Pe urmele tatălui (35)

continuare

Timpul era hotărâtor pentru viața femeii legate de scaun, iar fiecare clipă trebuia folosită la maxim în a găsi o tergiversare a actului final. Se vedea clar că omul de lângă ea era hotărât să o ucidă cu sânge rece și apoi să se scoată ca erou, invocând o mână criminală care i-a sabotat mașina, iar el a reușit să se arunce în ultimul moment. Toată lumea l-ar fi crezut și compătimit, chiar și la înmormântarea ei, în timp ce acesta ar vărsa lacrimi de crocodil și s-ar felicita în gândul lui pentru crima perfectă. Sunt oameni care gândesc mai eficient când trebuie să le vină repede o idee, iar Delia știa că poate face asta din partidele de șah pe care le-a jucat cu tatăl ei și apoi cu alți parteneri. Creierul i se mobiliza mai mult când era sub presiune, generând idei salvatoare, în situații din cele mai critice. Acum era în joc viața ei, dar mintea avea pregătirea făcută, în timp ce spiritul păstra aceeași încredere în soluția de ultim moment.

– Sunt conștientă că am greșit și îmi merit soarta, Cosmine, rosti tânăra cu o voce resemnată. Te-am admirat atât de mult, încât am făcut orice să mă afirm, însă doar pentru a ajunge la nivelul tău și a te cuceri. Tatăl meu te admira de când erai mic și mi te dădea exemplu, iar asta m-a făcut invidioasă și temătoare că nu mă vei iubi niciodată.

Cosmin a rămas perplex la auzul acestei declarații, neștiind dacă e bine să creadă sau ar putea fi doar o vrăjeală. Însă orgoliul lui de mascul încrezut îi alimentă dorința de a se convinge că mai poate pune la activ o victimă a farmecului său. Și încă una pe care și-ar fi dorit-o atâția bărbați, chiar dacă acum purta în pântec sămânța altuia. Era uimit să remarce că femeia de lângă el emana o strălucire cum nu a mai văzut la ea, așa cum multe femei înfloresc când sunt însărcinate. Ochii îi erau mai luminoși, buzele mai pofticioase și tenul fin te invita parcă să-l atingi și să-i percepi delicatețea. E posibil ca și instinctul de apărare să-i fi dat aceste calități, astfel că tentația bărbatului s-a transformat într-o obsesie care nu mai putea fi stăvilită.

– Tu vorbești serios?, întrebă el mai mult pentru a găsi timp pentru a-și îmbărbăta pornirile. Tatăl tău mă admira?! De ce nu mi-ai spus nimic?, că și eu eram atras de tine.

– Cred că de proastă și de mândră ce eram, a răspuns Delia cu amărăciune. Dar acum îmi dau seama ce am pierdut și aș vrea să-mi îndeplinești dorința la care am visat de multă vreme.

– Să aud despre ce-i vorba, s-a arătat interesat Cosmin. Dar să nu crezi că mă răzgândesc, am muncit prea mult la plan și nu mai pot da înapoi.

– Ți-am spus că sunt împăcată cu moartea, dar vreau să plec cu gustul sărutului tău pe buze. Ca o dovadă că ne iertăm reciproc și ne despărțim împăcați.

Chipul tânărului se lumină de plăcere la gândul cireșei de pe tort care-l aștepta, însă găsi de cuviință să precizeze:

– O sărutare meriți, dar să nu te prind cumva că ai alte intenții…

– Ce aș putea să-ți fac în această situație, Cosmine?!, veni expresia ca o asigurare solidă.

Buzele flămânde ale polițistului de la volan se lipiră de cele fierbinți ale Deliei, în timp ce mâinile acesteia din urmă îi îmbrățișau fremătător trupul, de la gât și până la centură, unde mâna bărbătească avea grijă de pistol. A fost un sărut lung și pasional, în care fiecare s-a implicat cu același zel, însă cu gânduri total diferite. Bărbatul s-a simțit satisfăcut, singurul regret al lui fiind faptul că pierde această dulceață tocmai după ce a gustat din ea. O privi cu oarecare regret și îi adresă cuvintele care i se păreau potrivite la o astfel de despărțire:

– Ești gata de aterizare, frumoaso?

– Aș mai avea să-ți spun ceva, frumosule, veni răspunsul cu un ton total schimbat. Știam că porți la tine un cuțit, același cu care l-ai ucis pe Tivi. Doar că nu eram sigură de locul în care îl ascunzi, până când te-am pipăit și l-am găsit. Iartă-mă că l-am subtilizat și ți-l înapoiez într-un fel deloc plăcut.

Nici nu a apucat să înțeleagă Cosmin despre ce-i vorba, că mâna dreaptă a Deliei a înfipt șișul între picioarele lui. A făcut-o cu putere și precizie, iar urletul de durere venea ca o confirmare a țintei nimerite.

– Aoleu, constat că e foarte ascuțit și ușor de manevrat. Acum ascultă la mine, dacă nu vrei să rămâi fără bijuterii și  să mori în chinuri groaznice. Nu te mișca deloc, altfel trag de cuțit și urli mai ceva ca la operă. Felicitări că nu ne-ai aruncat pe amândoi în prăpastie, dar acum ia piciorul de pe accelerație și oprește mașina, fără șmecherii, că eu nu am nimic de pierdut. Depărtează mâna de pe armă și ridică-le pe amândouă în sus. Așaaa, băiețaș…

– Nebuno, ce crezi că faci?!, țipă printre lacrimi Cosmin. Crezi că scapi? O să te nenorocesc.

