Bătrâna şi schiorii

Din ciclul “realitatea depăşeşte orice imaginăţie!” Caz medical la un spital din Bucureşti, în februarie 2012.

Nişte tineri au făcut un chef într-un apartament, la etajul patru. Pe la ora 21 noaptea au rămas fără bere şi au zis că pleacă să cumpere. Dar erau cam “torpilaţi” şi s-au hotărât să coboare cele patru etaje cu SCHIURILE; s-au echipat şi au pornit în jos.

La etajul doi era o bătrână care urca scările. Ăştia au dat peste ea şi, naşpa, accident; bătrâna cade, cheamă salvarea, o duc la spital. A doua zi se trezesc din beţie şi, la opt dimineaţa, merg la Floreasca să vadă despre ce este vorba. La spital bătrâna nu mai era (patul gol, proaspăt aranjat). Tinerii  au îngheţat de  teamă că a murit şi se duc la medicul de gardă, să vadă despre ce e vorba. De acolo află că bătrâna era transferată la spitalul 9 (psihiatrie!), pentru consult, pentru că toată noaptea ea insistase că o lovise un SCHIOR pe casa scării!

Logică înşelătoare

Un tânăr cobora de la munte, obosit şi însetat, pe o căldură care l-a secătuit. Până în localitate mai era mult şi de aceea s-a bucurat nespus când a văzut o căsuţă singuratică şi sărăcăcioasă. În faţa ei, pe o băncuţă, şedea o babă bătrână şi hâdă, cu obrazul ridat de vreme şi cu dinţii căzuţi. Îmboldit de setea-i sfâşietoare, se adresă femeii:

– Nu te supăra mătuşă, dar nu ai nişte apă de băut?

Bătrâna se ridică încet, intră înăuntru şi ieşi cu o cană tocită, însă plină cu apă răcoroasă şi îmbietoare, pe care i-o întinse zâmbind şi lăsând să se vadă ultimul ciot de dinte pe care-l mai avea în gură. Tânărul se gândi: “Nu-mi permit să refuz, dar măcar am să beau prin partea unde e toarta şi pe unde nu cred că şi-a pus baba gura”. Apoi bău cu nesaţ.

Văzându-l, femeia zâmbi din nou încântată şi-i zise:

– Vino să te pup, dragul mamii, că tare ne potrivim la obiceiuri! Dintre toţi cei care mi-au cerut apă, doar tu bei din partea pe care beau şi eu!

Colege de muncă

Un tip îşi bănuia soţia că îl înşeală. A aşteptat să plece în acea seară la muncă şi a sărit într-un taxi să o urmărească. Până la urmă a aflat că lucra într-un bordel. Atunci îi spune taximetristului:

– Vrei să faci rapid 100 de euro?

Taximetristul:

– Sigur! Ce trebuie să fac?

– E simplu. Intri înăuntru, o scoţi afară pe nevastă-mea şi o bagi în maşină ca să o duc acasă.

Intră taximetristul şi, câteva minute mai târziu, iese afară cu prostituata de păr şi o aruncă în maşină. Tipul se uită la ea din cap până-n picioare şi-i spune taximetristului:

– Ce ai făcut dom’le? Asta nu-i soţia mea!

– Ştiu, zice acesta. E soţia mea. Acu’ mă duc înapoi şi după a ta!

Meserii murdare

Un tip, începător în ale golfului, se rătăceşte pe la jumătatea terenului de golf. Din fericire întâlneşte o femeie şi o roagă să-l ajute să se orienteze.

– Uitaţi, domnule, dumneavoastră sunteţi cu o gaură în urma mea. Cum eu sunt la 6, dumneavoastră sunteţi la 5.

Omul mulţumit se pune din nou la joc, dar după un timp se pierde iarăşi. Întâmplarea face că întâlneşte aceeaşi femeie şi o roagă… încă o dată să-l orienteze.

– Continuaţi să fiţi cu o gaură în urma mea. Cum eu sunt la 8, dumneavoastră sunteţi la 7.

