Iubirea-i pentru suflete

Mi-ai mărturisit că adori vacanțele
Și iubești la nebunie înghețata cu fulgi de ciocolată;
Mi-ai mai spus că ești îndrăgostită de soare
Și de mămăliguța cu sarmale.

Despre mine ai spus doar că îți plac,
Iar atunci m-am simțit nedreptățit,
În fața atâtor alte obiecte și fenomene
Pentru care ai sentimente mai profunde.

Aș vrea să-ți fiu o vacanță fără sfârșit,
O înghețată mângâiată de limba ta pofticioasă,
Un soare care răsare doar pentru tine
Sau o porție de sarmale aburinde să-ți fiu,
Poate atunci m-ai adora, sau măcar iubi,
Și ai face dragoste doar cu mine,
Nu cu alte lucruri fără de suflet.

34 thoughts on “Iubirea-i pentru suflete

  1. Poate că sună ciudat dar eu am crezut întotdeauna că şi obiectele au suflet, cel puţin cîte o mică parte din sufletul creatorilor lor. Şi uneori obiectele au mai mult suflet decît unii oameni…

    1. Îți înțeleg concepția, dar eu respect doar ceea ce e creat de natură, cum ar fi plantele și alte viețuitoare. Altfel mi-aș crea și eu un partener de viață, dintr-o bucată de lemn care oricum s-ar usca dacă nu l-aș lăcui. 😉

  2. Adam a fost un Om desavârsit, perfect,
    dar l-a convins mult prea usor femeia,
    deoarece avea o cicatrice mare-n piept,
    iar sarpele i-a-ncredintat doar Evei “cheia”…

    Un sfârsit frumos de saptamâna, cu sanatate, pace în Suflet si Lumina, draga Petru !

      1. Un singur OM nascut vreodata din femeie
        Are în mâna Lui aceasta magnifica cheie.
        Iar când femeia vrea sa fie libera si fericita,
        Îi da Lui toata inima, ca El sa i-o deschida…

    1. Tu ai un suflet mare și mă bucur de fiecare dată când reușesc să-ți transmit ceva din al meu. Mulțumesc frumos pentru apreciere și îți doresc o zi cu bucurii, Ileana! ❤

  3. Frumoasă poezia, Petru! Te felicit!
    Dar să ştii că noi zicem că iubim ciocolata, ploaia, serialele, pe câte un actor, frappe-ul , pantofii, pijamaua cu steluţe, pepenele roşu, salata de roşii, varza murată lângă cartofii prăjiţi cu brânză rasă şi usturoi 😀 😛 (am înţeles, tac). Dar nu-i iubire din aia. Ştiu că nici noi nu putem explica adică cum vine asta, dar zău că nu-i din aia. Şi voi iubiţi maşinile, meciurile de şi de, berile cu băieţii şi altele. Dar nu le iubiţi mai mult decât pe noi, ştim noi sigur 😀

    1. Înțeleg ce zici și trebuie să-ți dau dreptate, mai ales din punctul de vedere al DEX. Se poate iubi și un lucru, dar eu consider că iubirea față de mâncare e prea mare, mai ales la unele persoane. Ni s-a inoculat de pe băncile școlii că mâncăm ca să trăim, nu trăim ca să mâncăm. Și mie îmi place să mănânc ceva bun, dar nu o să spun niciodată că iubesc un anumit fel de mâncare. În schimb, voi afirma mereu, cu toată convingerea, că ador femeia și îmi iubesc nepoții. 🙂

  4. Frumoasa poezie! Adevarul este (dupa cum multi o spun) ca unde nu-i o tara de gelozie parca nu iubesti destul. Tu oricum stii sa pretuiesti si sa daruiesti iubire, observam din frumoasele-ti poezii. O dupa amiaza placuta!

    1. Mulțumesc din toată inima, Anda! Și eu am fost gelos când am iubit, și nu cred că există om care să nu simtă gelozie când îi este cucerită partenera de altul. E nevoie de stăpânirea de sine și puterea de a reprima acest sentiment groaznic.
      O zi frumoasă și benefică!

