Monogamia – benefică mai ales pentru bărbați

Monogamia poate avea efecte evoluționiste pentru bărbați, aceasta este concluzia a mai multe studii publicate în revista Science și în Proceedings of the National Academy of Sciences. Avantajele evoluționiste ale masculilor monogami sunt atât de evidente, încât două studii au ajuns la concluzii asemănătoare în privința beneficiilor acestora.

Potrivit unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, posibilitatea de a asigura protecția urmașilor reprezintă beneficiul suprem al monogamiei. Aceasta este analiza făcută pe animale din diferite specii cu diferite niveluri de evoluție.

În ceea ce privește monogamia la specia umană, părerile celor două echipe sunt ușor diferite. În timp ce unii consideră că ”oamenii nu sunt social monogami”, autorii celuilalt studiu susțin că ”oamenii sunt atât monogami cât și poligami, în funcție de circumstanțe istorice și sociale”.

”Oamenii sunt niște animale atât de neobișnuite, depinzând atât de excesiv de cultură, un factor care a schimbat atât de multe din regulile de bază ale evoluției”, este una din ideile pe care le-au îmbrățișat toți cercetătorii.

Monogamia umană ar fi putut să apară atunci când femeile trăiau separat și solitar, iar un bărbat a simțit nevoia să rămână aproape de partenera sa pentru a o proteja. Însă este la fel de posibil ca monogamia să fie un foarte recent aranjament cultural, de căsătorie în cadrul unui grupuri, adaugă acesta. Indiferent de motivul inițial din care a evoluat, monogamia a reprezentat un veritabil avantaj pentru Homo Sapiens, prin prisma beneficiilor evoluționiste.

E posibil să moară cineva de râs?

Râsul pare să fie, în general, benefic pentru oameni, dar nu absolut în toate cazurile. Conform unui studiu publicat recent, uneori râsul poate avea urmări nocive, pentru sănătate și, oricât de ciudat ar părea, poate duce, în unele cazuri rare, chiar la deces.

Studiul a fost realizat de cercetătorii de la City Hospital Birmingham, Marea Britanie, care au analizat cercetări și rapoarte asupra unori cazuri medicale, înregistrate între anii 1946 și 2013 și în care era implicat râsul. Rezultatele au fost publicate în numărul special de Crăciun al revistei British Medical Journal (BMJ), care apare anual și care conține cercetări serioase, fundamentate științific, asupra unor subiecte aparent „neserioase”.

Analizând datele, cercetătorii au descoperit numeroase dovezi că râsul este, într-adevăr benefic pentru sănătate, în cazul marii majorități a oamenilor. De exemplu, îmbunătățește funcționarea vaselor de sânge și reduce rigiditatea arterelor, care constituie un factor de risc pentru apariția unor probleme cardiace, precum atacul de inimă. Un studiu arată că persoanele care râd cu ușurință prezintă un risc mai redus de apariție a bolii coronariene.

Contrar zicalei, râsul nu îngrașă, dimpotrivă; un studiu din 2006 sugerează că 10-15 minute de râs sănătos în fiecare zi ard până la 40 de calorii.

Un alt studiu, din anul 2007, arată că râsul mărește toleranța la durere a oamenilor, efect atribuit de oamenii de știință eliberării de endorfine, substanțe secretate de organism și care au efecte calmante.

Dar, în unele cazuri rare, mai ales când e vorba despre persoane cu anumite predispoziții sau afecțiuni, râsul poate avea și efecte nocive, a arătat studiul din ediția de Crăciun a BMJ.

Printre altele, este citat cazul unei femei ce avea o afecțiune congenitală a inimii (un orificiu care permitea comunicarea între cele două atrii ale inimii) și care a suferit un accident vascular cerebral după ce râsese dezlănțuit vreme de 3 minute. O altă femeie, care suferea de o aritmie gravă, a murit după un episod de râs intens.

