Muze

E trist poetul, iar din astă stare,
Transpusă-n versuri cu-n tumult aparte,
Găsi-vom sentimente similare,
De nu de-a-ntregul, cel puțin în parte.

Poetul iubește fără-ncetare,
Din focul hărăzit fără de milă,
El va rămâne cu doruri amare,
Tânjind după mult visata idilă.

Singur va fi-ntotdeauna poetul,
Doar cu gânduri ce-i vin în aversă,
Și prin ele căutându-și versetul
Ce înlătură orice controversă.

Tristețea, singurătatea, iubirea,
Sunt muzele ce-i promit zi și noapte
Că doar scriind va găsi fericirea,
Iar el crede-n dulcile lor șoapte.

52 thoughts on “Muze

  1. Bună ziua, Petru!🙋🤗🕊️☀️🍀
    Între visuri și lumină poetul cu a-l lui gând strălucitor creează unicitatea printre fraze și cuvinte devenind nemuritor… Frumoasă poezie! Felicitări! Mulțumim!🙏🤗💖

    1. Sărut-mâna, Aurelia! 🙂
      Nemurirea poetului e plătită scump prin caznele pe care viața i le aduce, dar altfel nu ar mai avea aplecare în a-și etala sentimentele. Oamenii fericiți nu au timp pentru versuri, fie ele triste sau vesele. Ei se bucură pur și simplu de viață și asta e ceva firesc. Mulțumesc frumos pentru apreciere! ❤

  2. Poetul îsi iubeste Muza,
    Mai mult decât rational.
    Aici, doar Ea îi este calauza,
    Prin versul viu, atemporal…
    Zile frumoase, binecuvântate, cu bucurii si multa sanatate, draga Petru !

    1. Cum nu se poate mai adevărat, mai ales dacă Muza este singura lui companie. Ea îl întărâtă, ea îl mângâie și tot ea îl inspiră. De aceea o va îndrăgi mereu și va avea încredere în tot ce-i șoptește la ureche.
      O zi de joi mai frumoasă decât e pe la noi, unde-i iarnă grea, dragă Iosif!

    1. Mă bucur că mi-ai dat un exemplu de un artist fenomenal, pe care tot românul îl apreciază și vrea mereu să-l asculte. Avem artiști deosebiți, pe care e bine să-i prețuim înainte de a o face străinii. Pentru că noi ne luăm, de obicei, după ce spun alții.
      Mulțumesc tare mult pentru deliciul muzical, dragă Zaraza! ❤

  3. Ce-i cu fotografia aia? Dacă poetul visează la cai verzi pe pereți, normal că-i singur și trist. 🙂 Deși mi-a plăcut concluzia versurilor. Atâta timp cât are cuvinte… și ritm și rimă poetul n-o să fie niciodată singur… metaforic vorbind.

    1. Fotografia aia m-a impresionat foarte mult prin inocența pe care o simt văzând-o. Am crezut că-i cea mai potrivită să reprezinte o muză și o susțin în continuare.
      Eu tot cred că singurătatea e cea mai bună oportunitate pentru orice artist. S-a dovedit și în filme, Jo!

      1. Aaah, aceea-i muza!!! Credeam că-i fata la care visează poetul. Deci așa arată muza ta. Acum sunt curioasă cum arată muza altor poeți…

  4. Tare faină lucrare, frăţioare!
    La poză mă refer, din mai multe puncte de vedere (model, unghi, încadrare, lumină, postprocesare etc). 🙂

    Poezia e sfîşietoare pentru cine o înţelege cu adevărat. Aşa că nu pot decît să-ţi urez ca muza să-ţi fie mereu statornică, darnică şi iubitoare.

