Custodele cerurilor mele

Ți-am pus cheia cerurilor mele în palmă,
Cu încrederea că mă vei ridica spre ele,
Penetrând boltă după boltă
Și cunoscând bucurii tot mai intense,
Până la Nirvana celui de-al nouălea cer.

La început, ți s-a părut o misiune plăcută,
Te amuzai cu suișurile și coborârile mele,
De parcă aș fi fost o marionetă amuzantă,
Dar apoi te-ai plictisit de rolul tău
Și ai lăsat să cadă cerul peste mine.

Nu m-a rănit la cap, care-mi era oricum în nori,
Dar mi-a zdrobit inima cu greutatea celestă,
Singura inocentă care avea încredere în tine,
Și rămânea mereu pe pământ, lângă a ta,
Iar acum, mi-a rămas creierul fără puls,
Rătăcitor într-o lume fără simțăminte.

35 thoughts on “Custodele cerurilor mele

      1. De cioburi am avut parte și eu, dar le-am adunat în timp și am încropit o nouă inimă, mai rezistentă. Precum spun versurile: ”… vom face altul, pe râu în jos,/ altul mai trainic și mai frumos”. 😉

      2. Optimiştii ar spune că din cioburi colorate iese un caleidoscop magnific. Personal am rezerve – nu de optimism ci în privinţa afirmaţiei. 🙂

  1. Îmi place mult că n-ai niciodată strop de agresivitate (în scris), nici măcar în dezamăgiri. Lumea are o șansă cu cei ca tine 🙂

  2. Superbe versuri Petrica, plina de iubire si sensibilitate! Bravo! O seara minunata iti doresc! 🙂

    1. Mă bucur că ți-au plăcut gândurile mele și îți mulțumesc din toată inima pentru aprecieri, dragă Gabi! Să fii iubită și mereu iubitoare! ❤

  3. Uneori am impresia ca “simtamintele” majoritatii lumii contemporane, sunt limitate de ideologia umanist-materialist-stiintifica, incapabila de a depasi perceptia celor sase simturi primare si a se înalta spre adevaratele valori elevate, sufletesti si spirituale. Pacat ! 🙂
    Un weekend minunat si binecuvântat, draga Petru !

    1. Uneori am și eu aceeași percepție, dar îmi canalizez gândurile către exemplele pozitive din jurul meu sau din mass-media, pentru că, Slavă Domnului, există încă. Să fim optimiști și să sperăm că acestea vor deveni tot mai virale, și nu invers! 🙂
      Să ai parte de o duminică plăcută și odihnitoare, dragă Iosif!

  4. Foarte frumoase versuri. Felicitări, dragă Petru!
    E tare greu cu problemele astea ale inimii, mai ales când unul plutește prin cerurile iubirii, iar celălalt este atât de ancorat în cele pământești. Se lasă cu… „căderi” dureroase… Dar așa e viața, iar cei sentimentali nu sunt scutiți de gustul amărăciunii….
    Să fim sănătoși! Numai bine, dragă Petru! 🙂

    1. Aleasă mulțămire pentru compliment, dragă Alex! 🙂
      Cam așa se întâmplă în multe cupluri: în timp ce unul e un visător, celălalt e pragmatic, iar asta nu ar trebui să fie ceva rău, dacă între ei se formează o simbioză din care amândoi pot beneficia. Pătrunzând pe rând fiecare în lumea celuilalt și bucurându-se de ce găsește acolo, dar călcând cu grijă, fără să o distrugă.
      Toate cele bune și frumoase, prietene drag!

    1. Mulțumesc călduros pentru frumoasele complimente, Ileana! Presupun că mulți dintre noi am avut dezamăgiri în dragoste, dar contează mult dacă putem merge mai departe, tot cu încredere. ❤

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.