Prezumții de umor

BANCURILE SĂPTĂMÂNII

* În timpul celui de-a Doilea Război Mondial, pe o clădire din Londra, a fost lipit următorul afiș: ”Înrolați-vă în armată la parașutiști. În ziua de azi e mai periculos să traversezi strada decât să te arunci cu parașuta”.
Sub afiș, cineva adăugase: ”Mi-ar plăcea să mă înrolez, dar biroul de recrutări e de cealaltă parte a străzii”.

* La restaurant, ospătarul: ”Domnul cu ceafa de porc, e gata comanda!”

* – Femeie, mi-ai dat un ciorap alb și unul negru!
– Ce să-ți fac, bărbate, și perechea cealaltă e la fel!…

* Preotul catolic către rabin::
– Când te lași de prostia de a nu mânca carne de porc?

* Dacă cineva mă iubește în secret, să-mi spună acum, că nu mai am răbdare să aștept până în 14 Februarie.

* Dacă o femeie este decisă să te facă fericit, nimeni și nimic nu te mai poate salva.

* Bulă vine de la școală. Mama îl întreabă:
– Ai ieșit la tablă?
– Da!
– Și ce ai făcut?, e curioasă mama.
– Am șters-o.

* Un șmecher de Dorobanți, cu ultimul răcnet de Lamborghini, este oprit de poliția rutieră. Bineînțeles că acesta se folosește de tupeul specific și începe conversația cu un ton amenințător::
– Ce faci, frate? Pe mine te-ai găsit să mă oprești?? Tu știi cine e taică-meu?
Polițistul, în timp ce completează procesul verbal:
– De ce? Maică-ta nu ți-a spus?

* La psihiatru:
– Domnule doctor, toată lumea-mi spune că sunt urâtă!
– Așezați-vă pe canapea… aoleu, cu fața-n jos, vă rog!

* Am decis… nu mai merg la psiholog. Ăsta îmi fură toate ideile…

* Știați că la inundații, oltenii leagă găinile de rațe ca să nu se înece?
Știați pe dracu’!

* Pentru o viață sănătoasă, mutați zilnic mobila timp de 30 de minute!

* Oamenii de știință au descoperit că 90% dintre bărbați care au văzut farfurii zburătoare, erau căsătoriți..

* Un ardelean vrea să cumpere spray pentru muște.
– Acest spray costă cinci ei, spune vânzătorul, iar acesta, 100. Cu primul puteți omorî o mie de muște, cu al doilea – trei mii.
– No, bine, zice ardeleanul, și pornește spre ieșire.
– Nu cumpărați?!, se miră vânzătorul.
– Cum să nu, da’ fug până acasă să număr muștele.

* Gândurile unui psihiatru:
Nu există oameni sănătoși, există numai neconsultați!

* Știați că dacă un bărbat fură inima unei femei, poate primi închisoare pe viață?
Mă rog, doar în cazul în care se căsătorește cu ea…

* — Iubitooo, am venit acasă, ce avem de mâncare?
– Da, bravo mă, eu n-am notificări de 5 ore și ție îți arde de mâncat!

* După trei luni de căsnicie, nevasta lui Ion se întoarce la casa părinților ei.
– L-am părăsit, mamă, pentru că e un om îngrozitor. dacă vorbeam, nu era bine. Dacă tăceam, nu era bine. Dacă mă plimbam, nu-i plăcea. Dacă stăteam acasă, iar nu-i plăcea.
– Dar dacă lucrai, fata mea, îi plăcea?
– Asta nu știu, n-am încercat.

* Cică dragostea plutește în aer!
Așa că… cei singuri, luați o gură mare de aer!

* Dragostea este atunci când ne pupăm după ce numai unul dintre noi a mâncat mujdei.

* Mi-am întrebat soția ce și-ar dori de Valentine’s Day.
Mi-a făcut cu ochiul! Cred că-i cumpăr niște picături!

* – Mami, io vreau un frățior sau o surioară!
– Mă, Gheorghiță, pruncu lu’ mama, nu se poate! Trebuie să-l așteptăm pe tati, să vină din diaspora…
– Tu, mami! Hai să-i facem o surpriză!

* Vând miere de albine. Este posibil ca livrarea să dureze un pic mai mult, am doar o albină pe care am prins-o ieri în parc…

* – Iubitule, se apropie Sf, Valentin…
– Salută-l din partea mea!

* Te prinde și ea că o înșeli de 2-3 ori, și gata, ești un mincinos nenorocit!

