Bulgărașul de zăpadă (13)

continuare

Din hotarul neluminat al nopții și-a făcut atunci apariția silueta plăpândă a mamei. Glasul ei îngrijorat era suficient de grăitor pentru a-i ghici expresia chipului neatins de lumina plăpândă.

– Ce se întâmplă aici, omule? E o basculă în fața casei, din care au coborât mai mulți oameni și au intrat în grădină, fără să întrebe nimic. Doar n-au venit la furat de pământ…

– Dumneata să nu te bagi în treaba asta, tanti Vera, se oțărî Buiacul. Mai bine du-te și-ți vezi de fătucă, dacă nu vrei să pățească ceva.

Vorbele au căzut greu pentru părinții mei, dar, ca o mică alinare, pe fețele lor s-au așternut primii fulgi de nea din acest sezon. Amândoi le-au simțit mângâierea pufoasă, la fel și cei doi muncitori aduși de șoferi, iar asta s-a văzut când au tresărit surprinși. Ninsoarea era un fenomen neobișnuit în brumar, iarna respectând de obicei calendarul, iar oamenii nu erau luați pe nepregătite. Însă Cuțitarul și partenerul lui nu păreau să ia în seamă amănunte de genul ăsta, fiind prea absorbiți de afacerea pusă la cale. Tocmai când se pregăteau să le dea un exemplu dur proprietarilor, din altă parte a întunericului se auzi o voce bărbătească.

– Ești bine, bade Petre?, răsunară cuvintele vecinului Ion. Maricica a văzut pe fereastră că s-au adunat mai multe lumini pe lângă focul obișnuit, așa că m-a trimis să văd ce se întâmplă. Am adus cu mine și un hârleț, să-l am de îndemână.

Și în timp ce se explica, Folturosu își făcu apariția, ținând în mână unealta cu pricina și cercetându-i pe intrușii tot mai iritați.

– Tu cine dracu mai ești?, strigă la el Cuțitaru. Du-te și spune-i Maricicăi tale că totul e în ordine aici. Eu și cu vecinul tău avem o treabă care nu vă privește. Hai, repejor, repejor, până nu-mi ies din pepeni.

Fulgii au început să cadă tot mai deși și mai mari, de parcă s-ar fi hotărât să-și facă simțită intrarea în scenă și pentru cel mai insensibil spectator. Chiar și oșeanul pus pe fapte mari i-a remarcat, dar nu-i socotea un impediment atât de mare ca oamenii care începeau să-l calce pe nervi. Îi preveni încă o dată să-și vadă de treburile lor și toată lumea va fi bine. Doar că, în loc să se mai degajeze grămada, din pâcla nopții mai licări un lămpaș și un nou intrus se adăugă, reprezentat de gornicul Boitor.

– Ce se întâmplă aici?, a întrebat bătrânul paznic de noapte al CAP-ului, sprijinit de bâta lui noduroasă. Deși îi pământul tău, măi Petre, știi că-mi place să fie liniște peste toate câmpurile. D-aia m-am simțit atras ca molia de lumină, iar nasul meu îmi spune că aici nu miroase a bine. Drept îi, au ba?

Tata nu era hotărât încă în ce fel ar fi mai bine să procedeze. Acceptând ajutorul vecinilor, s-ar fi putut isca o bătaie din care ar fi ieșit mai multe victime. Nimeni nu-l înfruntase pe Cuțitaru fără să plătească prin sânge. Dar nici el nu era genul care să se umilească în fața cunoscuților, precum un om fricos și lipsit de caracter. O întrebare care-i veni în minte putea tărăgăna puțin confruntarea iminentă:

– Măi Cuțitaru, măi Buiacule… ne știm de atâta vreme și ne-am înțeles bine mereu. Nu v-am lăsat eu să vă luați apă din fântână? V-am zis eu ceva când băteați nucile cu pietre? Acum vreți să-mi luați cu forța și o basculă de pământ? Dar ce vreți să faceți cu el? Sunteți bolnavi sau aveți pe cineva pe care vreți să-l tratați? Duceți-vă o roabă cu lut, așa cum au făcut și alții.

