de atmosferă. Ești un om al străzii, deși ai o locuință; îți iubești părintele, chiar dacă te-a părăsit; datorezi taxe de întreținere de câțiva ani, dar nu ai fost evacuat. Mama ta mai trăiește?

Chipul inocent al lui Florin se eclipsă brusc, dar această întunecare avea să se estompeze pe măsură ce cuvintele se eliberau din tainița în care au dospit probabil multă vreme.

– Tata mă iubește, oriunde ar fi acum, doar că nu poate veni să mi-o arate. El mi-a pus pentru prima oară chitara în mână și m-a învățat multe despre muzică. Îl chema Albert, dar lumea îl știa sub numele de scenă Alberto Magnificul, cel mai bun cântăreț din oraș. Unii ziceau că-i italian, iar alții că are sânge de țigan, altfel nu-și explicau vocea lui divină și măiestria de a mângâia corzile chitarei. A păstrat legătura cu noi, până s-a stins mama, de dorul lui, nu de alte boli pe care le-au inventat doctorii. Probabil că această pierdere l-a frânt și pe el, făcându-l să rupă orice punte care-i amintea de marea lui dragoste. Încă aștept să-și revină, să-mi dea un semn și apoi să ne întâlnim undeva. Nu am fost alungat din garsonieră pentru că Tivi punea mereu câte o vorbă bună la administrație.

Tăcerea se așternu ca un moment de reculegere, în timp ce tânărul își aruncă chiștocul în toaletă și aprinse altă țigară. Delia a fost cea care l-a stârnit din nou.

– Dar de ce a trebuit să fugă? De ce nu v-a luat și pe voi, dacă vă iubea atât de mult?

– Ne-a explicat atunci, dar apoi întrebările au sporit și ne-au măcinat. Totul a pornit de la o nuntă, în care tata și formația lui au fost invitați să cânte. Era vorba de o familie de țigani cu bani mulți, iar câștigul avea să fie unul pe măsură. Pe atunci stăteam într-un apartament de lux cu trei camere, ultracentral și dotat cu tot ce-i mai modern. Alberto Magnificul avea un Mercedes frumos, dar avea și mulți dușmani invidioși, plus că-i plăcea să bea cam mult, ca toate vedetele. Eu și cu mama am fost treziți către dimineață, când a apărut cu chipul îngrozit și expresii greu de înțeles. Spunea că la petrecere a apărut un echipaj de poliție, chemat de un clan rival, care i-a acuzat de prea multă gălăgie, iar apoi de hoție. Cică dispăruseră niște bani dintr-o casă, iar un martor văzuse cum hoții au fugit cu Mercedesul tatei. Țiganii i-au luat apărarea, iar de aici s-a ajuns la o încăierare în care un polițist a fost ucis cu o lovitură de cuțit. Partenerul lui susținea că tata a fost criminalul și a tras asupra lui, dar a nimerit într-un nuntaș. Așa am înțeles noi, iar avocatul pe care l-a sunat imediat Alberto Magnificul, i-a spus că e o treabă foarte urâtă și trebuie să dispară până se limpezesc apele. A fost ultima dată când l-am văzut, dar am auzit apoi că a trecut prin mai multe țări. Mama a căzut bolnavă, am schimbat apartamentul cu garsoniera, iar la doi ani a murit și am rămas singur. Fără bani și fără vreo pregătire, am abandonat școala, căutând ceva de lucru. Dar fiindcă nu mă pricep la nimic și nu se prinde ceva de mine, singura ocupație mi-a rămas cântatul. Pe care-l ofer tuturor, fără să cerșesc, ci doar accept recompensa ascultătorilor.

Delia era uluită și a aștepta cu inima strânsă să pună întrebarea care o frământa:

– Cam când s-a întâmplat asta? Mă refer la nunta aceea…

– În urmă cu vreo opt ani, răspunse aproape absent Florin.

