Cele mai importante categorii ale gândirii umane

Gândirea nu funcționează la fel la toți oamenii, ea ne modelează caracterul, ne controlează viața, ba chiar ne formează și destinul. Vă prezentăm mai jos câteva tipuri de gândire în care fiecare se poate regăsi:

1. Gândirea algoritmică

Gândirea algoritmică este bazată pe operații prefigurate, conservative, habituale, pe treceri riguroase de la o stare la alta în succesiunea obligatorie a evenimentelor în timp, efectuarea corectă a unui „pas” conducând în mod necesar la soluționarea integrală și sigură a problemei.

2. Gândirea euristică

Gândirea euristică presupune operații în curs de elaborare care abia urmează a fi descoperite, desfășurarea ei având un caracter arborescent, din fiecare „nod” subiectul trebuind să aleagă o stare (cale) din mai multe posibile.

3. Gândirea inductivă

În gândirea inductivă mișcarea cunoașterii se realizează de la particular la general, de la multitudinea trăsăturilor, atributelor la concepte, relații, legi. Gândirea inductivă surprinde regularitatea, ceea ce este comun, constant, invariant. Pornind de la stimuli, subiectul construiește o schemă de răspuns căruia i se adaptează.

4. Gândirea deductivă

Gândirea deductivă se caracterizează prin mișcarea cunoașterii în sens invers celei inductive, adică de la general la particular. Deducția constă „în a extrage un adevăr particular dintr-un principiu foarte general, ceea ce necesită ca principiul general să fie el însuși adevărat; adevărul particular fiind el însuși conținut în principiul general” (Goguelin, 1988, vol. II, p. 248). Prin gândirea deductivă, pornind de la o serie de reguli și legalități deja stabilite, omul tinde spre obținerea unor noi informații.

5. Gândirea analogică

Surprinderea unor similitudini între obiective, fenomene, concepte, idei, acolo unde aparent ele nu există sau transferul unor cunoștințe asimilate anterior în situații necunoscute. Acest transfer depinde de cunoștințele conceptuale (sărăcia acestora creează dificultăți în realizarea unor analogii).

6. Gândirea pozitivă

Stil activ, ofensiv, constructiv în situații ambigue, stresante, prezența atitudinilor pozitive, care stimulează găsirea unor soluții, stabilirea scopurilor în funcție de propriile posibilități. Aceasta este corelată cu o imagine de sine pozitivă. Oamenii cu gândirea pozitivă au o toleranță ridicată față de stres, se concentrează asupra aspectelor pozitive, succeselor obținute, trecând ușor peste eventualele eșecuri.

7. Gândirea negativă

Stil defensiv, pasiv, neconstructiv, demobilizare sau blocaj în fața dificultăților mărite, anxietate, nefericire, ostilitate, conflict cu propria persoană, imagine de sine negativă, autoprogramare mentală pentru eșec, complexe de inferioritate, valorificare scăzută a propriului potențial și concentrare asupra defectelor.

8. Gândirea divergentă

Gândirea divergentă reclamă din partea subiecților căutarea cât mai multor soluții sau îndepărtarea în cât mai multe direcții în raport cu punctul inițial de plecare. Ea se mișcă de la unitate la diversitate, de la sintetic la analitic.

9.Gândirea laterală

Gândirea laterală înseamnă: a vedea și a interpreta în moduri expresii diferite lucruri și idei care erau văzute și interpretate în același fel; a restructura vechile tipare, a evada din obișnuit și a construi noi modele; a genera nu numai noi idei, ci a declanșa conflicte între ideile opuse, între cele vechi și cele noi; a lucra prin salturi, nu prin „pași mărunți”; a ajunge la o soluție concretă nouă, interesantă chiar dacă pașii au fost eronați; a schimba încadrarea în clase și sisteme (ceea ce a fost introdus la un moment dat într-un sistem poate fi introdus la un moment dat în într-altul); a opera nu doar cu elemente relevante, ci și cu cele irelevante; a permite ca elementele spontane ale gândirii să influențeze gândirea planificată, sistematică sau invers.

10. Gândirea eficientă

Gândirea eficientă ar trebui să satisfacă două criterii: a) urmărirea, într-un mod rezonabil, a procedeelor stabilite; b) utilizarea, așa cum este de așteptat, a informației complete (Moore et al., 1985, p. 15). Când aceste două criterii nu sunt luate în considerare, ci dimpotrivă, ele sunt încălcate, avem de-a face cu o gândire ineficientă.