Omul îşi cere scuze, termină jocul şi intră în Club unde o vede pe tânăra femeie. Ca semn de recunoştinţă, o invită să ia ceva împreună.

– Cu ce vă ocupaţi?, întreabă el ca să spargă gheaţa…

– Nu am curajul să vă spun, fiindcă toţi oamenii cărora le povestesc râd de mine.

– Aveţi cuvântul meu că n-am să râd de dumneavoastră!

– Ei, bine, vând tampoane.

Tipul începe să râdă nestăpânit, atrăgând atenţia celor din jur.

– Scuzaţi-mă că m-am amuzat aşa tare, dar eu vând hârtie igienică şi, după cum se vede, sunt iarăşi cu o gaură în urma dumneavoastră!

Topul celor mai ciudate 10 meserii (II)

5. Cititor şi sculptor de blesteme

Pe vremuri, când nu exista hârtia, blestemele lungi, întortocheate şi teribile, erau scrise pe bucăţi mari de… plumb. Apoi, plăcile de plumb erau fixate, prin intermediul cuielor, în altare sau pe pereţii templelor. Individul care se ocupa de bizara misiune trebuia să stea în fiecare zi în faţa templului şi să reţină cu sfinţenie toate plângerile şi blestemele clienţilor săi, care plăteau suma necesară transcrierii grozăviilor în plumbul moale.

Multe astfel de plăci s-au păstrat până în zilele noastre, prin urmare avem o imagine a nădufului care răbufnea, deseori, în activitatea cotidiană a Romei Antice. Iată câteva exemple: “Să fie legate toate membrele şi tendoanele lui Victorius, vizitiul de la Echipa Albastră! Caii cu care va concura – orbeşte-i să nu poată vedea şi răsuceşte-le sufletele şi inimile să nu poată respira”. Sau: “Vreau ca ticălosul de Titus, care îmi datorează bani de 20 de ani, să moară în chinuri groaznice. O, voi Zei, ascultaţi-mă! Tu, Jupiter, fă ca într-o bună zi acest gunoi să se înece la masă sau să ajungă sclav în arenă, iar eu să văd cum îl sfâşie leii în Colosseum!”

4. Organizator de… orgii

Ei bine, dacă astăzi avem organizator de nunţi, de evenimente şi nimicuri mondene sau de lansări de mai ştiu eu ce, pe vremuri, oamenii priveau orgia ca pe o sărbătoare îndelung aşteptată, a cărei organizare trebuia să fie ireproşabilă. Poate vă imaginaţi că individul desemnat pentru tentanta misiune avea o slujbă foarte “interesantă”. Maestrul de ceremonii al destrăbălărilor trebuia să se ocupe cu livrarea mâncărurilor, femeilor, muzicii şi trupelor de saltimbanci. Credeţi că era uşor? Documentele străvechi ne asigură că nu…

Planificatorul de orgii trebuia să depună eforturi considerabile pentru găsirea şi angajarea unor curtezane care, pe lângă faptul că era musai să arate cât mai bine conform standardelor vremii, trebuiau, în plus, să nu aibă nici urmă de boli venerice. Ultima condiţie era obligatorie şi relativ greu de îndeplinit. De asemenea, mâncarea şi băuturile trebuiau să exprime luxul şi opulenţa gazdei. Saltimbancii şi circarii trebuiau să fie în plină formă fizică, fără întinderi musculare sau accidentări mai vechi, care să le pună în pericol reprezentaţiile.

Pe lângă aceste aspecte, organizatorul de orgii nu era bine văzut de o parte a membrilor societăţii, fiind urât de cei de condiţii mai modeste şi chiar vânat de geloşii aristocraţi din taberele rivale nobilului care plătea orgia. Cel mai faimos organizator de orgii din Roma Antică a fost Gaius Petronius, cel care a descris ca nimeni altul depravarea romanilor în lucrarea Satyricon.