* Degeaba dai 200 de lei pe unghii, dacă te duci acasă și le rozi de foame.

* Vreți să mă faceți să cred că cine a dat numele vulcanului islandez Eyjafjallajokull nu a adormit cu capul pe tastatură?!

* Când eram mic, îmi era frică de drogații din parcuri, acum mi se pare că nu suntem așa răi!

* Prima dată a venit coroana, acum a apărut tulpina și prin Martie va veni… rădăcina!

* Un tip este arestat și dus la secție, deoarece vindea oamenilor elixirul nemuririi. La secție, polițiștii află că individul nu numai că păcălește oamenii, dar este și recidivist, fiind arestat din aceeași cauză în 1974, 1856, 1928 și 2002.

* Te iubesc!
– Am nevoie de spațiu.
– Te……. Iubesc.

* E nașpa când te părăsește iubita și nu poți să plângi, că te vede nevasta…

* ”Știi de ce transpiră țiganul în somn!?
Visează că muncește…”

* Într-un hotel din Paris, pe o noptieră se afla o biblie deschisă. Lui Bulă îi sare în ochi un pasaj subliniat:
”A face dragoste cu soția duminica este un păcat la fel de mare ca acela de a face dragoste cu soția celui mai bun prieten.”
Alături, pe marginea paginii, cineva a scris:: ”Încercat ambele. Mare diferență!”

* Anul trecut de Crăciun, i-am pus soției mele cadoul sub brad…
– Și?
– Și acum îl caută, pădurea e mare!

* Diavolu’ către femeie:
– Vin după tineee…
Femeia: – Cred că ți s-a urât cu binele.

* O blondă merge cu peștișorul la veterinar.
– Eu cred că este epileptic, îi spune ea veterinarului.
Veterinarul aruncă o privire și răspunde:
– Mie mi se pare că e destul de liniștit.
– Stați, că încă nu l-am scos din apă!

Imagini pentru imagini cu pestisori in acvariu

 

Iubește-mă cu blândețe

METEO. Început de săptămînă cu soare

Mi-ești soare și-n timp noros,
Dar te rog să nu strălucești prea tare,
Arzându-mi inima la foc încins.
Ești ploaia mea de vară,
Dar te rog să nu cazi în aversă,
Transformându-mă într-un râu tulbure.
Ești adierea din toiul zilelor de vară,
Dar te rog să nu ajungi vânt nesăbuit,
Care să-mi răvășească sufletul.
Ești zăpada așteptată în decembrie,
Dar te rog să cazi ușor, ca o eșarfă de mătase,
Mereu proaspătă și catifelată.
Iubește-mă cu blândețe
Și-mi vei rămâne floarea nemuritoare
Care își păstrează mireasma,
În pofida anilor care ne ning,
A vântului care ne încearcă puterile,
A ploii care ne inundă gândurile
Și a soarelui transformat în cuptor.

Pe urmele tatălui (37)

Cosmin a fost dat dispărut înainte de lăsarea serii, după ce echipajul condus de Ivanciuc a răscolit locul și împrejurimile arătate de Delia. Singurele urme găsite au fost câteva pete de sânge din parcare și de pe șosea. Nici prin telefon nu au reușit să obțină vreun semn, fiind probabil închis. Au revenit a doua zi de dimineață, de data asta fără Ivanciuc, dar cu un efectiv mult mai numeros și un câine de urmărire, însă polițistul parcă intrase în pământ.

Acuzațiile, spuse sau transmise din privirile suportate în prima zi de căutare, veneau nu numai din partea colegilor Deliei, ci și a Mihaelei, care devenise efectiv și avocata ei. Aceasta s-a prezentat la secția de poliție, imediat după ce a primit știrea despre cele întâmplate. A reușit să evite arestarea ei, pe motiv că-i însărcinată, mintea-i e afectată încă de o traumă psihică, iar învinuirile care i se aduc nu sunt concludente. Dar Delia rămânea suspendată din funcție și plasată sub supraveghere la domiciliu, cu dreptul de a fi vizitată doar de avocată. Care i-a reproșat de la început prostia de a se prezenta în fața Marelui Mic cu cuțitul însângerat și mărturisirea incriminatoare.

– Trebuia să vii imediat la mine, doar de aceea m-ai luat ca avocat. Nu numai pentru Florin, ci și pentru că vei fi hăituită pe toate căile, inclusiv juridic. În schimb ai făcut gafa monumentală să te spovedești în fața șefului, dându-i toate motivele să te bănuiască de crimă. În condițiile în care polițistul rănit de tine nu e de găsit, ei pot susține că ai îngropat undeva cadavrul.

