Pe urmele tatălui (41)

Stăteau față în față, trei chipuri cu expresii total deosebite. Mult-lăudatul polițist Cosmin părea acum un cățeluș care se gudura în așteptarea mângâierii stăpânului. Privirea Deliei, în schimb, părea una de tigroaică încolțită care pândește momentul în care să poată mușca sau măcar zgâria. La polul opus, chipul Jucătorului arăta o concentrare, ca a unui judecător înainte de a delibera o sentință. Lupu și Ursu s-au retras imediat după ce le-a fost sugerată, prin aluzii codate, o nouă misiune. Era un semn că gazda nu avea teamă de vreo posibilă nesupunere a ”oaspeților”, cât or fi ei de pregătiți în luptele cu infractorii. Dar cine știe pe ce arme ascunse se baza acest cap al lumii interlope. În aceste condiții, tânăra dovedi și prin cuvinte că nu era intimidată de această postură:

– Realizezi că ai făcut o gafă care te va costa libertatea pe foarte mulți ani? Răpirea a doi polițiști se pedepsește aspru.

– Mda, mormăi impasibil Jucătorul, de parcă ar fi auzit o parte din horoscopul zilei.

Îi privi pătrunzător prin ochelarii eleganți, care-i dădeau un aer de intelectual fin, după care trecu la ceea ce considera că-i cu adevărat important.

– Voi sunteți cu adevărat polițiști sau, mai bine zis, mai sunteți încă?, i se adresă Deliei. În urmă cu ceva vreme mi te-ai prezentat ca damă de companie, după ce ai intrat în grupul meu de fete și le-ai zăpăcit cu ideile tale. De curând, ai fost pusă pe liber, iar astăzi îmi fluturi amenințător insigna. Nu știu ce reguli aveți voi, dar văd că se schimbă de la o zi la alta.

– E doar o amatoare care încalcă orice norme, se implică în discuție Cosmin.

A fost momentul în care gazda își focaliză atenția pe el.

– Iar tu ești un profesionist, din câte m-ai asigurat. Unul care-i căutat de colegi, în timp ce se ascunde pentru că a fost înțepat de o fată tocmai în cel mai de preț organ al lui. Nu am avut prilejul să discutăm între patru ochi, dar oamenii mei ți-au plătit bani frumoși pentru anumite servicii, pe care nu le mai prestezi. Și, din câte îmi dau seama, nici nu vei mai avea șansa să-ți onorezi promisiunile. Normal că am tot dreptul să intervin, doar nu sunt societate de ajutorare a polițiștilor incompetenți.

Ultimele două cuvinte au fost răstite, făcându-l pe cel vizat să apeleze la apărare.

– Numai ea e de vină, domnule. Totul ar fi mers ca pe roate dacă nu-și băga nasul unde nu trebuia.

Delia fierbea în sine și simți că nu poate fără să-și reverse nervii:

– Nu știam că, pe lângă criminal, afemeiat și egoist, ești și vândut mafioților. Regret, încă o dată că nu te-am castrat ca lumea.

Jucătorul păru că se amuză de ultima replică, dar chipul îi redeveni imediat serios și ținu să precizeze:

– Îmi spui mafiot pentru că nu am carte de muncă și uniformă adecvată, bănuiesc. În rest nu e prea mare deosebirea dintre noi, și eu vreau dreptate și pedepsirea celor care înșeală. În felul meu și cu mai multă eficiență. Lasă-mă să termin, a oprit-o el pe tânără, când a văzut că vrea să deschidă gura. O să-mi reproșezi iar că v-am răpit și am încălcat niște legi. În realitate ți-am salvat viața, pentru că nebunul ăsta avea un glonț cu numele tău scris pe el. Iar pe tine, i se adresă lui Cosmin, te-am împiedicat să faci o mare porcărie. În schimb, vă cer doar să mă ascultați și să participați la un joc, din cele pe care vi le pot pune la dispoziție.

– Și dacă pierdem?, se interesă cu îngrijorare tânărul polițist.

– Deja ai o atitudine de perdant, îl mustră Jucătorul. Trebuie să crezi că vei câștiga, asta e prima condiție pentru cei care reușesc. Iar pentru a-ți da un stimulent în plus, te las să alegi tu jocul.

Cosmin era în încurcătură și i-a trebuit un timp pentru a se hotărî. Privea la colțul cu jocuri, apoi la chipul impenetrabil al gazdei, închidea câteva clipe ochii să se gândească, după care revenea la realitatea care îl presa.