Râsul puternic poate determina pierderea cunoștinței, poate să favorizeze rupturi ale inimii ori ale esofagului, poate duce la dislocarea mandibulei, poate declanșa o criză de astm și poate cauza incontinență urinară și apariția unor hernii abdominale.

Articolul contrazice convingerea larg răspândită că râsul nu poate fi altfel decât benefic; deși realmente bun pentru sănătate, în general, râsul poate, în cazuri izolate, să se dovedească dăunător.

Pentru a fi în ton cu caracterul ediției de Crăciun a BMJ, autorii încheie glumeț, spunând că mai există și alte aspecte ale râsului ce trebuie lămurite din punct de vedere medical; de exemplu, rămâne de văzut dacă umorul sec cauzează deshidratare sau dacă glumele de prost-gust provoacă dysgeusie (alterarea simțului gustativ).

Surse: Live Science, BMJ

Femeile îi trag înapoi pe bărbați, la propriu

Într-un nou studiu, care demonstrează că galanteria nu a murit, oamenii de știință au descoperit că atunci când merg alături de partenerele romantice, bărbații reduc viteza de deplasare.

Cercetarea a fost realizată de oamenii de știință de la Universtatea Seattle Pacific, iar rezultatele au fost publicate recent în jurnalul PLOS ONE.

Se pare că noi toți avem o „viteză de mers optimă”, în care suntem capabili să ne reducem la minimum cheltuielile de energie. Această viteză este unică pentru fiecare individ și variază în funcție de masă și lungimea membrelor inferioare.

Ca urmare a acestui mecanism, bărbații au o viteză optimă de mers mai mare decât cea a femeilor. Însă, cercetătorii susțin că atunci când un bărbat și o femeie merg împreună, unul dintre ei trebuie să plătească costurile energetice prin devierea de la viteza sa optimă.

Pentru a examina acest fenomen, oamenii de știință au ales 22 de voluntari (11 femei și 11 bărbați), care alcătuiau 11 cupluri romantice, și i-au rugat să meargă pe un anumit traseu în diferite condiții: când erau singuri, când fiecare voluntar mergea alături de jumătatea sa și când fiecare subiect mergea alături de un prieten de același sex, fie de sex opus.

În tot acest timp, oamenii de știință au măsurat viteza de deplasare a fiecărui individ. Rezultatele au indicat faptul că atunci când bărbații mergeau alături de partenerul romantic, ei încetineau, în medie cu 7% pentru a ține pasul cu jumătățile lor.

În schimb, atunci când un bărbat și o femeie, care nu formau un cuplu romantic, mergeau împreună, indivizii nu își schimbau semnificativ viteza de mers, chiar dacă femeile aveau tendința de a grăbi un pic pasul și bărbații de a încetini.

Specialiștii susțin că datorită faptului că bărbații implicați în relații încetinesc ritmul de mers, femeile sunt scutite de costul caloric crescut pe care ar trebui să îl facă pentru a ține pasul.

Aceste rezultate, spun cercetătorii, ar putea avea implicații pentru mobilitatea și strategiile de reproducere ale grupului și că ele ar putea chiar să și ajute la interpretarea urmelor fosilizate lăsate de vânători-culegători.

Interesant a fost și faptul că cercetarea a indicat că atunci când femeile merg împreună, se deplasează chiar mai încet decât o fac atunci când merg cu partenerii. Specialiștii explică faptul că acest lucru sugerează că femeile se simt foarte apropiate de prietenele lor.

În contrast, bărbații merg chiar mai repede atunci când sunt alături de prieteni de același sex, comparativ cu situațiile în care merg singuri.

Sursa: Medical News Today

Cum putem schimba ideile cuiva fără să-l contrazicem?

Cercetătorii au observat, cu ajutorul unui studiu, că deseori putem schimba convingerile oamenilor fiind de acord cu ei și ducând ideile lor la extrem, deci fără să-i contrazicem.

Tehnica prin care o persoană ia contact cu o versiune extremă a propriilor idei, în loc să fie contrazisă cu argumente, este mult mai eficientă dacă vrem să schimbăm opinia acesteia, susține o echipă de cercetători.

