#Toamna mea

Imagini pentru poze cu toamna

Trece-o doamnă pe ulițe,
Fără fandoseli sau fițe,
Și o știe fiecare
Că-i o doamnă de valoare.

Poartă o cunună deasă
Dintr-o verdeață aleasă
Să reziste la căldură
Sau la o brumă mai dură.

Rochia-i, muză picturii,
Lasă să se vadă nurii,
Și se scurge lin, prelungă,
Pe tot pământul s-ajungă.

E o doamnă prea stilată
Ca să fie supărată,
Mai bine-o punem la masă
Cu ce și-a adus de-acasă.

N-a venit cu mâna goală
Și ea ne-alege din poală
Cadouri dulci, cu toptanul,
Doar de-am fost harnici tot anul.

A sosit și pe la mine
Toamna ce mi se cuvine
Și am primit-o , chiar din prag,
Cu un surâs și un hashtag.

Dar din unele statistici,
Toamna are multe critici
Și de-aceea-s necesare
Poeme de promovare.

Advertisements

Jucăria

Pe o plajă populată,
Împins de câte un val lin,
Deodată se arată
Un plăpând pui de delfin.

Oamenii se strâng grămadă,
Amuzați de întâmplare,
Vor cu toții să îl vadă
Și să-l prindă de-aripioare.

Copiii, fără sfială,
Au găsit joaca perfectă
Și-l întorc cu mare fală,
Când pe spate, când pe burtă.

Lumea râde, poze face,
Și un selfie, de se poate,
Folosind orice mijloace
Ca lângă puiuț să-noate.

Cu atâta îmbrânceală,
Nimeni n-a văzut, firește,
Cum, cuprins de oboseală,
Delfinul se chinuiește.

Cred că se mira făptura:
Ce-animale îi dau ghes,
Și de unde vine ura
Ce-i provoacă-atâta stres?

Și de ce nu mai apare
Din zarea îndepărtată
Mămica lui protectoare
Și atât de devotată?

Însă nimeni nu-l ajută,
Iar așa, spaima tot crește,
Ca urmare, deodată,
Inima i se oprește.

Când făptura drăgălașă,
De viață e părăsită,
Toată lumea pătimașă
Se-arată dezamăgită.

Oamenii se-ntorc, în fine,
Pe plaja aglomerată,
Iar în urma lor rămâne
O jucărie stricată.

 

Imagine similară

 

Transfer

mi-am adunat toate amintirile
le-am înșiruit între coperți
poate vor rămâne peste veacuri
pentru cel care le caută

mi-am strâns toate gândurile
ce am considerat că mă definesc
în fraze și versuri succinte
să nu se piardă în abisul uitării

mi-am împărtășit toate speranțele
în articole din lumea virtuală
și le-am trimis în eter
botezându-le cu câte un link

dacă există reîncarnare
sunt șanse să le regăsesc
să fac un transfer de date
și să-mi regăsesc spiritul

Imagine similară

 

 

Când arde inima

 

dacă îmi ia foc casa
am să ies pe ușă sau pe fereastră
pentru a chema pompierii
iar apoi îmi voi ridica
altă locuință

dacă ia foc pădurea
am să fug înspre șes
și mă voi ruga pentru o ploaie
ce va pregăti terenul
altor puieți

dacă soarele prea puternic
va pârjoli tot pământul
o să-mi fac o rachetă
cu care voi zbura în cosmos
spre altă planetă

dar dacă îmi dai foc inimii
nu voi găsi ușă salvatoare
nici ploaie care s-o stingă
și nici altă inimă în schimb
doar scrum

Imagine similară

 

Regrete

Imagine similară

Când ai plâns în ploaie
Am vrut să pun zăgaz izvoarelor
Pentru a nu se risipi pe pământ
Apele sfințite de lacrimile tale

Când ai râs în soare
Am vrut să te înconjor cu o seră
Pentru a nu se evapora în eter
Căldura zâmbetelor tale

Când am simțit atingerea ta
Mi-am dorit să nu mor niciodată
Pentru a nu fi risipită în neant
Acea senzație divină

Nu am reușit să fac digul
Nici cupola nu am construit-o
Iar trupul îmi dă semne de plecare
Risipind toate darurile tale

Bătăi

Bătăi de inimi în surdină,
Ce-s monitorizate atent,
De teamă să nu intervină
Un stop sau poate un ritm prea lent.

Bătăi la uși ce sunt închise
Pe dinăuntru, cu lăcate,
Să nu lăsăm intruși în vise,
Ci să ne complăcem în noapte.

Imagine similară

Bătăi de ceasuri agasante,
Prin care viața se scurtează
Tranșat în tic-tacuri pulsante
Ce ne adorm sau ne stresează.

Bătăi de aripi mătăsoase
Cu îndemn de zbor nemărginit
Spre zări ce-s mereu luminoase
Și țeluri greu de îndeplinit.

Bătaia ploii cadențată
Ce răpăie pe la fereastră
Și care este hotărâtă
Să-ntreacă orișice orchestră.

Bătăi de cap cotidiene
Ce au aceleași rezultate:
Să îți provoace iar migrene
Și să înjuri pe săturate.

Bătăi de clopote ce-anunță
O altă zi, o nouă știre,
Și care ne stârnesc credință
În mult promisa nemurire.

Și-acum, că se termină showul
Bătăilor enumerate,
Presimt c-ați bate apropoul
Să pun un punct cu fermitate.

La miezul nopții

La miezul nopții, o să te privesc,
Sunt curios cum doarme steaua mea,
Pleoapele-ți cortină mă feresc
De jarul ce arde-n privirea ta.

La miezul nopții, te voi mângâia
Pe chipul adormit și visător,
Și-apoi pe-un sân voi mai întârzia,
Să-l simt cum freamătă îmbietor.

La miezul nopții, o să te sărut,
Tu poate vei avea o tresărire,
E granița-ntre ziua ce-a trecut
Și cea care te-așteaptă la trezire.

La miezul nopții, te voi părăsi,
Ca o cometă ce-și vede de cale,
Dar poate peste ani ne-om regăsi,
Ori voi fi atras de alte stele.

Imagini pentru poze cu comete

 

 

Întrebări

Te-am întrebat dacă mă iubești
Mi-ai răspuns că îți place să ne ținem de mână
Și să numărăm împreună răsăriturile

Te-am întrebat dacă ești fericită
Mi-ai răspuns că îți place să alergi desculță
Adunând mângâierile cerului și a pământului

Te-am întrebat dacă vrei să fii a mea
Mi-ai răspuns că inimile ni s-au îmbinat
Și niciun chirurg n-ar putea să le separe

M-am întrebat care au fost răspunsurile tale
Și am dedus că trebuie să fie un DA
Împachetat în frumoase cuvinte
Și legat cu o fundiță roșie

Imagini pentru poze cu daruri împachetate

 

Ipostaze la o cafea

Când beau singur o cafea,
Mă gândesc la draga mea;
Cafeaua băută-n doi
E cu-n dialog de soi;
La cafea, de suntem trei,
Îmi generează idei;
Când ne întâlnim vreo patru,
Bem cafeluța în centru;
Cafeaua băută-n cinci,
Ne provoacă la lozinci;
La cafea de suntem șase,
Spunem povestiri frumoase,
Iar când grupul e din șapte,
Strecurăm și-un pic de lapte;
Opt de suntem la cafea,
O sorbim la cafenea;
Când bem cafeaua în nouă,
Aprind o țigară, două;
La cafea, când suntem zece,
Nici nu știm cum timpul trece;
Așadar, m-am lămurit:
A bea cafea e un rit.