    1. Pe poză mă bazam și eu, frate de suferință! O am înregistrată de vreun an și mă tot uitam la ea, din când în când, ca la un îngeraș Uite că i-am găsit o utilizare comunitară și îți mulțumesc pentru că o admiri, ca mine.
      Mă înclin cu recunoștință și pentru aprecierea versurilor, Dragoș cel neobosit! 🙂

      1. Mare păcat ar fi să nu apreciem cum se cuvine frumuseţea pură, chiar dacă forma i-a fost dată cumva mai “artificial”. E ceva vreme de cînd am înţeles cu adevărat că arta şi numai arta e singurul lucru creat de om care merită să aibă o valoare, şi aceea doar simbolică.
        Poza asta e extrem de expresivă, reflectă un amalgam de sentimente şi trăiri – nu-i de mirare că ai ales-o şi ai preţuit-o. Sper ca şi muza-ţi să fie, cumva, cel puţin la înălţimea pozei, din toate punctele de vedere – mai puţin dimensiunea fizică, desigur. Şi, dacă se poate, să apară şi ceva mai tangibil, o muză mai reală, care să-ţi îmbuneze anotimpurile. 😉

  5. Superbe versuri! Sa ai sanatate si inspiratie sa ne incanti cu versuri minunate! O seara excelenta iti doresc! : )

    1. Ce-i drept, e frumoasă foc, mai rămâne să vedem cât de mult o să mă inspire. 😉
      Sărut-mâna cu mulțumiri pentru vizită și urări eficiente de sănătate și vigoare, dragă Anușka! ❤

  6. Bună dimineața, Alioșa! 🙂
    Nu pot să cred că și muzele mor. Probabil că se ascund înăuntrul nostru, câteodată, și au nevoie de încurajare ca să iasă și să-și îndeplinească menirea. 😉
    Îți doresc să regăsești măcar una și să te bucuri de zile cu inspirație și bucurii! 🙂

  7. Faci ce faci Petru, si de fiecare data ne delectezi cu versuri faine, muza ta vinovata! O seara minunata de sambata!🤔

    1. Dacă zici că-s faine, nu o învinuim prea tare pe muză, ci o așteptăm să recidiveze. Un sfârșit de săptămână cu împliniri și bucurii îți doresc, dragă prietenă! ❤

  8. Foarte frumoasă poezie! Ai subliniat tare bine tristețea poetului, care rămâne cu frământările și dorurile lui, în singurătate, inspirat de o muză cu chip angelic. Dar nu pot să nu mă gândesc la „precizarea” nemuritorului Eminescu, că aceste muze mirifice pot fi și… „înger și demon”. Știa el mai bine, după câte a pătimit. Așa că… poate e mai bine cu singurătatea și cu dorul. Poate…
    Multă sănătate și numai bine! 🙂

    1. e bine să apreciem ce ne este hărăzit. Mulți poeți celebri și talentați n-ar mai fi fost cunoscuți dacă aveau parte de iubirea visată, de fericire și socializare după bunul plac. La fel și alți artiști, doar că în poezie singurătatea și tristețea sunt condițiile cel mai des întâlnite. Deci, să nu-i plângem, ci să ne bucurăm că ne-au lăsat opere care ne fac nouă viața mai frumoasă!
      Tu să fii iubit și iubitor, că asta nu te împiedică să faci fotografii minunate! 🙂

  9. Păi, dacă ar gândi ca un om obișnuit și ar fi mereu mulțumit nu ar mai fi poet. 😁
    Îndrug și eu verzi și uscate, nu mă băga în seamă.
    Muzele vin și pleacă dacă nu le acorzi atenția cuvenită.

    1. Eu zic că ai dreptate, pentru că istoria așa a demonstrat. Cu cât era soarta mai nemiloasă, cu atât versurile ne impresionau mai mult. Desigur că mai sunt și alte condiții, cum ar fi talentul și tăria de a merge mai departe. 🙂

  10. Ce frumoasă-i tristețea în poezie! În realitate, sper să nu fie trist poetul, căci tristețea reală n-are nici o legătură cu aia din poezii 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.