Dacă nu sunt contraziși, oamenii devin mai deschiși la alte puncte de vedere, se arată într-un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Asta deoarece prin această metodă de comunicare ei își dau seama mai repede că ideile lor sunt absurde sau greșite.

De obicei, conflictele sunt generate de bariere psihologice, nu de probleme reale, spune Eran Halperin, psiholog la Interdisciplinary Center Herzliya din Israel.

În cadrul studiului, 150 de israelieni au participat ca voluntari. Jumătate dintre ei a vizionat imagini despre conflictul cu palestinienii, iar cealaltă a văzut reclame tv neutre.

Ulterior, cei care au vizionat imagini despre conflict au fost încurajați în convingerile lor, cercetătorii ducând la limită ideile fiecărui participant. De exemplu, ei au pus accent pe ideea, populară în rândul evreilor, că Israelul este un stat foarte moral și că trebuie să continue conflictul armat, pentru ca locuitorii să poată trăi mai departe într-o societate morală.

Subiecții au reacționat agresiv când li s-a expus această idee, pe care au considerat-o absurdă, deși corespundea de fapt cu propriile lor idei.

Voluntarii care au luat parte la experiment s-au declarat cu 30% mai dispuși să renecocieze poziția în conflict, în comparație cu voluntarii care au vizionat imagini neutre. Schimbarea lor de atitudine a persistat un an de zile după acest experiment. Ei au votat cu partide politice mai moderate, dispuse la măsuri de reconciliere, deci metoda a dus și la schimbări de comportament, nu doar de gândire.

Această tehnică se numește gândire paradoxală, iar efectul foarte puternic pe care îl are poate fi explicat prin faptul că îi provoacă pe oameni să gândească fără să îi pună în gardă prin argumente contradictorii.

Există însă și un risc. Unii dintre subiecții care au participat la experiment au asimilat ideile extreme prezentate, care au devenit apoi propriile convingeri, prin urmare metoda poate fi folosită și pentru manipulare.

Sursa: Los Angeles Times

6 lucruri ciudate care te fac fericit

Există o rețetă (este adevărat, neplăcută uneori) a fericirii: fă mai mult sport, îmbrățișează pe cineva, ia-ți un labrador sau orice alt animal de companie. Poate fi plictisitor să repeți aceste lucruri la nesfârșit. Însă cercetări recente în legătură cu aceste lucruri s-ar putea să-ți schimbe sistemul de credințe.

1. Filmele dramă

Pune Titanicul pe lista ta de lucruri care te fac fericit. Sigur, povestea tragică de dragoste te va face să izbucnești în lacrimi, însă la finalul filmului îți vei aminti de toate lucrurile frumoase din viața ta și, prin urmare, vei primi o doză mare de fericire, susțin cercetătorii de la Universitatea din statul Ohio. Cu cât povestea este mai tristă, cu atât te vei simți mai fericit la finalul ei, spun oamenii de știință.

2. Înaintarea în vârstă

Scanarea creierului a arătat că, la orice vârstă, celulele noastre cenușii dansează fericite, de fiecare dată când observăm lucruri bune, indiferent că este vorba despre o doză dublă de ciocolată, o femeie frumoasă sau un act de bunătate. În plus, pe măsură ce înaintăm în vârstă, neuronii noștri reacționează mai puțin la lucrurile negative pe care le vedem sau auzim. Rezultatul: pozitivitatea are de câștigat. Poate tocmai de aceea, într-un sondaj național recent din SUA, 45% dintre persoanele peste 50 de ani au declarat că sunt optimiști cu ceea ce le rezolvă viitorul, iar 60% dintre respondenți au declarat că sunt convinși că arată cu 5 ani mai tineri decât vârsta reală.