Sursa: „Graiul Maramureșului”

 

Ce să nu postezi niciodată pe Facebook ca să nu-ți distrugi imaginea

Nu posta fotografii în care consumi alcool

Chiar dacă îți place să ieși la o bere cu prietenii și să postezi fotografii pe care să le vadă și cei care nu au fost la întâlnire, nu trebuie să postezi prea des poze în care să apari cu paharul în mână. Riști ca lumea să creadă că ai o problemă legată de consumul de alcool.

Nu posta pe Facebook fotografii incitante sau prea intime

Este frumos să iubești, dar, pentru binele relației tale și pentru confortul partenerului tău, alege să păstrați pentru voi momentele intime. Dragostea se păstrează în dormitor, nu pe wall-ul prietenilor virtuali. Altfel ai putea să fii ușor catalogată ca o persoană libertină, iar partenerul tău va fi pus într-o situație jenantă.

Nu posta și nu da share la fotografii care conțin mesaje jignitoare pentru alte persoane

Chiar dacă uneori convingerile politice, religioase sau de altă natură te împing să postezi sau să preiei imagini sau mesaje jignitoare pentru alte categorii de oameni, nu ceda impulsului. Fiecare om are dreptul de a-i fi respectate convingerile, iar intoleranța este o armă cu două tăișuri, care se poate întoarce împotriva ta. Mai mult, prietenii tăi s-ar putea simți lezați și te-ar putea evita.

Nu posta pe Facebook cuvinte injurioase despre jobul tău

Dacă nu îți mai place locul actual de muncă, schimbă-l. Dar nu scrie pe Facebook cât de mult îți urăști locul de muncă sau angajatorul. Pe lângă faptul că există riscul major ca postarea ta să fie văzută de angajator și să îți pierzi locul de muncă este, de asemenea, și un semn de alarmă pentru un potențial angajator nou, care se va gândi de multe ori înainte de a-ți oferi un job în cadrul companiei sale. În plus, denotă o proastă creștere din partea ta, fiind o jignire pentru colegii tăi.

Nu posta informații personale

Data nașterii, locul unde locuiești, numărul de telefon sunt informații pe care hackerii le pot folosi pentru a comite tot felul de infracțiuni în numele tău. Furtul de identitate este din ce în ce mai răspândit în zilele noastre și te-ai putea trezi asociată cu tot felul de infracțiuni pe care nu le-ai comis, dar pentru care ești trasă la răspundere. Iar până vei reuși să îți dovedești nevinovăția, imaginea ta va fi foarte șifonată și îți vei pierde respectul și credibilitatea în ochii celor care te cunosc.

Nu posta amenințări la adresa altor persoane

Poți deveni chiar tu victima propriilor amenințări. Așa cum pentru tine unele convingeri sunt foarte importante, la fel și pentru alți oameni injuriile tale îndreptate împotriva convingerilor lor pot să dea naștere la un conflict care să se mute în lumea reală. În plus, imaginea ta va avea serios de suferit în ochii celor care te cunosc (prieteni, colegi de școală sau de serviciu, vecini, familie) și ai toate șansele ca profilul tău de pe Facebook să fie închis.

Nu posta pe Facebook mesajele și pozele intime ale fostului iubit

Chiar dacă ești supărată și consideri că ai fost nedreptățită în relația care tocmai s-a terminat, nu este recomandat să faci publice mesajele și pozele fostului iubit. Ceea ce s-a întâmplat între voi e bine să rămână între voi și să nu devină subiect de bârfă. Imaginea ta va avea și mai mult de suferit și, decât să cauți răzbunarea pe Facebook, mai bine vorbești cu o prietenă despre tot ce s-a întâmplat, analizezi fără patimă lucrurile bune și rele pe care le-ai trăit și te pregătești să intri într-o nouă relație, ca o persoană mai bună și nu una plină de resentimente. Noul partener nu are nicio vină pentru ce ți s-a întâmplat în trecut și nu trebuie să-i dai motive să se simtă jenat din cauza unei relații nereușite.

Nu posta în exces selfie-uri din fiecare loc în care mergi

Este frumos și poate fi interesant să te pozezi lângă persoane sau clădiri celebre sau în locuri care au o anumită însemnătate istorică. Dar nu este ok să te fotografiezi pe stradă, lângă o mașină care nu e a ta, în piață, la baie, în lift. Pe lângă faptul că este supărător pentru prietenii din listă să-ți vadă fața tot timpul în news feed, va crea impresia că ești o persoană superficială, narcisistă și fără ocupație, o persoană al cărei singur scop în viață este să ceară și să capete atenție. Like-urile nu înseamnă că ești frumoasă. O prezență discretă și bine aleasă face mai mult decât o mie de selfie-uri.