3. Clovn la înmormântări

Ei bine, a existat şi aşa ceva! Principala obligaţie de serviciu a clovnului funerar era aceea de a se îmbrăca la înmormântări cu hainele decedatului, a-i mima gesturile, mersul şi expresiile favorite şi a se maimuţării în jurul sicriului pentru a stârni râsul rudelor îndurerate. Vechii romani credeau că un astfel de obicei va împăca spiritul mortului şi va readuce mult dorita veselie în lumea celor vii.

Când începea procesiunea funerară spre cimitir, clovnul staroste alerga în urma mortului, acompaniat de clovnii ucenici, toţi strâmbându-se şi ironizându-l pe cel plecat dintre cei vii. Cei mai buni clovni funerari erau foarte respectaţi şi preţuiţi, unii dintre ei având voie chiar să-i ironizeze pe împăraţi la înmormântări. Clovnii macabri erau foarte bine plătiţi, sursele istorice afirmând că aveau câştiguri mai mari chiar decât ale gladiatorilor.

2. Prăştier

După cum ne spune şi denumirea, prăştierul era un soldat din Antichitate specializat în folosirea prăştiilor de război. Atât de important era rolul său încât, spre exemplu, în armata romană, prăştierii reprezentau un aspect esenţial al tacticii militare, deoarece praştia era mult mai eficientă (atât ca distanţă, cât şi ca pagube provocate inamicilor) decât săgeţile.

Antrenamentul unui prăştier de elită începea încă din copilărie, într-un mod extrem de pragmatic. Copilul trebuia să-şi asigure hrana zilnică cu ajutorul praştiei, altfel fiind condamnat să moară de foame. Era o modalitate de antrenament şi perfecţionare foarte eficientă, prin care tânărul ajungea un ţintaş de temut. Un prăştier bun putea arunca cu precizie pietre de până la 450 de grame greutate, la o distanţă de 200 de metri. Din acest motiv, viaţa unui prăştier era foarte riscantă, la începutul oricărei bătălii, forţele oponente încercând, în primul rând, să-şi anilieze concomitent diviziile de prăştieri.

1. Ştergător de funduri regale

Vrând parcă să ilustreze perfect trista butadă “Ce nu face omul pentru o bucată de pâine”, englezii au inventat în trecut scârbavnica “meserie” a ştersului de funduri încoronate. Denumit oficial şi pompos The Groom of Stool, individul respectiv era la origine un fost servitor excepţional, “ridicat în rang”. Noua sa datorie la locul de muncă era aceea de “a curăţa anusul regal după defecare”.

În primii ani de domnie ai regelui Henric al VIII-lea, titlul a fost acordat piticului curţii, care făcea parte din suita regală şi îşi petrecea timpul în Private Chamber. Regii britanici au apelat deseori la pitici, care să-i şteargă la fund, dintr-un ciudat motiv de Lejmaiestate: în faţa unui om de talie normală, regele ar fi trebuit să se aplece pentru a fi şters la fund. Iar un rege care se apleacă în faţa unui supus de-al său, chiar şi pentru a fi şters la fund, aşa ceva nu se putea imagina. Prin urmare, bieţii pitici ajungeau cu mânuţa direct la fundul încoronat fără ca regele să facă umilitorul gest de a se înclina.

Piticii au avut totuşi concurenţi serioşi, deoarece postul de ştergător era considerat foarte valoros. O mulţime de fii de miniştri, lorzi şi generali se îmbulzeau pentru “nobila” cinste. Odraslele aristocraţilor din Londra au priceput repede că dacă stăteau în genunchi pentru detestabila operaţiune, regele nu se înclina, iar uzanţele curţii nu erau încălcate.

Spre sfârşitul Evului Mediu, urâta atribuţiune a intrat în îndatoririle secretarilor personali ai regilor. Prin natura gestului intim, aceşti secretari ajungeau, în timp, să discute cele mai intime probleme cu regele şi beneficiau de toată protecţia şi sprijinul monarhiei. Groom of the Stool ajunsese, aşadar, un înalt rang social, vânat de mulţi.