– Cosmin trăiește, doar că ascunde el pe undeva, o asigură Delia. Poate la tatăl său, ori în alt loc, numai ca să-mi facă probleme și să nu dea ochii cu justiția.

– Uite că reușește, iar cu justiția trebuie să dai tu ochii. Tocmai în ziua când trebuie să luptăm pentru protejatul tău. Ce credibilitate vei mai avea ca martor, dacă ești acuzată de atac armat și poate crimă? Știu, știu că ai fost în legitimă apărare, dar nu ai dovezi concrete, pe când lipsa lui și sângele de la locul faptei, care-i aparține, te învinovățesc. Am o misiune a naibii de grea, împotriva unui procuror uns cu toate alifiile, a secției de poliție care va fi împotriva ta și a lui nea Matei, un tată îndurerat și cu multă influență.

Delia tăcea spășită și căuta în gând soluții de care să-și agațe speranțe și să le împărtășească prietenei din fața sa. Dar mintea nu o ajuta cu nimic, de parcă secătuise și nu mai găsea resurse de inspirație.

– Am încredere în tine, Mihaela. Iartă-mi… greșelile, făcute sub impulsuri de necontrolat, dar promit să mă revanșez cumva. Nu mai sunt polițistă, dar dorința de a face dreptate mi-e cel puțin la fel de mare. Așa cum sunt sigură că-i și a ta, iar asta te va face să dai mâine tot ce poți.

S-au reîntâlnit a doua zi, în sala de judecată, alături de inevitabilul Ivanciuc, prezent aici în calitate de martor. Procurorul avea o figură impozantă și o vârstă care-i accentua puterea de convingere. Din îndelungata lui experiență, considera că se impune neapărat pedeapsa la închisoare pe viață a inculpatului Mureșan Florin, crima lui oribilă asupra unui polițist devotat meseriei fiind de netăgăduit. După care a expus toate dovezile pe care le considera mai mult decât edificatoare. Au urmat martorii acuzării, aproape toți vecini dispuși să-l înfiereze pe ciudatul lor colocatar.

Fiind o procedură de urgență, se impunea ca sentința să se dea în aceeași zi, însă judecătorul – un bărbat de o vârstă respectabilă și o experiență cel puțin la fel de mare ca a procurorului – a propus o pauză de masă, înainte de a-i asculta pe martorii apărării. Această decizie a fost luată după ce s-a consultat în prealabil cu celelalte două judecătoare care îl flancau. ”O echipă bună”, a fost expresia încurajatoare pe care i-a adresat-o Mihaela Deliei: ”E bine că avem femei în completul de judecată, mai ales că le știu de bună-credință”. Procesul s-a reluat prin audierea bătrânei cu cățelul, care a găsit brelocul, după care au urmat și alți doi vecini care erau de părere că tânărul cerșetor nu ar fi în stare de crimă. Depoziția tinerei polițiste i-a surprins neplăcut pe procuror și Ivanciuc, mai ales când a fost adusă în discuție acuzația împotriva lui Cosmin. Procurorul a cerut să se consemneze că martora este, la rândul ei, bănuită de atac asupra colegului pe care-l învinuiește, deci mărturia ei este pornită din interese personale. Mihaela nu s-a oprit aici, ci l-a chemat la bară pe Ivanciuc, sporindu-i și mai mult iritarea. După ce a depus din nou jurământul, avocata apărării a ținut să-și motiveze demersul:

– Onorată Instanță, nicio fărădelege nu trebuie să rămână nepedepsită, dar pentru a-l disculpa pe clientul meu, e necesar să vă aducem la cunoștință toate faptele și personajele care au legătură cu acest caz. De aceea am fost nevoită să recurg la câteva întrebări pe care le voi adresa colegului lui Cosmin, care ar putea să vă ajute în luarea unei decizii juste. Permiteți-mi, vă rog, să mă apropii cu această probă.

După încuviințarea judecătorului, Mihaela a depus în fața instanței o pungă în care se afla un șiș cu lamă retractabilă, specificând:

– L-am rugat pe comisarul șef al secției să-mi ofere acest cuțit, cu care putem presupune că a fost înjunghiat polițistul Tivi.

– Obiectez, Onorată Instanță. Aceasta e arma cu care Iuga Delia și-a tăiat colegul și care face obiectul unui alt proces.

– Ați auzit contestația procurorului, interveni judecătorul.

