Copilul din mine

L-am purtat mai mulți ani la vedere
Și ne înțelegeam ca frații gemeni,
Aveam aceleași gânduri și vise,
Ne potriveam când alegeam jocurile.
De la un timp, oamenii mari au început să râdă de el,
Iar eu am crezut că-i bine să-l ascund,
În cămăruțele inimii l-am încuiat
Și îl căutam doar când eram singur.
Nu a rezistat detenției, evadând în scurt timp,
S-a strecurat prin venele cu sânge,
Iar acum se joacă de-a v-ați ascunselea cu mine.
Uneori îmi intră în stomac,
Provocându-mi poftă de bunătățile copilăriei;
Alteori se coboară până în tălpile picioarelor
Și mă îndeamnă să ies desculț prin iarba înrourată.
Dar mai ciudat e când îmi pătrunde în creier,
Atunci mi se reproșează că dau în mintea copiilor,
Însă nu mă pot supăra niciodată pentru năzbâtiile lui,
Dacă ar pleca de tot, aș rămâne complet singur
Și aș tânji după copilul care m-a învățat să zbor fără aripi.

Cum il ajuti pe copil sa se trezeasca dimineata? | Superbebe.ro