– Hei, gura mai mică și urechile mai mari, strigă oșeanul în timp ce-și scoase cuțitul și îl răsuci la lumina lanternei. Că doar nu-ți iau grădina cu mine, iar sub pământul pe care mi-l dai este altul, poate și mai bun. Doar că eu am găsit clienți cu bani pentru el, iar încărcatul, transportul și descărcatul costă. Te plătesc pe tine, îi plătesc și pe nenorociții ăștia și restul ne rămâne nouă. Ne înțelegem cu vorbă bună sau trebuie să vă conving altfel?

Focul stingher nu a mai rezistat fulgilor care se întețeau de la o clipă la alta, dar nici celelalte surse de lumină nu răzbăteau prin perdeaua deasă de fluturi căzători ce îi asaltau și acopereau totul în jur. Niciunul dintre cei prezenți nu-și aminteau să fi pornit deodată o ninsoare atât de mare, de parcă s-ar fi rupt nori de nea. A fost rândul unuia dintre muncitorii angajați la încărcat să intervină:

– Apăi, fără supărare, dar pe o vreme ca asta nu se poate lucra. Nu se vede nimic și tot terenul va fi acoperit în curând cu un strat gros de zăpadă. În plus, noi nu suntem plătiți să ne și batem.

Probabil că și colegul lui i-a aprobat spusele, pentru că amândoi și-au făcut cruce și s-au pornit către curte. A fost momentul în care șoferii au realizat că nici măcar o încăierare sănătoasă nu mai era posibilă în aceste condiții. Cuțitarul a înjurat de câteva ori, Buiacul i-a ținut iarăși isonul, după care au luat exemplul celorlalți și s-au topit în noapte, nu înainte de a-și lua suta de lei și roaba. În urma lor, părinții și vecinii și-au arătat bucuria imensă, prin râsete și un dans de mulțumire pentru cea mai binecuvântată ninsoare din viața lor. Săreau, se felicitau și se îmbrățișau de parcă ar fi fost niște copii care au ieșit la joacă în prima zi cu zăpadă a iernii.

Doar după ce s-a luminat de ziuă, s-a aflat că ninsoarea a căzut doar pe strada noastră și, mai puțin consistentă, pe ulițele dimprejur. Însă localnicii nu și-au pus întrebări și nici nu s-au mirat, doar au mai văzut ei capricii de-ale vremii. Numai cei care au fost părtași la acea întâmplare au dedus că a fost vorba de o minune divină, menită să apere pământul sfințit și pe oamenii care erau în preajmă. Totuși, dintre ei, tata era convins și de această dată că a fost vorba de o simplă coincidență.

Cum va fi vremea în weekend la Cluj. Vezi când va ninge din nou - Ştiri de  Cluj

29 thoughts on “Bulgărașul de zăpadă (13)

  1. Și eu sunt de părere că a fost ceva divin! Dumnezeu ne este alături atunci când este nevoie! Ninsoarea a fost benefică, acum să vedem ce urmează 😉, abia aștept 🤗
    O zi frumoasă 🤗

  2. Parcurgând imaginar aceasta superba expunere a ideii în proza, gândul mi-a zburat la marile genii ale culturii si literaturii universale, în care Cuvântul Primordial a fost utilizat, interpretat, ocultat si reinterpretat dealungul istoriei de catre acestia, pentru a crea ideologii, curente filozofice, credinte, traditii si culturi, prin care masele erau guvernate, de catre cei “alesi” pregatiti, inteligenti, cunoscatori de carte, care inspirati de scrierile autorilor geniali, au facut legile, religiile, culturile, traditiile si obiceiurile popoarelor din cele 4-5 puncre cardinale ale planetei albastre, Terra “(9)Noua” pe care traieste, se desfasoara si evolueaza cea mai incomprehensivila, enigmatica, tainica, paradoxala si complexa forma de viata creata de catre Dumnezeu, dupa chipul si asemanarea Sa…OMUL(homo sapiens sapiens).
    P.S. Nimic în universul perceptibil nu este întâmplator. Totul este sub un strict si absolut CONTROL !
    “Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii.
    Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face.
    Astfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să rămânem tari în mărturisirea noastră.
    Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat.”
    Zile magice, binecuvântate cu sanatate, pace si senin în Suflet, draga Petru !