Angajare de secretară

Şeful cheamă la interviu patru fete pentru postul de secretară. Acesta le pune o singură întrebare:

– În mod normal, o femeie are buze în două locuri diferite. Care este diferenţa dintre cele două locuri?

Prima răspunde:

– Într-o parte e păroasă, iar în cealaltă nu e!

– Destul de bun răspunsul…

– A doua răspunde:

– Una poate vorbi, dar cealaltă nu poate.

– Foarte bun răspuns!

– A treia fată zice:

– Una e verticală, iar cealaltă e orizontală!

– Un răspuns inteligent!

– Cea de-a patra fată răspunde:

– Una o folosesc eu, iar pe cealaltă o foloseşte şeful meu!

– Eşti angajată!!!

Din caietul grefierului

INCREDIBIL!!! Şi ei trăiesc printre noi!!! Şi trăiesc bine!!! Acestea nu sunt glume, ci exemple concrete de prostie “avocăţească”!

AVOCATUL: Această astenie gravă vă afectează memoria?

MARTORUL: Da

AVOCATUL: În ce fel vă afectează memoria?

MARTORUL: Uit

AVOCATUL: Uitaţi? Ne puteţi da un exemplu de ceva pe care l-aţi uitat?

——————————————————————————————–

AVOCATUL: Doctore, e adevărat că dacă o persoană moare în somn, el nu-şi va da seama de treaba asta până a doua zi dimineaţă?

MARTORUL: E adevărat că dumneata chiar ai trecut examenul de barou?

———————————————————————————————

AVOCATUL: Fiul cel tânăr, cel de douăzeci de ani, ce vârstă are?

MARTORUL: Are 20, cam ca şi IQ-ul dumneavoastră

——————————————————————————————

AVOCATUL: Eraţi de faţă când v-a fotografiat?

MARTORUL: Glumiţi?

—————————————————————————————-

AVOCATUL: Deci data conceperii (bebeluşului) a fost 8 August

MARTORUL: Da

AVOCATUL: Şi ce făceaţi dumneavoastră acolo?

MARTORUL: Cam ce credeţi că făceam?

—————————————————————————————-

AVOCATUL: Ea avea trei copii, aşa e?

MARTORUL: Da

AVOCATUL: Câţi din ei erau băieţi?

MARTORUL: Niciunul

AVOCATUL: Era vreunul din copii, fată?

MARTORUL: Onorată Curte, cred că am nevoie de un alt avocat. Pot să-mi iau un alt avocat?

————————————————————————————–

AVOCATUL: Cum s-a încheiat primul dumneavoastră mariaj?

MARTORUL: Prin moarte

AVOCATUL: Şi prin moartea cui s-a încheiat?

Martorul: Încercaţi să ghiciţi!

——————————————————————————————–

AVOCATUL: Puteţi descrie individul?

MARTORUL: Cam de înălţime medie şi purta barbă.

AVOCATUL: Era bărbat sau femeie?

MARTORUL: În afară de cazul în care era un circ în oraş, aş merge pe varianta bărbat.

——————————————————————————————-

AVOCATUL: Are apariţia dumneavoastră aici vreo legătură cu Nota de Dispoziţie pe care am trimis-o avocatului dumneavoastră?

MARTORUL: Nu, aşa mă îmbrac eu când merg la serviciu

——————————————————————————————-

AVOCATUL: Doctore, câte din autopsiile pe care le-ai făcut au fost pe oameni morţi?

MARTORUL: Toate. Cei încă vii… se zbat prea mult!

——————————————————————————————–

AVOCATUL: TOATE răspunsurile dumneavoastră trebuie să fie ORALE. Bine? La ce şcoală aţi fost?

MARTORUL: ORALE

—————————————————————————————-

AVOCATUL: Vă amintiţi la ce oră aţi examinat trupul?

MARTORUL: Autopsia a început la ora 8.30 p.m.

AVOCATUL: Şi d-nul Denton era mort în acel moment?

MARTORUL: Dacă nu, în mod sigur a fost până am terminat autopsia!

——————————————————————————————-

AVOCATUL: Eşti calificat să dai o mostră de urină?