Nu posta și nu da share la postările care anunță lucruri teribile

Postările despre sfârșitul lumii, despre iminența unui cutremur, despre venirea lui Iisus și lucrurile groaznice care se vor întâmpla celor care nu dau mai departe postarea ta nu fac decât să-i amuze sau să-i irite pe cei care le văd. La fel și cele cu sfinți, leacuri miraculoase și metode de slăbit revoluționare. Nu vei câștiga nimic de pe urma acestor postări, din contră, vei fi catalogată cel puțin ca o persoană imatură.

Nu posta pe Facebook informații despre planurile de vacanță

Este foarte bine că tu și iubitul tău plecați în vacanță. Dar păstrați vestea mare pentru voi și spuneți-le prietenilor că ați fost în vacanță după ce v-ați întors. Postați pozele pe care le faceți în vacanță atunci când ajungeți acasă. Altfel este posibil ca atunci când vă întoarceți să găsiți casa mai goală decât ați lăsat-o. Hoții se folosesc de aceste informații ca să spargă liniștiți locuințe, știind că proprietarii sunt la mii de kilometri distanță. Pe lângă lucrurile pe care este posibil să nu vi le mai recuperați niciodată, mulți te vor considera cel puțin ca imprudentă.

Sursa: „Graiul Maramureșului”

Subconștientul este mai „inteligent” decât se credea

Atunci când citim sau când reușim să rezolvăm o ghicitoare avem impresia că deținem controlul, spune Tom Stafford, specialist în științe cognitive. Un nou experiment arată, însă, că procesele care au loc independent de gândirea conștientă ar putea fi mai vaste decât se credea.

subconstient

Psihologii sunt de acord cu faptul că există un subconștient care are un rol foarte important în orice proces de gândire. Dacă vă întrebați care este capitala Franței, Parisul vă vine imediat în minte. Dacă vă mișcați degetele de la picioare, procesul nu a fost pregătit în prealabil în mod conștient. Acesta a fost pus la dispoziție de inconștient.

Marea întrebare din lumea psihologiei este ce anume realizează inconștientul și ce necesită gândire conștientă. O teorie populară spune că inconștientul este responsabil de acțiunile simple de stimul-răspuns, de reținerea unor lucruri de bază, de recunoașterea obiectelor și de executarea unor mișcări învățate. Cogniția complexă, cea care implică planificare, raționamentul logic și combinarea ideilor, este un proces al gândirii conștiente.

Un experiment recent al unor cercetători din Israel arată că lucrurile nu stau chiar așa. Ran Hassin și colegii săi au folosit un truc vizual numit „suprimare flash continuă” pentru a „planta” anumite informații în mintea voluntarilor fără ca aceștia să fie conștienți de ele.

Tehnica se folosește de faptul că avem doi ochi, iar creierul încearcă să contopească cele două imagini primite într-o singură viziune coerentă a lumii. Suprimarea flash continuă folosește niște ochelari speciali pentru a le arăta subiecților imagini diferite în fiecare ochi. Un ochi vede o succesiune rapidă de pătrate colorate țipător care distrag atenția atât de mult încât atunci când celălat ochi primește informații autentice, persoana nu este imediat conștientă de asta. În realitate, e nevoie de câteva secunde până când ceva ce este, în teorie, perfect vizibil, să fie conștientizat.

Experimentul lui Hassin a implicat prezentarea unor probleme de aritmetică în mod inconștient. Întrebările erau de tipul „9-3-4=” și erau urmate de prezentarea unui număr perfect vizibil pe care participanții îl citeau cu voce tare. Numărul era fie răspunsul corect la problema de aritmetică, fie un alt număr care nu are nicio legătură cu acesta. Rezultatele arată că participanții au avut un timp de reacție semnificativ mai bună dacă numărul pe care trebuia să îl citească reprezenta răspunsul corect al problemei de aritmetică, decât dacă acesta era ales la întâmplare.

Acest lucru arată că ecuația a fost procesată și rezolvată în mintea lor, chiar dacă nu au fost conștienți de problemă. Prin urmare, ei au fost mai predispuși să citească numărul corect mai repede.

Rezultatele sugerează că mintea inconștientă are capacități mai sofisticate decât se credea. Spre deosebire de alte studii similare, acesta nu a testat reacția automată la un stimul, ci un răspuns concret la care se putea ajunge doar urmând regulile aritmeticii, lucru despre care se poate spune că necesită un anumit nivel de deliberare.

Autorii studiului spun că tehnica folosită „schimbă tot ce știm despre studiul inconștientului”, argumetând că „procesele inconștiente pot executa orice funcție de bază pe care o poate executa un proces conștient”.

Sursa: BBC