Opt ani?! Atunci a fost înjunghiat părintele ei, iar acum afla că vinovatul e tatăl celui pe care ea voia să-l ajute. Soarta îi juca iarăși o festă urâtă de tot, de parcă nu erau destule cele de până acum. Simți o nevoie imperioasă de o țigară, altfel mintea i-ar fi luat-o razna, cu urmări imprevizibile.

STUDIU - Aproape un miliard de persoane fumeaza la nivel global. Care sunt  tarile cu cel mai mare consum de tutun — eMaramures

36 thoughts on “Pe urmele tatălui (25)

  1. Foarte interesant, dar… aseară mi-am adus aminte că noi de fapt căutăm pe cineva care se joacă cu sentimentele și corpurile unor domnișoare… Ne-ai acaparat atenția cu alte evenimente, domnule scriitor! 😀 Dar e de bine, fii liniștit! ❤

    1. Foarte bine că nu ai uitat de unde am pornit și ce căutăm, doar că intrigii principale i se mai adaugă și altele, paralele, fiecare cu indicii care se pot întrepătrunde și ajuta în rezolvarea simultană a cazurilor: inseminările misterioase, moartea lui Piciu și a lui Tivi, misterul din jurul morții tatălui Deliei…
      Mă bucur că e bine și îți mulțumesc pentru toate, dragă prietenă! ❤

  2. Oh, ce intorsatura ciudata! … vietile a doi copii, in acelasi punct s-au intersectat, deja. Abia astept urmarea, dezlegarea misterelor. 🙂
    O zi buna, Petru! 🙂

  3. Super ! Abia de acum pare-se, sa înceapa a se crapa de ziua, însa cum în aceasta era, omul se joaca de-a v-ati ascunselea cu orele, vremurile, calendarele si spatiile universale, modificându-le legile dupa cum i se nazare, nu putem anticipa, iepurele de unde sare.
    O dupa amiaza binecuvântata sublima, cu bucurii, pace si libertate deplina, draga Petru

    1. O să răsară soarele și în povestea noastră, dar o să începem, cum e firesc, cu o dimineață răcoroasă. Pentru că, slavă Domnului, cazuri de rezolvat sunt destule, e nevoie doar de inspirație și muncă.
      O dimineață însorită și apoi o zi senină și blândă îți doresc, din toată inima, dragă Iosif!

    1. Eu tot încerc să-l discreditez, făcându-l păduchios, băutor, nespălat, dezordonat, dar tot e simpatizat de femei. Să sperăm că au de ce! 😉 Gânduri bune și sentimente nobile îți transmit, dragă Gabi! 🙂

  4. Cam incalcita povestea ,oare tatal lui este criminalul politistului,parca nu prea cred ,dar vom vedea 🙂
    Buna dimineata! Petru si prietenilor acestui blog.
    Va invit la o cafeluta ptr. o zi minunata! ❤

    1. Cred că funcționează și aici prezumția de nevinovăție, dar bănuielile nu le putem cenzura. 😉
      Bună dimineața și bine ai venit cu cafeaua aromată și înfloritoare, Anușka! 🙂
      La mine a apărut și astăzi soarele, din razele căruia iau un mănunchi și îți trimit online. Sper să le primești, alături de urări de bine din cele de mare calibru, dragă prietenă! ❤

  5. Imi place intorsatura, simt ca va fi mai palpitant!
    Sigur o scoate la capat Delia, chiar daca este femeie, va lua o decizie corecta cu multa rabdare 😏
    Toate cele bune! ☕🤗🍀

    1. Sărut-mâna cu aleasă mulțămire pentru cafeaua virtuală, bună și la amiază, când am reușit să ajung pe aici! 🙂
      Azi am întârziat pentru că mi-am făcut Inspecția Tehnică Periodică la Logan, dar tot am avut noroc că am ales un atelier din Seini (satul Viile Apei), unde nu era aglomerație. Doar că m-a vizitat și prietenul din același sat, cu care am socializat la un pahar de pălincă. 😉
      Să fii iubită și mereu înveselită de oameni și tot ce te înconjoară, dragă Anușka! ❤

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.