MARTORUL: Dar dumneata eşti calificat să pui întrebări?

—————————————————————————————–

Şi… cireaşa de pe tort!

AVOCATUL: Doctore, înainte să faci autopsia, ai căutat să vezi dacă mai avea puls?

MARTORUL: Nu

AVOCATUL: Ai controlat tensiunea?

MARTORUL: NU

AVOCATUL: Ai verificat dacă mai respira?

MARTORUL: Nu

AVOCATUL: Deci e posibil ca pacientul să fi fost încă viu atunci când ai început autopsia?

MARTORUL: Nu

AVOCATUL: Cum poţi fi sigur, doctore?

MARTORUL: Pentru că, creierul lui stătea pe o tăviţă, pe biroul meu

AVOCATUL: Înţeleg, dar nu ar fi putut, totuşi, pacientul să fie viu, în ciuda acestui lucru?

MARTORUL: Ba da, e posibil să fi fost viu şi să practice avocatura!

Bărbaţii sunt discriminaţi?!

MAI EXISTĂ MISOGINI!…

13 dovezi clare că bărbaţii sunt discriminaţi…

1. Femeile pot fi promovate pe criterii gen sâni, coapse, fund, buze. Bărbaţii trebuie să aibă studii, experienţă, competenţă.

2. În caz de dezastre, catastrofe naturale, naufragii, femeile şi copiii sunt salvaţi primii. Bărbaţii, întotdeauna la urmă.

3. Dacă două femei se îmbrăţişează, se ţin de mână, se sărută, stau împreună, etc, înseamnă că sunt prietene. Dacă doi bărbaţi fac asta, sunt poponari.

4. Dacă o femeie nu se descurcă cu banii, înseamnă că are o problemă financiară. Dacă un bărbat nu se descurcă cu banii, este un incapabil, un ratat, un neisprăvit.

5. Dacă o femeie face nazuri, este capricioasă, cu toane, nu ştie ce vrea, îşi exprimă liber emoţiile, se destăinuie, înseamnă că e “feminină”. Dacă un bărbat face asta, înseamnă că e imatur, slab, efeminat.

6. Femeile au dreptul să mănânce gratis la restaurant, să intre gratis în cluburi, etc. Bărbatul plăteşte întotdeauna.

7. Dacă o femeie singură nu face sex, este o femeie cinstită. Dacă un bărbat singur nu face sex, nu e bărbat.

8. Dacă vrea să facă sex, femeia trebuie să aleagă. Dacă un bărbat vrea sex, el trebuie să cucerească (sau să plătească).

9. Dacă o femeie nu satisface sexual un bărbat, nu contează, el este oricum mulţumit. Dacă un bărbat nu satisface sexual o femeie, el este impotent.

10. Dacă o femeie naşte, e sfântă. Bărbatul ajunge sfânt doar când e răstignit pe cruce, etc.

11. Bărbatul trebuie să fie tot timpul amabil, atent cu femeile. Ele nu au nici o obligaţie în acest sens faţă de bărbaţi.

12. Femeile sunt numite “sexul frumos”. Bărbaţii, nu!

13. Un bărbat, dacă are o problemă, trebuie s-o rezolve (că de-aia e bărbat). Femeia trebuie să găsească un… bărbat.

…şi lista poate continua…

P.S.-Acest material este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. De altfel, bărbaţilor le face plăcere să fie discriminaţi de sexul frumos!

Ghidul femeilor 1995!!! Util pentru toate timpurile

În anul 1955 s-a tipărit un manual pentru femei, în domeniul gospodăriei. ( “The good wife’s Guide” – 1955). Mai jos sunt câteva sfaturi din acel manual.

Pregătiţi cina la timp. Planificaţi deja de dimineaţa sau chiar din seara precedentă, ca soţul dumneavoastră să fie primit cu o cină gustoasă când ajunge acasă de la muncă. Astfel vă veţi asigura că soţul dumneavoastră va şti că v-aţi gândit la el, în timp ce era la muncă, şi vă veţi ocupa de nevoile lui.