3. Un zâmbet fals

Zâmbește și treci mai departe nu este un sfat atât de rău. Zâmbetul fals reduce stresul și îmbunătățește starea de spirit, conform unui studiu realizat la Universitatea Kansas. Cercetătorii le-au cerut voluntarilor să țină un pix în gură pentru a crea un zâmbet larg, un zâmbet standard sau o față neutră (motivul studiului a fost ascuns participanților). Unora li s-a cerut să zâmbească. Apoi, toți au fost supuși unor teste stresante în laborator. Zâmbitorii, chiar și cei care au mimat zâmbetul, prezentau un ritm cardiac mai scăzut, semn că nu erau prea stresați.

4. Ziua de joi

Potrivit unui sondaj de opinie, Lunea este tristă, Marțea este groaznică și Miercurea este îngrozitoare, cea de-a 4 zi le-a adus oamenilor puțină fericire. Joi este văzută drept noua Vineri.

5. Fă mai puține pentru copii

Femeile care cred în conceptul de „mamă supremă” – adică mamele ar trebui să-și sacrifice propriile nevoi și, continuu, să vină cu activități stimulative și să le ofere fericire copiilor lor – au tendința de a fi mai deprimate decât femeile care cred că „suficient de bun” este, ei bine, suficient de bun. Dacă nu-ți pasă de tine, fă-o măcar pentru copiii tăi. Deprimarea maternă poate interfera cu legătura emoțională dintre o mamă și copilul său și poate duce la creșterea riscului de deprimare, anxietate, probleme cu respectul de sine la copii.

6. Citirea unui ziar

Dacă ai renunțat la abonamentul pentru ziarul/revista favorit/ă este timpul să-ți reînnoiești abonamentul. Răsfoirea unui ziar în locul butonării telecomenzii de la tv face diferența dintre cei mai/și cei mai puțin fericiți oameni, susține un studiu realizat de către Universitatea din Maryland, care a analizat modul în care își petrec timpul liber 30.000 de oameni.

Omenirea a dezlegat „firul vieții”!

Oamenii de știință au descoperit că timpul de reacție al unei persoane în momentul în care este pusă în fața unei situații noi ar putea arăta cât mai are de trăit persoana respectivă.

Cât de simplu este să afli cât mai ai de trăit!

Un studiu publicat în revista Plos One: cercetătorii de la University College London și University of Edinburg au analizat informațiile de la peste 5.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 59 de ani, colectate ca parte a Studiului Național de Examinare a Sănătății și a Nutriției din Statele Unite ale Americii.

La începutul studiului, în anii 1990, s-au măsurat timpii de reacție ai participanților. Sarcina era simplă: aceștia trebuiau să apese un buton de fiecare dată când o imagine apărea pe ecranul computerului. În următorii 15 ani, participanții au fost supravegheați pentru a se înregistra câți au murit și câți au supraviețuit în această perioadă.

În total, 378 de persoane (7,4%) dintre participanți au murit, dar în cazul acelora care au înregistrat timpi de reacție mai lenți, riscul de a muri a fost cu 25% mai mare – indiferent de cauze -, în comparație cu aceia care au avut timpi medii de reacție. S-a ajuns la această concluzie după ce cercetătorii au evaluat vârsta, sexul, apartenența etnică, profilul socio-economic și factorii de viață ai participanților.

Autorul studiului, Gareth Hagger-Jonson, a declarat, într-un comunicat de presă, că un simplu test de reacții în perioada adultă poate prezice, indiferent de vârstă, sex și alți factori, rata de supraviețuire a unei persoane.

„Timpul de reacție ar putea indica cât de bine funcționează sistemul nostru nervos și alte sisteme din organism. Persoanele care răspund, în mod frecvent, cu greu, noile informații ar putea experimenta probleme care le intensifică riscul unei morți precoce”, a declarat acesta.

Sursa: „Graiul Maramureșului”

De ce ne vine să plângem de fericire?

Pentru psihologul Oriana Aragon, de la Universitatea Yale, motivul pentru care oamenii plâng uneori de fericire era un mare mister. Acum însă ea înțelege mai bine ce se întâmplă în asemenea momente.

