Te-am visat a nu știu câta oară,
Cum erai mireasă la o nuntă,
Se-auzea un cântec de vioară,
Însă tu aveai inima frântă.
Purtai rochia cea mai frumoasă,
Ți se potrivea ca o mănușă,
Te-admira o lume numeroasă,
Însă tu priveai doar către ușă.
Cred că pe mire-l așteptai, vibrând,
Nimeni n-ar fi lipsit cât încă-i viu,
Îndată m-a străfulgerat un gând:
Poate sunt eu acela, dar nu știu.
Îmi răscoleam fiece buzunar
Să caut un inel ce-adeverea
Că eu sunt elementul lacunar,
Iar tu mireasa ce mi se-oferea.
Atuncea m-am trezit îngrijorat,
Obsedat de-aceeași întrebare,
Și-am căutat răspuns elaborat
La o talentată ghicitoare.
M-a convins că îmi ești hărăzită
Mai trebuie să-ți spun cât te iubesc,
Nunta noastră va fi împlinită,
Când voi fi pregătit să te găsesc.
Ți-am ales rochia mult visată
Și port inelele-n buzunăraș,
Să le-ncerce fiecare fată
Care se mărită-n acest oraș.
Deși chipul nu ți-l rețin de mult,
Iar lumea din jur e nemiloasă,
Totuși previziunea mi-o ascult:
Că tu ești a mea Cenușăreasă.
racoltapetru6 
Sărut-mâna pentru deliciul muzical, dragă prietenă! Nici că se putea o mai bună replică! ❤
❤
Era nevoie de nişte romantism pe vremea asta ploioasă. Tare frumos, Petru!
La tine e ploaie deja? O aștept și eu, pragmatic fiind.
Mulțumesc cu sărutări de mână, Potecuță!
Prinţule, cînd ne împăcăm şi noi cu soarta…
E doar un vis, dar cine n-ar vrea să fie prinț? Măcar la figurat.
Visele asta uneori – adeseori, întotdeauna? – încearcă să ne comunice ceva. Ce/cît/dacă pricepem e cu totul altceva. Eu am visat (iar) extratereştri deunăzi, luînd oameni cu nişte nave ciudate şi ducîndu-i… cine-ştie-unde. Eh, ce griji avem fiecare şi ce face mintea noastră cu ele…
Şi ai să rîzi, dar nu vreau să fiu prinţ nici măcar la figurat. Măcar de-aş rămîne, după toate, Om.
Uite că tot rămâi un ”prinț” pentru mine, prin excetritatea ta de a fi și a gândi. Așa că nu te mai ascunde după deget și recunoaște că ai putea cuceri o Cenușăreasă care să-ți semene. Cum s-a văzut în serialul TV ”Teoria Bing Bang. 🙂
Mulţumesc frumos, eşti prea darnic cu aprecierile. 😳 Nu toată lumea vede cu ochi buni – miopii de ei! 😛 – modul meu de a fi, de a gîndi. Şi ironia e că toţi strigă sus şi tare ce mişto e să fie diversitate şi cît sînt ei de acord cu ea. Probabil trebuie să existe şi excepţii în “diversitatea” asta atît de aclamată.
Cît despre Cenuşărese… apoi visele alea cenuşă s-au făcut. Şi e în regulă, lucrurile merg doar aşa cum pot merge şi nicidecum altfel. Poate ar fi interesant să urmăresc şi eu serialul de care zici, totuşi, măcar de plictiseală. Depinde cît e de lung şi dacă mi se potriveşte. Are şi extratereştri…? 🙂
E suficient că personajele principale se comportă ca niște extratereștri. Vizionare plăcută, Dragoș! 🙂
Ah, nu. Tocmai am verificat ieri pe IMDb şi e deopotrivă foarte lung (12 sezoane, parcă) şi nu chiar pe potriva preferinţelor mele (deşi aici e posibil să mă înşel). Regret dar îi spun ‘pas’, mai degrabă mă întorc la ‘marea iubire’ sci-fi cu seriile Stargate (SG-1, Atlantis, Universe). Dar întîi să termin cu 21 Jump Street care reaminteşte de tinereţile unor staruri cunoscute (Johhny Depp, Peter DeLuise). 😉
[…]
“Înfrânt nu ești atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ți-s.
Adevăratele înfrângeri,
sunt renunțările la vis.”
Radu Gyr – Îndemn la luptă
Crede-mă că sunt de aceeași părere, doar în versuri mai deraiez câteodată. Numai din nostalgie. 🙂
Şi visele au vremea lor
cînd împlinirea multe-aduce,
dar – ca orice – trăiesc şi mor
şi-odată tot le punem cruce.
Eu
“Şi visele au vremea lor
cînd împlinirea multe-aduce,
dar – ca orice – trăiesc şi mor
şi-odată tot le punem cruce.”