– Știu că ești bun la cărți și zaruri, dar nu am auzit de la nimeni să-l fi învins la jocurile logice. Așa că voi alege șahul.

Anunță el în timp ce-și ștergea transpirația din palme, frecându-le de genunchi.

– Șahul să fie, rosti cu entuziasm Jucătorul. Doar că vei juca împotriva colegei tale, iar eu voi fi spectator.

– Aaaa, nuuu…, se înfioră tânărul, cu ea nu joc, că-i mai bună ca mine la acest sport.

– Iar te pripești, băiete. Mai întâi trage măsuța aceea cu rotile mai aproape și uită-te bine la poziția de pe tablă. E o fază dintr-o partidă, în care ai avantajul să poți alege culoarea care îți convine. Stai câteva minute să analizezi și apoi puteți continua jocul, partenera ta trebuind să accepte provocarea. O să vă dau și un ceas, ca să nu ne prindă noaptea fără un rezultat.

Cosmin n-a avut nevoie mai mult de un minut pentru a alegea culoarea neagră, în care avea un avantaj material substanțial, iar câștigul părea evident în câteva mutări. Pe de altă parte, Delia avea o misiune foarte grea, fiind presată de piesele albe și având doar o jumătate de oră timp de gândire. Ceasul a fost potrivit de Jucător, pus pe masă și pornit, iar prima care trebuia să mute era tânăra polițistă.

De unde a venit șahul din ce țară. Cine a inventat șahul: arta populară

va urma

32 thoughts on “Pe urmele tatălui (41)

  1. Aici au ajuns?? Aștept cu nerăbdare continuarea… deși aș vrea să prelungesc acest joc între șoarece și pisică. Nici nu mai știu care e șoarecele și care pisica… în fiecare episod se schimbă rolurile.

    1. Prelungim cât prelungim, dar tot e vremea să rezolvăm cazurile și, în special, cel al inseminărilor misterioase. Deși s-ar putea ca unii dintre cititorii consecvenți să-și fi făcut o idee.

  2. Ufff! Ce greu trebuie să-i fie Deliei sa remonteze o partida pierdută, cu cel ce-o urăște de moarte. 😟 Eu cred în Delia. O zi buna, Petru!

    1. Să știi că o partidă de șah e ca o experiență de viață, cu inspirații și idei care te pot salva din situații limită. Dar poate că nu mai trebuie să-ți spun, fiindcă ești o fată cu o logică de șahist. Toate cele bune, Ina!

  3. Faina si tactica miscare. Abia astept prima mutare ! 🙂
    Sa avem toti zile senine, s’auzim numai de bine, draga Petru !

    1. Tactica și strategia jocului de șah e asemănătoare cu cea din viața noastră de zi cu zi. E bine dacă judecăm la rece orice mutare.
      Gânduri bune și urări de bine pe măsură, dragă Iosif! 🙂

  4. Eu am cam pierdut șirul evenimentelor, dar aștept cartea…
    Cam asta ar trebui sa urmeze, nu!?!?
    De cate ori intru pe bloguri, destul de rar, trec să te citesc și voi pune cumva cap la cap fragmentele.
    Zile frumoase, Petru!

    1. Nu ești prima și nici ultima care preferă să citească toată povestire deodată, iar acesta poate fi un lucru bun pentru amândoi. Însă mă bucur că treci pe aici și observi cu romanul se apropie de sfârșit, cu speranța să fie tipărit în toamnă.
      Mulțumesc și te mai aștept cu mare plăcere, Dana!

  5. Felicitari,e o solutie buna cu partida de sah! Eu tin pumnii pentru Delia ,normal!O seara faina iti doresc!:)

    1. Viața mea a fost infuențată foarte mult de pasiunea pentru șah, la fel sunt și povestirile mele. Mă bucur că ești alături de personajul principal și îți doresc să fii încântată de o zi minunată, dragă Gabi! 🙂

    1. Jucătorul face jocurile, iar Delia trebuie să treacă acest test, printre multe altele. Eu zic că va fi bine și îți doresc numai emoții plăcute!
      O zi de joi de toată frumusețea, cum e și pe la noi, în Seini, exceptând frigul!

    1. Suntem cu toții alături de Delia, deci trebuie să câștige. Mai trebuie să vedem cum.
      Mulțumesc din suflet pentru cafeluța, băută cu mare plăcere după ce am venit din oraș! Să-ți fie ziua mai plăcută decât așteptările, dragă prietenă! ❤

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.