  5. Salutare, dragă Petru și bine te-am regăsit! Foarte frumoasă poezia dumitale. Ai pus bine punctul pe „i”. Trăim niște vremuri în care oamenii se atașează mult mai repede de lucruri, pe care ajung chiar să le iubească, mi mult decât pe oameni, cum ar fi normal. Da, Iubirea-i pentru suflete și numai ea poate uni cu adevărat și deplin sufletele unor oameni.
    Multă sănătate și numai bine! 🙂

    1. Salve prietenești, dragă Alex! Orice psiholog ne sfătuiește să nu ne atașăm de lucruri, pentru că ele nu ne aparțin cu adevărat, ci sunt mijloace trecătoare prin care ne îmbunătățim viața. Dacă ajungem să adorăm ceva, o să ne pară foarte rău când îl vom pierde sau va dispărea. Dacă iubim sarmalele, s-ar putea ca această iubire să ducă la o burtă prea mare pentru a ne permite să fim sprinteni. 😉
      Să auzim numai de bine! 🙂

  6. Da asa este viata .Plina de placeri care ne plac si ne fac fericite Dar iubirea este un sentiment aparte! Poezi ta e tare frumoasa! O seara excelenta iti doresc! : )

    1. E bine să ne bucurăm de cât mai multe plăceri, dar să cunoaștem niște limite. Doar iubirea față de cineva poate să fie nețărmuită, mai ales dacă-i reciprocă. Toate cele bune și frumoase, dragă prietenă! ❤

  7. Părerea mea despre lucruri e cunoscută deja – mă descotorosesc ușor de ele. Pinocchio e o poveste, apropo de bucata de lemn a lui Dragoș – dar iata dovada de cîta nevoie avem de povești…!
    Nici mîncarea n-o ador sau o iubesc – pur și simplu am nevoie de ea. Îți înțeleg atît de bine dorința ❤
    P.S. Dar… dar tot aș spune că mă dau în vînt după aripioarele KFC 😀

    1. Am și eu slăbiciunile mele în materie de mâncare, dar nu fac mari eforturi să le satisfac. De pildă, îmi doresc de multă vreme să gust dintr-un homar, dar în Seini nu se găsește nici măcar la restaurant. Aș putea cumpăra din Baia Mare, însă nu știu cum se gătește, așa că mă mulțumesc cu ceva mai simplu: o tobă excelentă dintr-o anumită sursă, caltaboșii de casă (iarna) și iahnia de fasole cu ciolan, când prind ocazia. 🙂

  8. Ce comparatii dragute ai facut in versurile asternute de tine Petru, pe undeva cam ai dreptate, tu vrei sa elimini iubirea pentru lucruri, punand in loc iubirea pentru suflete! Seara frumoasa iti doresc!♥️

    1. Mă bucur că ți-a plăcut felul în care am pledat pentru iubirea dintre inimi, în dauna celei pentru lucruri, fenomene sau idoli temporari din diferite domenii. E firesc să punem pe primul plan familia, prietenii, vecinii, animalele de companie și chiar florile din jurul nostru, pentru că și ele au un suflet. Mulțumesc și îți doresc o zi cu toate cele bune, dragă Mica! ❤

  9. Când pleacă de lângă tine ai impresia că te lasă în mijlocul pustietăţii, parcă te simţi vinovat de ceva de care nu eşti vinovat. Nici cele mai nevinovate cuvinte nu sunt nimicuri pentru ea, le consideră arsuri pentru că dor. Îţi dai singur sfaturi pentru a nu comite delicte. Dacă o dojeneşti te prefaci nemilos, dar în inima ta e cu totul altceva. Oricine greşeşte, e om, nu Înger. Nu o poţi face şi niciodată nu vei putea să-i faci rău. Ziua când te cerţi cu ea nu ai mai vrea să existe niciodată. Nu-ţi explici de ce-ai făcut asta, de ce-ai rănit-o? Poţi să-i minţi pe toţi, dar pe tine nicidecum.

  10. Iubirea are multe fețe, din care fac parte și dojenile, certurile, neînțelegerile în general. Vrem nu vrem, ni le amintim și pe acelea, mai ales dacă s-au finalizat cu împăcări dulci, cuvinte drăgăstoase și o iubire mai înflăcărată. Iar asta se poate termina astfel dacă ne asumăm vina noastră și o uităm pe cea a partenerului.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.