    1. Omul e o ființă complexă, uneori de neînțeles pentru cei din jur, iar alteori predispus în a prelua orice idee care nu necesită prea multă analiză. Fiecare dintre noi are un fel aparte de a fi, începând de la cei care-și impun logica și ajungând la aceia care o așteaptă de-a gata. Din păcate, primii sunt prea insistenți, cei de la urmă sunt prea mulți, iar cei de la mijloc trag ponoasele. 😉
      Mulțumesc pentru comentariu și îți urez la mulți ani, române!

  3. De când ai publicat calupul celălalt mă tot gândesc cum aș fi salvat eu situația periculoasă care se ițea la orizont. Mă gândisem la un cutremur puternic care să fi destabilizat basculanta astfel încât să cadă cu roțile în sus peste pământul sfințit, ceea ce i-ar fi speriat de moarte pe interlopi. Dar e mult mai de sezon cum s-a întâmplat, de fapt. 🙂

    1. Mă bucur că te-am pus pe gânduri și pentru că nu ai fost prea departe de soluția gândită de mine! Cutremurul era mai puțin credibil în zona mea, dar ninsoarea poate cădea din abundență oriunde în țară. Mulțumesc pentru apreciere și îți urez un călduros la mulți ani, Jo! 🙂

      1. Ahh, azi e ziua noastră. 🙂 La mulți ani. Ideea mea ar fi fost mai dură. Se lăsa măcar cu un coș dărâmat și niște oale sparte. 🙂 Recunosc că soluția ta de a ieși din impas este mai poetică. În plus, mi-a plăcut că au sărit și vecinii în ajutor. Una peste alta chiar m-a emoționat varianta ta. Bravo!

  4. Eu zic ca a fost o minune ca a inceput asa puternic sa cada zapada,D_zeu te ajuta la momentul potrivit! Abia astept continuarea!O seara excelenta iti doresc!:)

    1. Sărut-mâna cu recunoștință pentru frumoasa vizită și cafeaua sărbătorească, Anușka! 🙂
      O zi festivă cum nu se poate mai reușită îți doresc la rândul meu, dragă prietenă! ❤

    1. Chiar dacă nu-i senin cerul, mi-ai înseninat deja sufletul cu vizita și urările tale, Anușka! 🙂
      Soare și o zi de milioane îți doresc și eu din toată inima, dragă prietenă! ❤

  5. Ce minunat sfârșit, când mana divina își pune amprenta, iese cum nu se poate mai frumos, Cutitar și Buiacu au făcut cale întoarsă!!🤔

    1. Uneori nici nu ne dăm seama cum intervine natura (mâna divină) pentru a se proteja și a ne proteja și pe noi de relele pe care suntem pe cale a le face. Măcar dacă am învăța de la ea!

    1. Probabil pentru că ai fost prea aproape de ele, după cum am fost și eu. Doar după ce au trecut mai mulți ani, îmi dau seama ce-am avut în preajmă. 🙂
      Zile cu daruri multe, primite și oferite!

  6. Foarte interesant și acest episod. Este incredibil cum se schimbă firea oamenilor, atunci când ceva îi scoate din zona lor de confort. Cum ar fi…. o minune petrecută prin apropiere. Abia aștept să văd continuarea și cum se vor mai lămuri lucrurile cu acel pământ.
    Multă sănătate, dragă Petru! 🙂

    1. Consider că-i anotimpul potrivit pentru povestea de față, mai ales că are un titlu sugestiv. Pământul nu trebuie uitat nici iarna, chiar dacă pare că doarme și e învelit într-o plapumă de un alb imaculat. Mai am în gând câteva episoade și apoi îl voi lăsa să-și vadă de odihna hibernală, dacă nu cumva terenul în cauză e fără odihnă. 😉
      Salutări din Seiniul maramureșean, dragă prietene! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.