Aragon a realizat o cercetare mai amplă, care a fost publicată în revista Psychological Science. Ea spune că plângând atunci când suntem fericiți, oamenii își regăsesc echilibrul emoțional.

O emoție puternică, indiferent dacă este pozitivă sau negativă, are un impact copleșitor, iar această formă de descărcare îi ajută pe oameni să-și revină mai repede, să regăsească echilibrul.

Sunt multe exemple de acest fel, de răspunsuri negative la experiențe pozitive. Cercetătorii au observat că persoanele care au reacții de acest fel își controlează mai eficient emoțiile.

Persoanele care, de exemplu, se emoționează când văd bebeluși și le place să-i ciupească de obraz sunt cei care vor și plânge când vor primi o veste bună sau când asistă la nunta copiilor.

Un mecanism similar funcționează și în cazul opus, când emoții negative duc la manifestări pozitive. De exemplu, râsul nervos, care apare în situații dificile, sau zâmbetul forțat al celor care trec prin momente foarte triste.

Sursa: Science Daily

Ce culoare îți place mai mult: roșu sau albastru?

Ce culoare îți place mai mult: roșu sau albastru? Preferința îți dezvăluie personalitatea, arată un studiu psihologic

Persoanele irascibile chiar „văd roșu în fața ochilor”, în situații în care persoanele cu o fire mai calmă percep altfel cromatica imaginilor văzute. Iar preferința pentru roșu în locul albastrului poate indica o personalitate mai ostilă, arată un studiu care a analizat vechea asociere psihologică a roșului cu agresivitatea, furia și pericolul.

Cercetătorii au constatat că, atunci când oamenilor li se arătau imagini în care existau atât roșu, cât și albastru, fără ca vreuna dintre culori să predomine, oamenii cu personalități ostile tindeau să vadă imaginea mai curând roșie.

Autorii studiului, specialiști de la North Dakota State University, consideră că asocierea ar putea avea o componentă legată de evoluție și ar putea data de foarte multă vreme: strămoșii vânători-culegători ai omului asociau probabil și ei roșul cu amenințarea și pericolul.

Studiul – considerat a fi primul care analizează legătura dintre personalitate, ostilitate și culoarea roșie – a implicat mai multe experimente.

Într-unul dintre acestea, cercetătorii i-au întrebat, pur și simplu, pe participanți dacă preferă roșul sau albastrul. Participanții au completat apoi teste pentru determinarea tipului de personalitate. Analiza comparativă a arătat că persoanele care aleseseră roșul tindeau să fie mai ostile în relațiile interpersonale.

Într-un al doilea test, participanților le-au fost arătate imagini modificate astfel încât să conțină albastru și roșu, dar niciuna dintre culori nu predomina, iar imaginile puteau fi descrise ca fiind atât roșii, cât și albastre. Persoanele care le-au perceput drept roșii obținuseră un scor cu 25% mai mare al indicatorilor ostilității, la testele de personalitate.

„Persoanele ostile au gânduri ostile, gândurile ostile sunt implicit asociate cu culoarea roșie, de aceea oamenii ostili sunt înclinați să vadă mai des această culoare”, afirmă autorii în articolul publicat în Journal of Personality.

Într-un al treilea test, participanților li s-au prezentat scenarii imaginare în care puteau să ia parte la acțiune, alegând ce anume să facă. Comparativ cu persoanele ce preferau albastru, persoanele care manifestaseră o preferință pentru roșu erau mai înclinate să spună că ar face rău unei alte persoane, în cadrul acțiunii din scenariile propuse.

„Concluzia acestui studiu este că o culoare deține o semnificație psihologică și, astfel, nu e o simplă problemă de estetică”, spun cercetătorii. În multe culturi din lumea întreagă, roșul este corelat cu agresivitatea, furia, ostilitatea.

Fețele oamenilor furioși se înroșesc datorită intensificării circulației sângelui în regiunea facială, iar testosteronul, hormon asociat cu ostilitatea și agresivitatea, este responsabil de apariția culorii roșii pe corp la multe specii de viețuitoare.