În urma noastră lăsăm niște semințe și astea sunt speranțele care rodesc apoi în alții. Și astfel speranțele/visele nu mor niciodată! 🙂
Seminţele neudate se usucă. 😉
Eu cred că muza te poartă prin toate stările și atitudinile umane și bine face! Ies lucruri minunate! ❤
“Seminţele neudate se usucă. 😉”
Când dintr-o plantă va crește altă plantă, e suficient! Așa și cu semințele! 🙂
Să ne mulţumim doar cu un vis împlinit, poate cel mai neimportant dintr-o mie de altele mult mai măreţe…? Unii ar zice că e bine şi aşa decît deloc, dar ce se alege de aspiraţia sufletească dacă ne plafonăm la ceea ce se îndură… oricine are puterea… să ne ofere? Ori totul ori nimic, fiindcă toate sînt legate între ele în univers.
another Cinderella story!
mult mai frumoasa! ah, ghicitoarea, inelele, Cenusareasa cea mireasa. mergem la Hollywood cu un alt scenariu.
frumos gand vers vis!
♥️
Asta mi se întâmplă pentru că n-am avut norocul să găsesc și eu un pantof pierdut. Îmi rămân visele! 🙂
Mulțumesc frumos! ❤
Super poezie, dar așteptarea e grea, la mireasă mă gîndesc… 🙂
Am și eu un cîntecel favorit pentru visele induse de tine ❤
Mulțumesc din toată inima pentru compliment, dar mai ales pentru minunatul cadou muzical, Issa! Astfel, povestea inspiră speranțe frumoase! ❤
Petrica ce frumos!Iti doresc ca visul tau sa se implineasca! O seara minunata iti doresc! : )
E bine și dacă nu se împlinește, dacă ne luăm după ideea că-i mai importantă călătoria decât destinația. Să fii iubită și mereu iubitoare, dragă Gabi! ❤
Faine versuri!
Mulțumesc, tot fain!
Frumos vis, frumoase versuri, care le adaugi la manunchiul tau de poezii romantice, felicitari Petru!♥️
Sărut-mâna cu recunoștință pentru generoasele aprecieri, dragă Mica! Un sfârșit de săptămână plăcut și benefic îți doresc! ❤
Frumos si romantic! ❤
Mulțumesc mult pentru complimente și cafeluță, Anușka! 🙂
Să-ți fie ziua frumoasă și binefăcătoare, dragă prietenă! ❤
Frumos!
Felicitări!
Aleasă mulțămire!
Cu gânduri bune și urări pe măsură!
Interesanta si profunda poezia, zic eu ! 🙂
“Mireasa” ta, nu-i din aceasta bulversata lume,
o poti vedea, doar când iubesti neconditionat.
Când stai smerit, în meditatie si rugaciune,
ori, doar în somn profund, când dormi în pat.
Un sfârsit de saptamâna relaxant, împrimavarat si binecuvântat, draga Petru !
P.S. La noi, dupa primavara înflorita, a venit iarna albita !
Mulțumesc frumos pentru aprecierea ta măgulitoare! 🙂
Într-adevăr, îmi iubesc mult mireasa ea virtuală, pe care mi-o oferă visele, și mult mai puțin viața reală, cum se întâmpla în tinerețe. E bine și așa, dacă mintea și inima sunt mulțumite.
Și la mine a nins azi-noapte, tot ca într-o iarnă frumoasă, doar că acum devine o ciudățenie neprevăzută. Și totuși, să ne fie duminica caldă și benefică, alături de oameni senini, dragă Iosif!
Poezia ta e primăvara, parfum și candoare. Visurile frumoase și romantice sunt necesare pentru a merge mai departe cu iubire, în suflet.🙂
Mă bucur mult că ți-a plăcut năzuința mea de visător și ți mulțumesc frumos pentru compliment, Ane! Să ai parte de toate cele bune și frumoase! 🙂
Frumoase versuri, dragă Petru! Minunate vise ne mai „vizitează” uneori. Și ne gândim la ele, încercând să le înțelegem sensul, rostul, mesajul. Viața însă este foarte… prozaică. Concretul nu ne prea lasă loc de… metafore. Ne îndulcim cu visele….
Mulțumesc frumos pentru compliment, dragă Alex! Poate că tocmai fiindcă viața e mai puțin colorată, apelăm la tot felul de metode prin care să ne-o înfrumusețăm, iar metaforele și visele sunt cele mai la îndemână. Măcar ele sunt un drog care nu face rău sănătății, ba dimpotrivă, ne tratează nostalgiile.
Ești un norocos, Petru, că ești vizitat de starea de grație atât de des. Poezia e un deliciu, așa cum ne-ai obișnuit. Numai bine îți doresc!
Cred că mă hrănesc mai mult cu vise, iar astfel sunt mai dispus să mă lovească norocul, măcar din când în când. Mulțumesc frumos pentru apreciere, cu aceeași admirație și prețuire, Roxi!
Cu drag!
Romantic, tare frumos!!!🌼
Sărut-mâna pentru popas și aprecieri! 🙂