Pe urmele tatălui (33)

 

Ieşean castrat de propriul frate. Bărbatul i-a şocat pe medicii care l-au  luat în primire - Stirile Kanal D

continuare

Mintea omului are tendința să respingă veștile proaste, măcar până e confirmată din mai multe surse și se resemnează. E drept că zvonurile rele în care este implicată toată specia umană sau chiar viața de pe Pământ sunt mai ușor asimilate, uneori chiar cu entuziasm colectiv. Cum ar fi un al treilea război mondial, o epidemie devastatoare sau Apocalipsa cea mult așteptată de cei care o consideră ca o izbăvire. Tot ca pe o catastrofă a lumii a perceput și Delia vestea că nea Matei ar putea fi ucigașul tatălui ei. Tocmai acel om în care mai avea încredere, deși îi stârnise câteva bănuieli cu mașina misterioasă, transformată peste noapte într-una obișnuită. Doar că, în sinea ei, îi acordase prezumția de nevinovăție, fiindu-i chiar jenă că a îndrăznit să se îndoiască de omul cel mai generos din viața ei de după marea pierdere, ba și dinainte, din câte își amintea. Acea persoană blândă și grijulie era ridicată pe un piedestal atât de înalt încât nu-și putea închipui să poată cădea de acolo fără să-i zdrobească crezurile și sentimentele făurite de-a lungul timpului. Oare era îndeajuns mărturia unui om necunoscut până atunci, fie el în apropierea morții? Ce ar avea de câștigat dacă ar minți-o? Pe de altă parte, de ce să-și deschidă din nou rana aceea pe care a tot oblojit-o și pe care o credea închisă? Se obișnuise cu gândul că iubitul ei părinte a sfârșit la datorie, într-o încăierare între niște țigani pe care nimeni nu a putut să-i nominalizeze. Acum, acel criminal primea un nume și un chip atât de apropiat încât se simțea părtașă la această mușamalizare. Dacă ar fi adevărat ce auzea? Domnul Pop ar fi dator să-i povestească cu lux de amănunte toată această tragedie, doar că fiecare cuvânt pe care-l spunea părea un chin în starea lui. De aceea a intervenit fiul său, dezvăluind ce auzise de la el în ultimele zile.

– Vă dați seama că tata e prea obosit pentru a continua, dar, în mare, pot să vă spun ce-l măcinau regretele de când a aflat de boala lui. Părintele dumitale a fost un polițist cinstit și a refuzat să ia mită în acea noapte, mergând cu curajul și mai departe și avertizându-l pe colegul lui că-l va da în vileag. S-a întâmplat ca ”Magnificul” și tata să-l surprindă pe Matei când l-a străpuns cu cuțitul, iar apoi s-a împușcat singur în picior cu arma luată de la partenerul său. Doar după aceea i-a observat pe cei doi martori și a încercat să-i elimine. Ulterior, tatăl meu a primit un telefon de la el, în care era avertizat să-l predea pe clientul lui, pe rol de țap ispășitor, și totul va fi dat uitării. Restul se cam știe, în diferite variante, mai mult sau mai puțin înflorite.

Tânăra polițistă încerca din greu să se pună de acord cu noua perspectivă, privind pierdută spre chipurile celor trei personaje. Figuri sincere și compătimitoare, ale căror sentimente spera să o susțină suficient pentru a nu claca. Îi era ciudă și pentru că s-a complăcut în această situație, ca și cum i-ar fi fost frică de adevăr.

– Și eu am auzit câteva diferențe despre această atrocitate, dar credeam că nu au mare importanță, ci sunt doar amănunte redate după cum își amintea sau înțelegea fiecare, rosti ea cu un nod în gât. N-am crezut niciodată că adevărul e atât de diferit, iar asta mă doare foarte mult.

– Iartă-mă, se auzi și vocea stinsă a avocatului.

– Știu ce simți, interveni Mihaela. E al naibii de greu să retrăiești o pierdere atât de mare, mai ales când vezi că ești trădată tocmai de cei care ar trebui să-ți fie alături. Promit că eu nu te voi dezamăgi, ci voi încerca să mă revanșez în numele tatălui meu, pro bono. În ambele cazuri pe care vrei să le rezolvi.

Delia a surâs amar, ca și cum ar fi înghițit o pastilă grețoasă.

– De fapt sunt trei, mai am un caz foarte greu, despre mai multe inseminări misterioase, unele având ca victime fete fecioare.

– Cred că am auzit ceva despre asta, dar nu puteam să cred, exclamă cu uimire avocata. Deci există cu adevărat?!

– Desigur că există, doar că puțini vor să recunoască, iar asta le poate duce pe cele vizate la sinucidere, o informă polițista.

– Virgine care rămân gravide?, se amestecă și Doru. Sinucideri? Înseamnă că pacienta mea s-ar putea să spună adevărul.

– Ce pacientă?, au întrebat deodată ambele tinere.

– Alaltăieri, a fost internată o tânără care a vrut să-și pună capăt vieții, aruncându-se în fața unui autoturism. A avut noroc, dacă se poate spune așa, dar are ambele picioare zdrobite și o mână fracturată. Repeta întruna că e fată mare, dar am constatat că e însărcinată în douăsprezece săptămâni. Credeam că delirează și nu am acordat mare atenție vorbelor sale, însă acum e mai lucidă, s-a închis în ea și nu vrea să spună nici cum o cheamă. Mi-ar plăcea să veniți și să discutați. Cine știe, poate vă ajută în cazul despre care pomeneați adineauri.