Din punct de vedere evolutiv, perceperea roșului era o necesitate vitală pentru vânători-culegători, deoarece semnala un potențial pericol, sub forma unei plante otrăvitoare, a unor insecte veninoase, a rănilor și a sângelui.

Sursa: The Independent

E bine să-ți meargă rău la serviciu?

Cercetări recente realizate la University of Liverpool sugerează că, în ciuda a ceea ce se crede, a nu te simți bine la locul de muncă poate avea urmări pozitive, în timp ce atmosfera plăcută poate avea consecințe negative.

Rolul emoțiilor încercate la locul de muncă a fost explorat recent de dr. Dirk Lindebaum și prof. Peter Jordan, care au ajuns la concluzia că ar trebui reconsiderată ideea că atmosfera plăcută de la locul de muncă are invariabil egecte pozitive, iar atmosfera dezagreabilă – efecte negative.

Această idee, spun ei, omite un aspect: acela că trebuie luate în considerare diferențele legate de context, care afectează rezultatele.

De exemplu, furia nu duce mereu la urmări negative și poate fi folosită în mod pozitiv, pentru a lua atitudine împotriva unor nedreptăți. În asemenea cazuri, furia poate preveni repetarea unor asemenea nedreptăți în viitor.

De asemenea, o atmosferă constant pozitivă la locul de muncă nu duce mereu la amplificarea stării de bine și la creșterea productivității, căci îi poate face pe oameni să se complacă în această stare și să devină superficiali.

În cadrul echipei, și situațiile negative pot avea efecte bune; ele înseamnă mai puțină concordanță în gândire și deci mai multe discuții între salariați, ceea ce poate mări eficiența echipei.

Concluzia studiului contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care dinamica pozitivă sau negativă a grupului afectează mediul de lucru și își găsește aplicații practice în gestionarea relațiilor între angajați.

Sursa: Science Daily

La ce boală gravă sunt predispuse femeile geloase și cu toane?

Femeile care, la vârstă mijlocie, sunt anxioase, geloase și au schimbări frecvente de dispoziție, prezintă un risc mai mare de a suferi, la vârste mai înaintate, de maladia Alzheimer, comparativ cu semenele lor mai calme și mai echilibrate, arată un studiu realizat pe aproximativ 800 de femei.

Participantele, cu vârste cuprinse, în general, între 35 și 55 de ani, au fost testate pentru identificarea trăsăturilor de personalitate, inclusiv nivelul de nevrotism. Un grad mare de nevrotism în ansamblul trăsăturilor de personalitate este asociat cu anxietatea (tendința de a-și face griji), gelozia, schimbările de dispoziție, tendința de a se supăra cu ușurință și de a fi chinuit de sentimente de vinovăție.

Femeile au fost, de asemenea, întrebate dacă sunt stresate la locul de muncă, acasă ori din cauza unor probleme de sănătate. Aceste întrebări au fost puse la fiecare 5 ani, studiul durând, în total, 38 de ani. În acest timp, 153 de participante au ajuns să sufere de demență.

Cele care obținuseră scorurile cele mai mari pentru nevrotism, la vârstă mijlocie, erau predispuse în cea mai mare măsură la această boală, dar numai dacă fuseseră supuse unui stres îndelungat.

Doar nevrotismul, luat separat, nu mărește riscul de Alzheimer, dar persoanele nevrotice care erau, în același timp, timide și introvertite prezentau cel mai mare risc, arată autorii studiului într-un articol publicat în jurnalul Neurology; ei cred că persoanele nevrotice resimt mai puternic stresul, iar acest lucru are efecte nocive asupra creierului, sau, poate, aceste persoane ar avea și un stil de viață mai nesănătos.

Deoarece numărul persoanelor ce suferă de maladia Alzheimer este în creștere, este important să fie identificate persoanele cu risc sporit de a dezvolta această afecțiune, spun specialiștii.

Sursa: Mail Online