La majoritatea bărbaţilor le este foame când vin acasă de la muncă şi prin faptul că veţi găti ceva din mâncărurile lui preferate, veţi asigura un bun venit călduros pentru el.

Pregătiţi-vă pentru primirea lui. Odihniţi-vă 15 minute înaintea sosirii lui, astfel veţi fi proaspătă şi atractivă când ajunge.

Aranjaţi-vă machiajul, puneţi-vă o panglică în păr şi prezentaţi-vă proaspătă. Soţul dumneavoastră a petrecut mult timp între oameni obosiţi la locul de muncă.

Fiţi interesantă şi veselă. Ziua lui de lucru a fost plictisitoare şi are nevoie de puţină distracţie şi una din datoriile dumneavoastră este să vă asiguraţi de acest lucru. Reduceţi zgomotul.

Când vine acasă soţul dumneavoastră, opriţi aparatele casnice şi ziceţi-le copiilor să fie mai liniştiţi. Fiţi fericită că îl revedeţi. Zâmbiţi călduros şi arătaţi-vă dorinţa sinceră de a-i satisface dorinţele.

Ascultaţi ce vrea să zică şi chiar dacă aveţi multe de zis, nu faceţi asta exact după sosirea lui. Prima dată să vorbească el, sigur are lucruri mai importante în mintea lui decât dumneavoastră.

Nu-l deranjaţi. Nu vă plângeţi dacă soţul dumneavoastră ajunge acasă târziu sau dacă vrea să plece undeva la cină fără dumneavoastră. În loc de ceartă încercaţi să înţelegeţi ce presiune mare este pe el din cauza locului de muncă.

Când este acasă, sigur vrea să se odihnească şi să se relaxeze. Şi în cele din urmă, nu puneţi întrebări fără rost şi nu puneţi la îndoială deciziile şi integritatea lui.

Nu uitaţi că el este şeful casei, deci îşi va pune în practică propria voinţă, cinstit şi corect. Şi ţineţi minte: femeia bună ştie unde îi este locul!

Banala banană

Trei accidente de motocicletă, trei motociclişti în spital, trei paturi de salon. Vine televiziunea şi ia interviu motocicliştilor. Primul motociclist, cu un picior în ghips:

Reporterul:

– Cum s-a întâmplat accidentul? Văd că aveţi un picior în ghips, nu aveaţi viteză mare, nu-i aşa?

Motociclistul:

– Păi să vedeţi… eu… Suzuki… 300 km/h… coajă de banană pe carosabil… am derapat puţin, am recăpătat controlul, dar totuşi am intrat în şanţ, lejer, am o mică fisură 3/4 tibia stângă, trece, nimic grav.

Al doilea motociclist, cu o mână şi un picior în ghips. Reporterul:

– La dumneavoastră cum s-a întâmplat? Văd că aveţi o mână şi un picior în ghips!

Motociclistul:

– Eu mergeam liniştit pe stradă… 250 la oră… ştiţi… Kawasaki, când, deodată, văd un Suzuki că mă depăşeşte. Zic: “nu se poate, nu e mai tare ca mine”, şi accelerez după el. Deodată îmi sare pe vizorul căştii o coajă de banană de la Suzuki, mi-a blocat vederea, am frânat… am derapat puţin… am o mică fisură de tibie şi peroneu, puţin luxat antebraţul… nimic grav, trece.

Al treilea motociclist. Mumie. Ghipsat din cap în picioare. Reporterul:

– Precis dumneavoastră aveaţi viteză, nu glumă!… Cum s-a întâmplat?

Motociclistul:

– No, eu… Mobra… 50 la oră… Trec pe lângă mine doi motociclişti în viteză. Eu am crezut că stau pe loc şi… m-am dat jos de pe motoretă… M-am rostogolit eu un pic… m-am ridicat în picioare şi văd doi motociclişti în şanţ. Îmi arunc casca, fug să îi ajut şi… a dracului coajă de banană… iau o ceafă de asfalt… traumatism cranio-cerebral cu paralizie temporară.