Pe urmele tatălui (8)

”Nu există oraș important fără interlopii lui”, o altă avertizare de-a tatălui Deliei, care-i răsuna acum în minte. Era partea neagră a metropolei, cu infractori grupați în jurul unor lideri, precum mafioții în jurul Nașului. Bande despre care auzise atâtea nelegiuiri strigătoare la cer, povestiri înfiorătoare pe care le credea exagerări sau pur și simplu plăsmuiri menite să o țină departe de această zonă în care doar polițiștii cu state vechi aveau acces. Poate că aluzia Micului Mare era menită să o sperie, când a pomenit despre această lume, dar la fel de bine era posibil să fie o sugestie în ce privește următorul pas pe care trebuia să-l facă.

Însă, pe măsură ce zilele treceau, tânăra agentă se convingea că nu avea altă cale, mai ales după interogarea celor două noi cazuri. Prima se dovedi o farsă din partea unei fete care voia să-și ascundă infidelitatea față de iubit. Auzise ea de undeva că niște virgine au rămas gravide, iar asta i s-a părut că-i soluția cea mai bună prin care să motiveze de ce a rămas însărcinată. În cazul ei, adevărul a ieșit la iveală, însă în cea de-al doilea era vorba de o femeie credincioasă care jura cu mâna pe Biblie că nu a avut relații sexuale de un an și jumătate. Probabil că avea dreptate și medicul ginecolog ar fi putut confirma, ceea ce adâncea și mai mult misterul prin care acele patru domnișoare au fost inseminate. Fiind deja un fenomen tot mai cunoscut, Delia era presată zilnic să vină cu informații noi, astfel că apelarea la cele două ”personalități controversate” devenea o necesitate. Ei aveau oameni în toate păturile sociale, în fiecare zonă din oraș, iar dacă ceva important se întâmpla, tot ei erau cei care aflau primii.

Tivi auzise mai multe despre amândoi, nu neapărat din surse oficiale, ci mai mult de la rude și prietenii din copilărie. A fost unul din motivele pentru care i-a solicitat colegei sale să-i acorde ”privilegiul” de a lua legătura cu Jucătorul, cel mai ușor de abordat, după părerea lui. Celălalt motiv – nespus, dar bănuit de amândoi – ar fi fost că o polițistă tânără risca să devină batjocura locotenenților care apărau fieful șefului și se hrăneau cu bunătățile rămase de la masa sa. Delia nu a obiectat nimic, recunoscând în sine că tânărul coleg îi face un serviciu, dar îl copleși cu o sumedenie de sfaturi înainte de acțiune.

Jucătorul – pe numele adevărat de Zetea Ilie – își avea fieful într-un apartament penthouse din centrul municipiului, cu cinci camere sus și încă cinci cu un etaj mai jos, fiind legate printr-o scară solidă din lemn sculptat. A fost de acord să-l primească pe Tivi – deși nu putea să-i suporte pe polițai – doar fiindcă îl știa pe nașul său, cu care e posibil să fi făcut afaceri.

– Ia te uite ce ai mai crescut, măi puștiule!, îl întâmpină gazda cu brațele deschise.

Era un om bine făcut și elegant îmbrăcat, cu un chip care impunea respect și o chelie în vârful capului ce contrasta cu părul des și bine întreținut de pe lături, la fel ca barba deasă și neagră sau ochelarii discreți de după care te fixa o privire ascuțită.

-Țin minte când te bălăceai în Lacul Vulpilor, alături de alți puradei de vârsta ta. S-a dus și lacul și te-ai dus și tu dintre oamenii pe care aș fi vrut să-i am aproape. Ce ți-a venit să te faci tu polițai, când aveai viitorul în față?!

Întrebarea avea o doză de duioșie, motiv pentru care tânărul agent nu consideră că trebuie să-i răspundă. În schimb, acceptă să ia loc la o masă dichisită cu mai multe feluri de mâncare și băutură, mulțumind pentru onoarea de a fi primit.

– Dar nu te condamn, puștiule, continuă Jucătorul. Adevărul este că ne reîncarnăm de fiecare dată într-o persoană cu care ne-am confruntat în viața anterioară. Eu, de exemplu, am dovezi sigure că în viața de dinainte am fost polițist, și încă unul de ăla rău. La fel cum și tu ai fost, fără îndoială, un rebel care se lupta pentru libertate și o democrație adecvată, așa cum fac eu acum. Fără să încalc legile, ”domnule polițist”, adăugă bărbatul cu un râs artificial.

O tânără și sexy se oferi să le pună în pahare, fiecăruia după dorințe, după care ieși la fel de discret, lăsându-i singuri. Firește că gazda conducea discuția, fiind la ea acasă și având privilegiul omului mai în vârstă cu vreo două decenii.

Rețete de cocktailuri | Kaufland

– Ia spune-mi cu ce te pot ajuta, că altfel nu veneai tu la mine, rosti bărbatul gustând din cocktailul viu colorat și îndemnându-l pe Tivi să ridice ceașca de cafea.

– Domnule…

– Ce ”domnule”?! Zi-mi ”unchiule”, că doar sunt ca un frate cu nașul tău. Măcar în intimitate să-mi spui așa, că altfel dă de bănuit colegilor, îi făcu cu ochiul gazda.

– Ok… unchiule, e vorba de primul meu caz, al naibii de ciudat. Niște fete au rămas gravide în serie și nici măcar nu au avut contacte sexuale. Mă gândeam că poate ai auzit ceva și îmi dai o pistă pe care să merg.

va urma