31 thoughts on “Pe urmele tatălui (33)

  1. Acest superb episod mi-a amintit de cuvintele Mântuitorului lumii, Hristos Iisus, adresate ucenicilor Sai si miilor de ascultatori, referindu-Se la faptele reprobabile facute în ascuns, la amenintarile celor faradelege, care ascunsi dupa mastile ipocriziei, din frica de a-si pierde o functie relativa sau avantaje materiale, se asociaza de partea celor ce nu pot dormi daca nu au facut pe cineva sa cada într-o zi.

    “În vremea aceea, când se strânseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi: „Mai întâi de toate, păziţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicia.
    Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nici ascuns care nu va fi cunoscut.
    De aceea, orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.
    Vă spun vouă, prietenii Mei, să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.
    Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.
    Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuşi niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
    Şi chiar perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.
    Eu vă spun: pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu, dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
    Şi oricui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta, dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.
    Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor şi înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijoraţi cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi, căci Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.”

    Zile minunate, inspirate, luminate si binecuvântate cu bucurii, pace, dragoste, fericire si multa sanatate, în toate, alaturi de toti cei apropiati sufleteste, draga Petru !

    1. Sunt pur și simplu impresionat la ce analogie te-a inspirat acest capitol, una care mă onorează, desigur!
      Pentru asta și celelalte cuvinte alese îți mulțumesc călduros și îți doresc sărbători din cele mai plăcute de Anul Nou și după aceea, dragă Iosif!

      1. Intuitia îmi sopteste adeseori taina ascunsa în gândurile exprimate în cuvinte, permitându-mi într-o oarecare masura sa anticipez finalitatea din primele detalii prezentate de catre autor, mai ales când sunt profund pasionat, rational-sentimental implicat si interesat de subiectul discutat, în opera ta fiind vorba de sarcinile fecioarelor, care mi se pare extrem de periculos, în realitatea obiectiva a societatilor instabile, corupte i(u)deologic-cultural, politico-economic, juridico-financiar-bancar, din statele sateliti ai curentilor din Rasarit sau Apus, dezbinate, manipulate, exploatate, subdezvoltate, viruzate, dezinformate de proprii “fii & fiice” politruce ! 🙂 😀 )))

    1. Nu e un virus, dar parcă tot spre ficțiune ar tinde, deocamdată. Îmi scria un bun coleg de blog că știe despre ce-i vorba, dar mai este până punem cărțile pe masă. 🙂

  2. Când am văzut imaginea, mă cuprins puțin teama, însă când am citit, m-am liniștit. Din păcate e greu să crezi că omul cel blând și iubitor poate fi cu, coarne, uite că se poate. Incitant! Aștept continuarea cu nerăbdare! Sigur e spre deznodământ!
    Felicitări Petru !
    Seară frumoasă 🤗🍀

    1. Imaginea cu un cuțit am mai folosit-o, dar de data asta am ales să-l pun într-o mână. Fără intenția de a speria. 😉
      Despre mulți criminali spune lumea că-l știau de om bun și așezat, de parcă poți ști ce-i trece prin cap, oricui și oricum s-ar comporta la vedere.
      Mulțumesc frumos și îți transmit raze de soare din Seini, Ileana! 🙂

  3. Aoileu,vreau sa aflu mai repede deznodamantul. 🙂
    Cand eram la servici lucram intr-un laborator si in schimbul 3 cand aveam o carte buna o citeam in 8h cat stateam la servici 🙂 Pe vremea aceea habar n aveam de calculator ,citeam f.f. mult ,acum doar la tine mai citesc 🙂
    Buna dimineata!!
    …e calda si magica…cafeluta mea ! ❤

    1. Îmi amintesc și eu de vremea când mi-am scos o liberă pentru a citi romanul Shogun. Sau când nu aveam timp să merg la masă până nu am terminat ”Mizerabilii”. Ce amintiri îndepărtate și, totuși, atât de plăcute! Nu pot să-ți dezvălui misterul, până nu-l împachetez într-un deznodământ cât mai palpitant. 🙂
      Mulțumesc din suflet pentru cafeluță și îți doresc o zi cu multe bucurii, dragă Anușka! ❤

  4. Buna dimineata! Petru si blogului
    Sa ninga cu dragoste,
    Sa ninga cu fericire,
    Sa ninga cu iubire si pace,
    Sa ninga tot anul cu armonie,
    Sa va umple sufletul de dragoste si bucurie! ❤
    Ultima cafeluta pe anul acesta ,mai te servesc la anul 🙂

    1. Bună dimineața în ajunul noului an, Anușka! 🙂
      Să ningă cu tot cei frumos și sănătos, dar și cu zăpada cea care ne era de toate iernile și pe care n-o mai vedem când avem nevoie de ea! Sărut-mâna pentru cafeaua de astăzi și profundă recunoștință pentru toate celelalte 365, dragă prietenă! ❤

  5. Firul povestirii iese tot mai mult din incalceala initiala cand nu se “zarea” nimic , totul era un necunoscut intunecat. Cu suferinta, cu durere, adevarul incepe sa se lumineze. Se intrezareste lumina, simt ca va fi bine.
    Iti doresc, Petru, un an cu multa inspiratie dar mai ales cu multa sanatate, multe bucurii si multumiri sufletesti! LA MULTI ANI 2021! 😀❣️ 🥂

    1. Partea ingrată în care autorul încurcă ițele acțiunii trebuie să fie compensată cu cea în care tot el trebuie să le descurce. Sper să o fac cum trebuie, astfel ca niciun amănunt să nu rămână nelămurit, iar soluțiile să fie pe placul celor care au avut răbdarea să urmărească firul.
      Sărbători fericite în continuare, An Nou Fericit și apoi mulți ani cu bine și mai ales cu sănătate, Cristina! 🙂 ❤

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.