– Da, și sunt parțial de acord. Doar că este aceeași armă care a fost folosită și în cazul de față. Vă rog să-mi permiteți…

– Să sperăm că nu veniți doar cu presupuneri, o avertiză magistratul din instanță.

– Vă asigur, zise Mihaela, după care se adresă lui Ivanciuc. Ați văzut acest cuțit la colegul dumneavoastră?

– Niciodată, a răspuns ferm acesta. Polițiștii nu poartă la ei arme albe.

– Poate că era ascuns și îl scotea doar atunci când nu erați de față.

– Imposibil. Costumul nostru nu are loc pentru așa ceva, fără să fie observat.

– Aici am vrut să ajung, rosti cu satisfacție avocata, după care se adresă cuiva din spatele sălii. Vă rog să aduceți proba următoare!

Un bărbat plinuț și dichisit se apropie cu un costum de polițist învelit în folie. L-a depus în mâna avocatului, după care s-a retras la locul lui.

– Aceasta este uniforma de schimb a agentului Matei Cosmin, tocmai scoasă de la curățătorie. Bonul acesta poate să confirme, la fel și patronul firmei la care apelează adesea. Mă credeți, domnule Ivanciuc?

– De ce nu? Dar nu văd la ce ajută în acest caz. Toți avem costume identice, depinde doar mărimea.

– Mă tem că există și o altă diferență, dacă vă veți uita mai atent, ripostă Mihaela în timp ce scotea vesta și o punea pe pupitrul din fața martorului. Uitați-vă lângă buzunarul din dreapta pieptului, pe interior. Vedeți acea teacă din piele, cusută de material?

Ivanciuc se supuse și constată că acea modificare era evidentă, dar nu a binevoit să răspundă decât printr-o afirmație mută.

– Să se consemneze că sacoul lui Vidraru are un buzunăraș tocmai potrivit pentru a păstra cuțitul despre care vorbeam înainte. Colega lui, aici de față, bănuia acest lucru și, în timp ce el era ocupat să-i dea sărutul dinaintea morții, a reușit să-l găsească și să-și imobilizeze agresorul.

– Obiectez! Aici nu judecăm cazul lui Iuga, se revoltă din nou procurorul.

– Se admite, încuviință judecătorul

– Aveți dreptate, dar asta dovedește că polițistul acesta purta mereu o armă albă, iar Tivi a fost înjunghiat cu așa ceva. De aceea nu a fost găsită, până acum, arma crimei. Nu mai am alte întrebări.

Au urmat pledoariile finale, din care vom reda doar din cea a apărării:

– Avem brelocul găsit în mâna victimei și poza în care se poate vedea cui aparține acel delfin albastru. Pentru că, dacă ne uităm cu o lupă, vedem că are aceeași zgârietură, nesesizabilă cu ochiul liber. Nu negăm că acuzatul Mureșan este un băutor care-și uită zilele, dar, în rest, singura dovadă adusă de acuzator este telefonul găsit asupra sa, proprietate a victimei. Care putea fi plasat cu ușurință în pălăria omului, doar cânta în fiecare seară în același loc. Un bețiv ca el nu are nevoie de telefoane, ci de bani, iar asupra lui nu s-au mai găsit decât câțiva lei și chitara îndrăgită. Viața lui era simplă, dar o trăia cu satisfacția muzicii pe care o împărtășea în gară. Un om ca el nu poate sparge atât de ușor o ușă bine închisă, dar un alt polițist știe și poate să o facă. Ați auzit mărturia vecinei, din care se poate deduce că Tivi a fost înjunghiat înainte de a i se demola ușa. Ați văzut dovezi care duc la concluzia rezonabilă că a fost o crimă făcută de un polițist gelos și invidios pe un coleg despre care nu avea decât cuvinte înjositoare, mai ales pentru că era de origine rom. Dacă nici astea nu sunt suficiente pentru a-l exonera pe clientul meu de vină, nimic nu ar mai face-o.

După aceea s-a așternut tăcerea dinaintea sentinței. Cum era de așteptat, judecătorul a ascultat și opiniile celor doi magistrați femei și apoi s-a pronunțat:

– În urma dovezilor prezentate, îl declarăm pe inculpatul Mureșan Florin… NEVINOVAT! Așteptăm ca poliția să-și facă datoria și să-l aducă în fața instanței pe Matei Cosmin.

Declarațiile de avere ale 400 de judecători, verificate de ANI. Opt  magistrați vor fi amendați – TV8.md