Delia i-a scos pistolul și l-a îndreptat spre chipul schimonosit de suferință, după care l-a eliberat din tăișul ascuțit.

– Coboară jos, dacă vrei să-ți salvezi și capul celălalt, deși nu știu cu care gândești de fapt. Hai, că n-am chef de negocieri și nici de alte sărutări.

Cosmin coborî amenințând, înjurând și văietându-se, în timp ce Delia și-a tăiat centura de siguranță, a urcat la volan și a întors mașina către municipiul din care au venit împreună. Doar după două minute, simțind că s-a mai calmat, a anunțat prin stație că un agent are nevoie de ambulanță. Cosmin ar putea scăpa cu bărbăția funcțională, dar nu și de pușcărie.

Imagini șocante! Bărbat bătut în mașina Poliției, la Bârlad. Ce au făcut  agenții când un șofer le-a cerut socoteală | Antena 3

 

36 thoughts on “Pe urmele tatălui (35)

      1. Mi-a venit în minte un tăvălug făcut din fier masiv, cu adaosuri secrete care îl fac de o mie de ori mai greu. Și e lung… foarte lung, să ajungă la toți cei incriminați!

  1. Bravo Delia ai fost la inaltime,te-ai descurcat cu mare indrazneala !Astept cu mult interes continuarea! O seara minunata iti doresc! 🙂

    1. De-aia-i bine să înveți șah și să-l practici, mintea se antrenează astfel să găsească mereu o ieșire din impas și te stimulează să contraataci. Voie bună și gânduri binefăcătoare îți transmit, dragă Gabi! 🙂

  2. Inceput, emotii, de mijloc, adrenalina maxima, iar cand am terminat de citit, gandesc… sa imi fie mila de Cosmin?😏 nici vorba… Delia, isteata, desteapta, tot ce se doreste la fiecare om.
    Felicitari!
    Vise frumoasa! 🤗

    1. Am ținut cont de sugestiile cititorilor, care au cerut o pedeapsă cât mai aspră. Și ce poate fi mai tragic pentru un bărbat afemeiat decât să-i fie tăiată bărbăția.
      Mulțumesc călduros pentru lectură și comentariu! O zi de toată frumusețea! 🙂

    1. E doar primul pas pentru rezolvarea enigmei principale, dar mă bucură mult bucuria ta! Nădăjduiesc să-ți provoc și altele! Mii de mulțumiri pentru apreciere, Anușka! ❤

  3. Oau! Ce episod palpitant! Viața nu este niciodată simplă…
    (ps. Mi-a plăcut mult expresia: ”a urla mai ceva ca la operă”!) 😀

  4. Admirabila perspectiva desfasurarii actiunilor, în care piesele albe si negre (binele si raul) de pe tabla de sah a imaginatiei autotului, sunt eliminate rând pe rând prin mutari strategice anticipate, în care fiecare miscare (mutare) înclina balanta luptelor spatiale atemporale dintre bine si rau, spre nuantele întunecate (negre) sau spre cele luminate (albe) într-un joc fascinant minunat, în cuvinte, numere si simboluri exprimat, prin care cititorul maturizat, avizat, sensibil, pasionat, are posibilitatea sa participe sentimental-emotional la acest joc al imaginatiei mintii, anticipând un scenariu viitor personal cât mai aproape de realitatea obiectiva, tentant si atragator pentru cititor.
    Felicitari si multa inspiratie în continuarea pasilor “PE URMELE TATALUI”!
    Zile senine, binecuvântate cu bucurii, pace, liniste în Suflet si multa sanatate, draga Petru !

    1. Recunosc că nu mă pot abține în a face câte o analogie între unele confruntări din viață cu combinațiile sau strategia jocului de șah. Voi pleda mereu pentru introducerea în școli a sportului minții, o metodă pe care o cred foarte potrivită în educația copiilor, pentru a-i învăța să găsească mereu soluții în viață, să gândească rapid și eficient, să fie organizați și ordonați.
      Mulțumesc frumos pentru că ai pășit alături de mine și în această etapă de pe urmele tatălui, pe care sper să-l întâlnim tot împreună! O zi de joi plăcută, așa cum mi-aș fi dorit-o și eu, dragă Iosif!

      1. Subscriu ideii de a se introduce în scoli sahul si sportul alb (tenisul) activitati care ar genera în noua GENEratie …”Men sana in corpore sano”, iar în viitorul apropiat, am putea alege un copil sanatos si educat, ca presedinte sau (Decen(e)u?)…împarat ! 🙂 )))

    1. Bună dimineața, cu tot entuziasmul, Anușka! 🙂
      Iartă-mi întârzierea pentru răspuns, dar mi-a venit sora cu cumpărăturile și a trebuit să mă ocup de ea și de micul dejun… consistent. 😉
      Mulțumesc pentru cafeluță și urări, cele mai bune și benefice, iar eu îți doresc o zi de care să te bucuri în fiecare minut, dragă prietenă! ❤

  5. Aprigă și neînfricată, Delia! Bărbată, ce mai! Dar o înțeleg, luptă pentru două vieți, leoaica își apără puiul. Bravo, minunat episod! Felicitări, Petru!

    1. Unor astfel de indivizi poți să le tai o mână sau un picior, că s-ar mai obișnui cu ideea. Dar nu pot ierta atentatul la ce consideră ei că-i cea mai importantă înzestrare.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.